Connect with us

ACTUALITATE

Vaccinările anti-COVID-19 nu vor asigura în anul 2021 o imunitate în grup, la nivel mondial. Experţi în sănătate: ”Nu vom reveni la normal prea repede”

Publicat



Campaniile de vaccinare împotriva noului coronavirus, demarate deja în multe ţări, nu vor asigura o imunitate de grup la nivel mondial în faţa pandemiei de COVID-19 în acest an, au declarat mai mulţi experţi din domeniul sănătăţii, luni, invocând accesul limitat la vaccinuri pentru ţările sărace, probleme de încredere în rândul comunităţilor şi potenţiala apariţie a unor mutaţii ale virusului SARS-CoV-2, informează Reuters.

“Nu vom reveni la normal prea repede”, a declarat Dale Fisher, preşedintele Reţelei de alerte şi reacţii privind focarele epidemiologice din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în cadrul conferinţei online Reuters Next.

“Ştim că trebuie să dobândim imunitate de grup şi că avem nevoie de acest lucru în majoritatea ţărilor, dar nu vom vedea aşa ceva în 2021. Ar putea să existe anumite ţări care ar putea să o dobândească, dar, chiar şi atunci, nu se va reveni la normalitate, mai ales în ceea ce priveşte controalele la frontieră”, a adăugat Dale Fisher.

Acesta ar fi scenariul cel mai optimist, bazat pe informaţiile existente despre campaniile de vaccinare, a precizat el.

Imunitatea de grup se referă la situaţia în care un număr suficient de mare de oameni dintr-o populaţie dobândesc imunitate la o infecţie, împiedicând astfel într-o manieră eficientă răspândirea bolii.

Epidemiolog: ”Imunitatea de grup nu va putea fi atinsă în viitorul apropiat”

Pandu Riono, epidemiolog la University of Indonesia, a spus că există o dependenţă periculoasă de vaccinurile viitoare, manifestată de anumite guverne şi acest fapt înseamnă că imunitatea de grup nu va putea fi atinsă în viitorul apropiat.

“Guvernul indonezian crede că vaccinul este cea mai bună soluţie pentru a controla pandemia, dar membrii săi uită că monitorizarea populaţiei, testarea, comunicarea, educarea publicului pentru a adopta comportamente cu risc scăzut de infectare sunt de asemenea importante, deoarece vaccinul în sine are nevoie de timp pentru a fi administrat celor mai mulţi oameni care au nevoie de el”, a declarat Pandu Riono la conferinţa Reuters Next.

Peste 90 de milioane de oameni au fost infectaţi cu noul coronavirus la nivel global şi aproximativ 1,9 milioane dintre ei au murit din cauza maladiei COVID-19 după ce aceasta a apărut în China în decembrie 2019, potrivit unui bilanţ realizat de Reuters.

Mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, Singapore, Marea Britanie şi statele din Uniunea Europeană, au început deja să îşi inoculeze cetăţenii cu vaccinuri anti-COVID-19, precum cele dezvoltate de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca-Oxford.

Indonezia şi India vor lansa la rândul lor campanii de vaccinare în masă în această săptămână.

Ţările bogate se află în fruntea listelor de aşteptare în ceea ce priveşte livrările de vaccinuri, fapt care a determinat OMS să avertizeze că există “o problemă clară” şi că ţările cu venituri mici şi mijlocii nu au primit deocamdată astfel de livrări.

Irma Hidayana, cofondatoarea LaporCOVID-19, o iniţiativă independentă specializată în date despre noul coronavirus, cu sediul în Indonezia, afirmă că încrederea publicului în vaccinuri ar putea avea un impact asupra campaniilor de vaccinare.

Potrivit lui Dale Fisher, capacitatea acestui virus de a suferi mutaţii viitoare este în continuare necunoscută, la fel ca un posibil efect de amplificare a mutaţiilor din cauza vaccinurilor.

Guvernatorul Băncii de Stat din Pakistan, Reza Baqir, a recunoscut că demararea campaniei de vaccinare în ţara lui reprezintă “o provocare logistică”.

Pakistan, o ţară cu 220 de milioane de locuitori, a ordonat până acum doar 1,2 milioane de doze de vaccin de la producătorul chinez Sinopharm.

Totuşi, el spune că Pakistanul se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un an, în pofida faptului că se confruntă cu cel de-al doilea val al pandemiei.

“Suntem pregătiţi pentru provocările care ar putea să vină. Ne aflăm deja la jumătatea pandemiei de COVID-19 fără niciun vaccin şi, după ce vaccinurile vor sosi, situaţia nu poate decât să se îmbunătăţească”, a declarat Reza Baqir la conferinţa Reuters Next. Agerpres

ACTUALITATE

Grecia începe vaccinarea persoanelor vârstnice împotriva maladiei COVID-19

Publicat

Grecia a început vaccinarea persoanelor vârstnice împotriva maladiei COVID-19, sâmbătă, după ce a imunizat mai întâi câteva zeci de mii de angajaţi din sectorul medical în prima fază a campaniei sale naţionale ce vizează limitarea răspândirii noului coronavirus, informează Reuters.

Peste 75.000 de angajaţi din sectorul medical şi din azilurile pentru vârstnici au primit deja prima doză a vaccinului produs de alianţa Pfizer-BioNTech, după ce Grecia a demarat o campanie de vaccinare, luna trecută, alături de celelalte state din Uniunea Europeană.

“Abia aşteptam. Vaccinul va salva oameni”, a declarat Kassiani, o femeie în vârstă de 91 de ani, pentru televiziunea publică elenă, după ce a primit prima doză a acestui vaccin într-un spital din Atena.

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat vineri că Grecia îşi propune să vaccineze aproximativ 2 milioane de persoane până la sfârşitul lunii martie. Grecia are o populaţie de aproape 11 milioane de locuitori.

Aflată în lockdown naţional din noiembrie, Grecia va relaxa anumite restricţii începând de luni, permiţând magazinelor non-esenţiale să se redeschidă pentru prima dată după o pauză de peste două luni, în baza unor semnale care par să arate că presiunea ce apasă pe sistemul public de sănătate începe să scadă.

Această ţară s-a descurcat mult mai bine pe durata pandemiei de coronavirus în comparaţie cu multe state europene, în pofida precarităţii sistemului ei de sănătate, grav afectat de o criză financiară care a durat mai mulţi ani.

Autorităţile sanitare elene au raportat un total de 147.860 de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei şi 5.421 de decese asociate acestei boli. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Lista scurtă pentru premiul Oscar la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional”, extinsă la 15 filme

Publicat

Academia de film americană (AMPAS) a decis să extindă la 15 numărul filmelor care vor putea fi incluse pe lista scurtă a peliculelor propuse spre nominalizare la premiul Oscar la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional”, informează site-ul revistei americane Variety.

Pandemia de COVID-19 a generat numeroase provocări, atât în ceea ce priveşte vizionarea filmelor, cât şi în privinţa procedurilor de votare. Pentru a se asigura că integritatea acestui proces rămâne intactă, comitetul de selecţie preliminară pentru lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS va vota printr-o procedură secretă, care va definitiva o listă scurtă de 15 filme provenind din ţări diferite, spre deosebire de anii precedenţi, când aceeaşi listă putea să includă cel mult 10 producţii cinematografice.

În anii precedenţi, votul preliminar se desfăşura în format fizic. În 2021, procesul va trebui să se desfăşoare într-un format virtual, care ridică o serie de îngrijorări suplimentare legate de securitatea procedurii. Ca urmare, Comitetul Executiv pentru film internaţional din cadrul AMPAS nu se va mai întruni pentru a extinde acea listă prin intermediul unor selecţii suplimentare. Consiliul de administraţie al AMPAS a aprobat aceste modificări în timpul unei şedinţe recente.

Din 2008, votul pentru secţiunea de lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS se realiza la Los Angeles, în prezenţa reprezentanţilor companiei PricewaterhouseCoopers, care dezvăluiau apoi titlurile filmelor care au primit cele mai multe voturi, în cadrul unei întruniri cu uşile închise a Comitetului Executiv pentru lungmetraj internaţional.

În timpul unor dezbateri de multe ori aprinse, comitetul selecta apoi filmele care urmau să completeze lista scurtă, iar acele pelicule au devenit cunoscute în industria de divertisment sub sintagma “saves” (“rezerve”). Filme precum “The Great Beauty”, despre care s-a zvonit îndelung că ar fi deţinut acest statut, nu au fost niciodată verificate de AMPAS pentru a se vedea dacă au fost “rezervate” de către acel comitet în anii trecuţi.

Această procedură a fost adoptată după ce lungmetrajul românesc “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, nu a fost selectat în 2008 pe lista scurtă a premiului Oscar pentru cel mai bun film străin, deşi câştigase prestigiosul trofeu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în anul precedent.

Noul regulament adoptat în ianuarie 2021 a eliminat “rezervele”, iar primele 15 filme care primesc cele mai multe voturi vor alcătui lista scurtă, ce va fi anunţată pe 9 februarie. Această listă a fost extinsă de la 10 filme care formau până acum lista scurtă. Noua procedură nu lasă astfel nicio “plasă de siguranţă” care ar putea să corecteze eventualele omisiuni apărute în timpul procesului preliminar de votare.

Spre deosebire de celelalte categorii de la Oscar, categoria “cel mai bun lungmetraj străin” nu are o ramură distinctă în cadrul AMPAS care să îi fie dedicată. Diverşi cineaşti şi profesionişti din discipline diferite alcătuiesc Comitetul Executiv, din care fac parte mai multe nume sonore, precum Susanne Bier şi Larry Karaszewski. Comitetul Executiv pentru lungmetraj internaţional este responsabil pentru gestionarea regulamentelor din această categorie şi pentru a determina eligibilitatea filmelor propuse spre nominalizare.

Numărul filmelor candidate este mare în acest an, iar printre ele se află propunerile Danemarcei (“Another Round”), Franţei (“Two of Us”) şi Mexicului (“I’m No Longer Here”). Propunerea României pentru o nominalizare la premiul Oscar la categoria “cel mai bun lungmetraj” este documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau.

După înregistrarea unui număr record de 93 de propuneri în această secţiune a AMPAS, membrii care s-au înscris pentru a vota lista scurtă la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional” vor putea să facă acest lucru în perioada 1-5 februarie. Lista scurtă va fi anunţată pe 9 februarie.

Nominalizările la premiile Oscar din 2021 vor fi anunţate pe 15 martie, iar cea de-a 93-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 25 aprilie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sinuciderile din Japonia cresc cu 16% în al doilea val al pandemiei

Publicat

Rata sinuciderilor din Japonia a crescut în cel de-al doilea val de pandemie, în special în rândul femeilor și copiilor.

Rata sinuciderilor din iulie-octombrie a crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong și de la Tokyo Metropolitan Institute of Gerontology.

„Spre deosebire de circumstanțele economice normale, această pandemie afectează în mod disproporționat sănătatea psihologică a copiilor, adolescenților și femeilor (în special gospodinelor)”, au scris autorii studiului publicat vineri în revista Nature Human Behavior, scrie Reuters.

Studiul a constatat că sinuciderile au legătură cu subvențiile guvernamentale, reducerea programului de lucru și închiderea școlilor.

Rata de sinucidere a crescut în special în rândul femeilor, deoarece pandemia prelungită dăunează industriilor în care predomină femeile și crește povara asupra mamelor care lucrează. Și violența domestică a crescut.

Studiul, bazat pe datele Ministerului Sănătății din noiembrie 2016 până în octombrie 2020, a constatat că rata sinuciderilor în rândul copiilor a crescut mult în al doilea val, corespunzător perioadei de după închiderea școlilor.

Premierul Japoniei, Yoshihide Suga, a extins, după Tokyo și trei prefecturi învecinate, starea de urgenţă din cauza pandemiei şi la alte regiuni din ţară, după creşterea numărului de cazuri. Starea de urgenţă a fost extinsă în alte şapte prefecturi, inclusiv Kyoto, Osaka şi Fukuoka.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Serbia devine prima țară europeană care primește vaccinul chinezesc Sinopharm

Publicat

Prima țară europeană care primește vaccinul chinezesc Sinopharm împotriva Covid-19 este Serbia. Un avion care a transportat un milion de doze de vaccin Sinopharm a ajuns sâmbătă în Serbia.

Președintele Aleksandar Vucic a mulțumit președintelui Xi Jinping și autorităților chineze pentru vaccinurile trimise.

El a spus că autoritatea de reglementare medicală din Serbia ar trebui să aprobe vaccinul Sinopharm în următoarele câteva zile, iar vaccinările ar trebui să înceapă cu Sinopharm în decurs de o săptămână, scrie Reuters, citat de MEDIAFAX.

Până în prezent, peste 20.000 de sârbi au fost vaccinați de la sfârșitul lunii decembrie, în principal persoanele în vârstă din centre și lucrătorii medicali. Majoritatea a primit vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech sau vaccinul Sputnik din Rusia.

Vucic a declarat că Serbia se așteaptă să primească încă 250.000 de doze de vaccin Sputnik și 20.000 de doze de vaccinuri Pfizer săptămâna viitoare. De asemenea, Serbia așteaptă să primească și vaccinuri AstraZeneca și Moderna până în iunie.

Între timp, țara vecină Ungaria așteaptă ca autoritatea sa medicală să aprobe utilizarea vaccinului Sinopharm.

În regiunea Balcanilor de Vest, vaccinarea a început doar în Serbia și Albania. Bosnia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord nu au primit încă provizii din niciun vaccin.

China a aprobat vaccinul dezvoltat de Sinopharm la sfârșitul lunii decembrie. Nu au fost publicate date detaliate privind eficacitatea vaccinului, însă autoritățile spun că vaccinul are o eficacitate de 79,34%.

Citește mai departe