Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene să aibă 'curajul' să renunţe la dreptul lor de blocaj pentru a permite sancţionarea încălcărilor drepturilor omului, relatează France Presse.

'Când statele membre reproşează UE că este prea lentă, eu le cer să fie curajoase şi să treacă în cele din urmă la votul cu o majoritate calificată - cel puţin în ceea ce priveşte drepturile omului şi punerea în aplicare a sancţiunilor', a pledat ea în primul său discurs privind starea Uniunii, rostit în faţa Parlamentului la Bruxelles.

O astfel de decizie necesită unanimitate pentru a fi aprobată, notează AFP.

Cererea nu este nouă. Predecesorul său în funcţie, Jean-Claude Juncker o propusese în timpul mandatului său, dar statele membre au refuzat-o.

Sancţiunile politice şi economice au devenit una dintre principalele pârghii ale diplomaţiei europene. Însă sunt dificil de adoptat.

Miniştrii de externe ai UE vor încerca lunea viitoare să sancţioneze represiunea declanşată de regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko în Belarus şi să adopte noi sancţiuni împotriva Ankarei.

'Aceste sancţiuni ar trebui adoptate înaintea Consiliului European, preconizat pentru 24- 25 septembrie la Bruxelles, dacă vrem să menţinem credibilitatea europeană', a avertizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

'Dar nu există încă un acord pentru sancţiuni', a remarcat el, în condiţiile în care Cipru blochează adoptarea sancţiunilor împotriva regimului din Belarus pentru a obţine noi sancţiuni împotriva Ankarei.

Pentru a ocoli blocajele, Comisia va propune un regim de sancţiuni special pentru încălcarea drepturilor omului.

'Această Adunare a cerut în mod repetat UE să se doteze cu un echivalent al 'legii Magniţki' (adoptată de SUA în 2012 pentru a lupta împotriva impunităţii la nivel internaţional) şi pot anunţa că vom prezenta acum o propunere. Trebuie să ne completăm paleta de instrumente', a afirmat preşedinta executivului comunitar.

Otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi 'va încuraja statele membre să adopte acest nou regim de sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului', apreciat luni Josep Borrell, propunând ca acesta să fie numit 'legea Navalnîi'. AGERPRES