Administrația Națională de Meteorologie a emis, vineri, o avertizare meteo cod galben de vânt puternic pentru zona de munte a județului Cluj.

Astfel, potrivit meteorologilor, până la ora 20.00, în zona de munte de peste cota 1800 metri a județului Cluj se vor semnala intensificări ale vântului, cu viteze la rafale de 80- 90 km/h.

Vântul puternic va viscoli ninsoarea și va determina scăderea vizibilității.

Reamintim că începând de sâmbătă, 5 martie, până duminică după-amiaza, vremea se va răci accentuat, la început în nordul și nord-vestul țării, iar sâmbătă (06 martie) și în celelalte regiuni.

Vor fi precipitații, vineri (05 martie) în nordul, vestul și centrul țării, iar sâmbătă (6 martie) mai ales în sud. În zonele joase de relief vor fi ploi, ce se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, astfel încât în Maramureș, Moldova și Transilvania vor predomina ninsorile, iar în Oltenia, Muntenia și Dobrogea vor fi precipitații mixte.

La munte vor fi mai ales ninsori și se va depune strat nou de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze în general de 60…90 km/h, viscolind temporar zăpada.

Intensificări ale vântului se vor înregistra și în restul teritoriului, cu viteze în general de 45…55 km/h și, trecător, 70 km/h

O tumoră pancreatică rară a fost diagnosticată de medicii diabetologi de la SJU Suceava, în premieră, de echipa medicală a Secţiei Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, a informat, vineri, şeful secţiei dr. Claudiu Cobuz.

El a precizat că echipa pe o coordonează, din care fac parte şi medicii Ramona Caziuc şi Corina Lazăr, au diagnosticat primul caz de tumoră pancreatică secretantă de insulină – insulinom, cu o incidenţă un caz la 1.000.000 persoane/an.

Cobuz a arătat că, pe 5 martie, pacienta în vârstă de 71 de ani s-a aflat la a doua prezentare în spital, motivele internării fiind diagnosticul de “sindrom hipoglicemic”, cu crize de hipoglicemie, în special matinale şi nocturne, traduse prin transpiraţii profuze, tremurături, tulburări neuro-psihice.

Evaluarea în cadrul Secţiei Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice a fost completă, s-a montat senzor de monitorizare glicemică continuă, s-a dozat secreţia de insulină endogenă şi s-a efectuat profil glicemic extins.

Totodată, pentru completarea diagnosticului s-a efectuat examen CT abdominal, la care medicul primar radiolog Olariu Ovidiu, a descris o leziune sugestivă pentru insulinom localizată la capul pancreasului.

Tratamentul a fost chirurgical, operaţia s-a efectuat de echipa condusă de Dr. Cristian Bulat de la Clinica IV Chirurgicală Spitalul Sf. Spiridon Iaşi.

”S-a identificat pe faţa posterioară a capului pancreasului, spre marginea superioară, un nodul de 2 cm, încapsulat, de consistenţă dură, de culoare galben-cafeniu, care s-a putut enuclea, cu prezervarea structurii pancreasului. Examenul histopatologic intraoperator a confirmat diagnosticul de insulinom. Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, urmată de dispariţia acuzelor subiective şi normalizarea glicemiei”, a arătat Cobuz.

Insulinoamele sunt tumori pancreatice endocrine rare, caracterizate prin hipersecreţie de insulină, autonom de sistemul de reglare a glicemiei, tabloul clinic fiind dominat de simptomatologia neuro-psihică, ce poate conduce la erori diagnostice.

Potrivit lui Cobuz, cu o incidenţă de aproximativ 1 caz la 1.000.000 persoane/an, mulţi medici au posibilitatea să diagnosticheze şi trateze doar unul sau doi pacienţi cu insulinoame de-a lungul întregii lor cariere.

Caracteristic, simptomatologia apare când unul din prânzuri a fost frugal sau a lipsit sau după un efort fizic susţinut. Criza poate apare după somnul fiziologic, care uneori se poate continua cu o comă hipoglicemică.

Există trei categorii de semne clinice legate de scăderea glicemiei: manifestări neuro-psihice, simptome adrenergice şi digestive, caracteristic insulinoamelor fiind preponderenţa manifestărilor neuropsihice. De regulă, debutul este tot printr-un sindrom neuropsihic, până la precizarea diagnosticului de insulinom trecând o perioadă variabilă între 4 luni şi 10 ani.

Acest caz este primul raportat cu diagnostic complet finalizat de Secţia Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din cadrul SJU Suceava. AGERPRES

Prefectura județului Hunedoara a anunțat vineri că 11 unități de învățământ din Deva, printre care grădinițe, școli și licee, își vor desfășura de luni activitățile în sistem online, după ce Complexul Energetic Hunedoara a anunțat sistarea furnizării căldurii și apei calde.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Hunedoara, cele 11 unități de învățământ își vor desfășura activitatea în sistem online în perioada 8-12 martie.

„Începând de luni, 8.03.2021, activitatea didactică din 11 unități de învățământ din Deva, se va desfășura în sistem online, ca urmare comunicatului societății Complexul Energetic Hunedoara SA, Sucursala Electrocentrale Deva-Termocentrala Mintia, care anunță sistarea furnizării agentului termic primar, implicit a apei calde de consum și a încălzirii în municipiul Deva”, se arată în comunicat.

Cele 11 unități de învățământ care funcționează în 37 de clădiri racordate la rețeaua de termoficare a orașului sunt: Liceul cu program Sportiv „Cetate”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, grădinița cu program prelungit nr. 7, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Teoretic „Teglas Gabor”, Școala gimnazială „Andrei Șaguna”, Școala primară „Samuel”, Școala sanitară postliceală „Carol Davila” și Școala Postliceală „Vasile Goldiș”.

„Reamintim că dintre unitățile de învățământ din Deva, beneficiază de sisteme de încălzire proprie doar Colegiul Național <Decebal> Deva, Colegiul Național Pedagogic <Regina Maria> Deva, Grădinița cu Program Prelungit nr. 6 Deva, Palatul Copiilor Deva și internatul Liceului cu Program Sportiv <Cetate> Deva”, a transmis Prefectura Hunedoara.

Sursa: Mediafax

Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei. O femeie din patru a luat în calcul să renunțe la job în ultimul an. Principalele emoții resimțite au fost copleșire și anxietate.

Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, în condițiile în care în unele cazuri au trebuit să muncească mai mult, inclusiv peste program, pentru a face față cerințelor, dar și din cauză că unele activități casnice au consumat mai mult timp decât de obicei, arată un sondaj BestJobs, scrie MEDIAFAX.

În acest context, aproape 25% dintre respondente spun că au luat în calcul să renunțe complet la job, pentru a putea face față responsabilităților crescute de acasă.

Pentru a putea dedica mai mult timp familiei, aproape jumătate (46%) dintre femei au spus că și-au redus în primul rând timpul pentru odihnă, iar trei din zece au alocat mai puțin timp pentru relaxare, dar și hobby-uri. Totodată, aproape 18% dintre respondente afirmă că au redus timpul alocat dezvoltării profesionale sau personale.

Pe fondul presiunii crescute de a răspunde atât cerințelor legate de job, cât și celor de acasă, aproape patru din zece femei au declarat că au resimțit oboseală puternică, aproape de burnout, iar în unele situații s-a ajuns chiar la un grad de epuizare totală.

De asemenea, întrebate care au fost principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, cele mai multe dintre femeile care au participat la sondaj (30,8%) au indicat senzația de copleșire cauzată de supraîncărcare, sentiment urmat de anxietate.

Două din zece femei au simțit depresie, vinovăție că nu au destul timp pentru copii și familie, dar și conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „mama ideală”. Pe ultimul loc s-a aflat îngrijorarea că performanța lor profesională este judecată negativ din cauza responsabilităților familiale crescute.

Principalul stres pentru 32,7% dintre femeile participante la sondaj a fost presiunea constantă de a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), iar 14% au indicat stresul de a jongla permanent între familie și job.

De asemenea, 12% dintre respondente spun că cel mai tare le-a afectat lipsa unui sprijin pentru rezolvarea sarcinilor casnice.

În timp ce jumătate dintre femei afirmă că responsabilitatea crescută de a avea grijă de familie în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, a fost împărțită în mod egal cu partenerul, alte patru din zece femei spun că au preluat pe umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor. Dintre „joburile suplimentare” care au consumat mai mult timp decât de obicei în ultimul an, pe primele trei locuri se situează curățenia (32% dintre respondente), gătitul (28%) și cumpărăturile (25%). Urmează timpul petrecut alături de copii, școala online și temele celor mici.

De cealaltă parte, sub 8% dintre bărbații care au răspuns sondajului au declarat că au luat în calcul să renunțe la job în ultimul an ca urmare a presiunii mai ridicate din viața profesională și personală create de pandemie – un procent de circa trei ori mai mic decât în cazul femeilor.

În ceea ce privește principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, doi din zece bărbați au fost îngrijorați că performanța lor profesională este judecată negativ din cauza responsabilităților familiale și s-au simțit vinovați că nu au destul timp pentru familie. Totodată, 17,3% dintre respondenți au spus că au fost mult mai obosiți, procentul fiind aproape la jumătate față de cel al femeilor. 15,3% spun că au resimțit conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „tatăl implicat” și numai 13% dintre bărbați (de aproape trei ori mai puțin ca în cazul femeilor) spun că s-au simțit supraîncărcați de responsabilități. Totodată, sub 8% dintre bărbații participanți la sondaj au afirmat că au fost afectați de presiunea constantă de-a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), procentul fiind de patru ori mai mic față de cel înregistrat în rândul femeilor.

Sondajul a fost efectuat în perioada 15-30 februarie, pe un eșantion de 1324 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani. Din totalul respondenților, 55,2% sunt femei, iar 44,8%, bărbați. Peste jumătate dintre femei (52,3%) au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, iar 38% dintre respondente au declarat că au copii minori în grijă. Dintre bărbații care au participat la sondaj, 53,8% au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, procentul celor care au și copii minori în întreținere fiind similar.