Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai mult pe Botosani24.ro

În luna octombrie, prețurile produselor ce părăsesc uzinele au înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu luna anterioară, când se înregistrase o creștere de 0,5% în ambele regiuni.

România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai semnificativă evoluție pozitivă, conform datelor publicate marți de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Irlanda (4,9%), Italia (2,2%), Ţările de Jos (0,7%) şi România (0,6%), iar cel mai sever declin în Luxemburg (minus 3,7%), Letonia (minus 2,7%) şi Grecia (minus 1,9%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,6% a preţurilor la energie, în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată şi au scăzut la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,1%, şi la bunurile intermediare, cu 0,3%.

În octombrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 9,4% în zona euro şi de 8,7% în Uniunea Europeană.

Unde au fost înregistrate cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor

Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Bulgaria (minus 25,9%), Belgia (minus 20,5%) şi Grecia (minus 14,7%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (18,4%), Slovenia (2,5%) şi Slovacia (1,1%). România a raportat un declin de 2,9% în octombrie, după o scădere de 1% luna precedentă.

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 22,7% al preţurilor la energie şi de 5,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (3,1%), bunurilor de capital (3,5%) şi bunurilor de folosinţă imediată (4%).

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Agerpres

Anul trecut, Portul Constanța s-a remarcat prin una dintre cele mai semnificative creșteri în comparație cu alte porturi europene, în ceea ce privește volumul de mărfuri manipulat, conform informațiilor publicate marți de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu 2021, numărul de tone manipulate în 2022 a scăzut cel mai mult în portul elen Pireu (minus 8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (minus 8,6%) şi Valencia din Spania (minus 7,1%).

În contrast, cele mai mari creşteri au fost în porturile: Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) şi Constanţa din România (15,2%).

În total, o cantitate de 3,48 miliarde tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 0,8% comparativ cu 2021 (3,45 miliarde tone).

Perturbările din pandemie au dus la un declin de 7,3% în 2020 (comparativ cu 2019), dar 2021 (un avans de 3,9%) a fost un an cu evoluţii mai bune, datele arătând o redresare parţială faţă de 2019.

Top porturi din Europa

Ţările de Jos au rămas şi în 2022 cel mai mare transportator maritim de marfă din UE.

Porturile din Ţările de Jos (Rotterdam, Amsterdam şi Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, cu 9 milioane de tone mai mult decât în 2021, adică 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.

Porturile Rotterdam (Ţările de Jos – 427 milioane tone), Antwerpen-Bruges (Belgia – 254 milioane tone) şi Hamburg (Germania – 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut anul trecut poziţiile de principale porturi ale UE, atât în funcţie de greutatea brută a bunurilor manipulate, cât şi de volumul containerelor mari manipulate în porturi, fiind responsabile pentru mai mult de o cincime din total (22,5%). Agerpres