Numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului a fost în luna iulie de 175.694, în creştere uşoară faţă de iunie, când 175.531 de persoane au primit acest tip de ajutor social.

În luna iulie, 13.615 de beneficiari au fost suspendaţi de la plată, mai puţi decât în luna anterioară (14.969), conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în luna iulie 2021 au însumat 420,86 milioane de lei, în creştere faţă de luna iunie, când au fost plătite indemnizaţii de 417,76 milioane de lei.

Suma medie plătită a fost de 2.395,47 lei, în creştere faţă de iunie (2.379,98 lei), în condiţiile în care media numărului de zile în care a fost plătită această prestaţie socială a fost de 30,23 în iulie, comparativ cu 29,26 zile în iunie.

Topul pe localități cu cel mai mare număr de beneficiari de indemnizații pentru creșterea copilului

În luna iulie 2021, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în Bucureşti, respectiv 24.258, precum şi în judeţele Cluj – 9.202, Timiş – 8.082 şi Iaşi – 7.465.

În ceea ce priveşte beneficiarii suspendaţi de la plată, cei mai mulţi se înregistrau în Capitală (2.469) şi în judeţele Cluj (785), Timiş (737), Ilfov (606) şi Iaşi (604).

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în Bucureşti, de 3.557,73 lei, Cluj – 2.981,67 lei şi Ilfov – 2.957,18 lei.

Conform OUG nr. 82/8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cuantumul minim al indemnizaţiei se raportează la indicatorul social de referinţă. Astfel, cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă (respectiv, începând cu luna ianuarie 2018, acest cuantum minim este de 1.250 lei). Agerpres

Un report în valoare de peste 30 de milioane de lei (peste 6 milioane de euro) se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în cadrul tragerilor loto care au loc duminică, se menţionează într-un comunicat al Loteriei Române.

Reportul la categoria I a jocului Loto 6/49 este de 4,26 de milioane de lei (peste 860.700 de euro).

La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de aproximativ 2,3 milioane de lei (peste 464.700 de euro), în timp ce la jocul Joker, la categoria a II-a, se înregistrează un report în valoare de aproximativ 169.500 de lei (peste 34.200 de euro).

Reportul de la categoria I a Loto 5/40 este în valoare de peste 126.500 de lei (peste 25.500 de euro), iar la categoria a II-a este în joc un report în valoare de peste 16.800 de lei.

La Super Noroc este în joc, la categoria I, un report în valoare de aproximativ 208.700 de lei (peste 42.100 de euro).

Duminică au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi Loteria Română a acordat peste 22.400 de câştiguri, în valoare totală de peste 1,92 milioane de lei.

La tragerea Noroc Plus de joi s-a câştigat premiul de categoria I în valoare de 720.419,48 lei, cu un bilet jucat la o agenţie din Râmnicu Vâlcea, completat cu o variantă simplă la Joker şi cu o variantă la Noroc Plus. Agerpres

Un studiu britanic va analiza răspunsurile imune ale copiilor la schemele de vaccinare anti COVID-19, în timp ce oficialii încearcă să stabilească cea mai buna abordare a dozelor de rapel pentru adolescenţi, relatează Reuters.

Copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani din Marea Britanie vor fi vaccinaţi începând cu săptămâna viitoare, în timp ce adolescenţii cu vârste între 16 şi 17 ani sunt elibigili pentru vaccin din luna august.

Copiii vor fi vaccinați, în prima etapă, doar cu o doză

Cu toate acestea, în timp ce copiilor li se va oferi o prima doză de vaccin Pfizer-BionTech, oficialii au spus că sfaturile cu privire la a doua doză vor fi date mai târziu, odată cu strângerea datelor necesare.

Comitetul britanic mixt pentru vaccinare şi imunizare (JCVI) a refuzat iniţial să recomande vaccinul pentru toţi copiii cu vârsta cuprinse între 12 şi 15 ani, invocând incertitudinea cu privire la impactul pe termen lung.

Unul dintre efectele secundare ale vaccinului pe bază de mesager ARN este miocardita, inflamaţia muşchiului inimii.

Oficialii de la Hong Kong au sfătuit copiii să primească o singură doză de vaccin, din cauza îngrijorărilor legate de inflamaţia inimii.

Studiul, numit Com-COV3, va testa diferite scheme de vaccinare la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani, analizând răspunsurile imune şi efectele secundare mai uşoare.

Studiu privind riscurile de miocardită

„Îngrijorarea noastră este legată de riscurile miocarditei, în special în urma dozei a doua de vaccin aplicată bărbaţilor tineri”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Matthew Snape de la Oxford Vaccine Group.

„Studiul va oferi JCVI informaţii esenţiale privitoare la imunizarea adolescenţilor din Marea Britanie”, a adăugat Snape, potrivit sursei citate.

Cercetarea va oferi tuturor participanţilor o primă doză de vaccin Pfizer-BioNTech. Aceasta va fi urmată, opt săptămâni mai târziu, fie de o a doua doză completă, fie de o jumătate de doză de vaccin Pfizer, o doză completă de vaccin Novavax sau o jumătate de doză de vaccin Moderna.

Procesul recrutează 360 de voluntari, nu suficient de mari pentru a evalua în mod direct riscul de miocardită al diferitelor combinaţii de vaccin. Potrivit declaraţiilor profesorului Snape, riscul dezvoltării de inflamaţii cardiace în urma a două doze de vaccin Pfizer este de 1 la 15.000.

Snape desfăşoară, în paralel, un alt studiu pe adulţi, oferind programe de vaccinare mixte atât la patru, cât şi la 12 săptămâni. Potrivit profesorului, rezultatele vor fi publicate în curând.
(sursa: Mediafax)

Pentru oricine speră că pandemia se va termina până la anul sau în următoarele şase luni, oamenii de ştiinţă şi experţii în sănătate au doar veşti rele.

Până când COVID-19 va înceta să mai fie o pandemie, aproape toată lumea va fi, fie vaccinată, fie va fi trecut prin boală, sau amândouă, după cum scrie Bloomberg.

Va fi o iarnă scumpă

Cu timpul, ”cicatricile” lăsate în urmă în economia mondială de către coronavirus vor deveni mai evidente. Una este tendinţa corporaţiilor de a inversa mondializarea şi de a regionaliza lanţurile de producţie, acolo unde se poate. Acest lucru ar însemna mai multă bătaie de cap cu penuria de forţă de muncă şi preţuri mai mari. Şi poate şi un gram în plus de protecţionism.

Guvernele şi oamenii gospodari îşi fac rezerve de combustibil

În aşteptarea iernii, guvernele şi oamenii gospodari îşi fac rezerve de combustibil, lemn în economiile emergente, gaze în majoritatea ţărilor. Lemnul, chiar şi cel pentru ars în sobă, s-a scumpit odată cu creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii.

În SUA şi Canada, unde se duce o mare parte din lemnul pentru construcţii exploatat în Europa, preţurile au început s-o ia în jos atât de repede încât unele fabrici de procesare au fost nevoite să reducă producţia. Unii analişti cred că pe continentul nord-american lemnul pentru construcţii se va ieftini până la nivelurile de dinainte de criză într-un an.

Chirii mai mari, cheltuieli mai mari

Piaţa europeană probabil că va urma aceeaşi traiectorie. Analiştii de la ING prognozează că preţurile materialelor de construcţii vor rămâne ridicate până cel puţin la mijlocul anului viitor. Materiale de construcţii mai scumpe înseamnă şi locuinţe mai scumpe şi, inevitabil, chirii mai mari. La acestea s-ar adăuga şi întreţinerea mai scumpă.

Gazele naturale se îndreaptă spre cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani, scrie CNBC. Aceasta în SUA, care exportă acest tip de combustibil. Pentru Europa, o serie de analize avertizează asupra unui şoc pe piaţa energiei.

Gazele sunt folosite în Europa pentru a face tranziţia de la energia poluantă, obţinută prin arderea cărbunelui, la cea verde.

Cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte ţări

Însă cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte ţări, cum ar fi Rusia, Norvegia, Azerbaidjan şi ţări nord-africane.

Din cauza boomului cererii care a venit odată cu relansarea economică din pandemie, preţurile spot ale gazelor naturale pentru Europa sunt de cinci ori mai mari decât erau acum un an. La explozia cotaţiilor contribuie şi refuzul sau imposibilitatea, Rusiei de a majora livrările. Rusia este principalul furnizor.

Dacă iarna va fi deosebit de rece sau de lungă, preţurile, deja uriaşe, se vor mări şi mai mult

Dacă iarnă va fi deosebit de rece sau de lungă, preţurile, deja uriaşe, se vor mări şi mai mult, arată The Wall Street Journal. Iar odată cu gazele se va scumpi toată energia. Dar poate până la urmă ruşii vor exporta mai mult, ori vântul va fi favorabil energiei eoliene. Sau poate iarna va fi mai blândă ca de obicei.

Rezervele europene de gaze sunt la 70% din capacitate, sub cota normală pentru această perioadă. Când energia se scumpeşte, se scumpeşte tot, inclusiv mâncarea.

Preţurile alimentelor au început să crească, odată cu relansarea economiei

Preţurile alimentelor au început să crească odată cu relansarea economiei, dar la acest lucru au contribuit şi condiţiile meteo nefavorabile agriculturii, cum ar fi seceta. Marii producători de cereale, printre care Rusia, sunt în plin sezon de recoltare, însă cu toate acestea piaţa nu are suficientă ofertă. Chiar şi în Rusia preţul grâului a crescut.

În aceste condiţii, Italia se pregăteşte de inflaţie la paste, adică specialităţi italiene pe bază de făină, mai scumpe. Italia este cel mai mare importator de grâu din UE. S&P Global estimează că în Franţa, de asemenea un mare importator de cereale, pastele se vor scumpi cu 10-20%.

Veştile nu sunt bune nici pentru naţiunile care mănâncă multă pâine. Pe de altă parte, răspândirea pestei porcine în UE va limita exporturile de carne de porc în afara Uniunii, ceea ce va crea surplus de producţie şi preţuri mai mici.

Odată cu pandemia a crescut şi cererea pentru produse electrocasnice şi electronice

Odată cu pandemia a crescut şi cererea pentru produse electrocasnice şi electronice. Dacă la aceasta se adaugă şi perturbările în lanţurile de aprovizionare create de penuria de cipuri şi de containere de transport, se creează premisele pentru scumpiri.

Preţurile mai mari s-ar putea să nu fie prea evidente, însă, spun analiştii, este probabil că promoţiile să fie mai puţin impresionante.

Criza de semiconductoare, de cipuri, afectează semnificativ acum producţia de autovehicule. Ola Kallenius, preşedintele Daimler, un mare producător auto german, crede că problema va persista şi în 2022, posibil şi în 2023.

Scott Price, preşedintele UPS International, o subsidiară a uneia dintre cele mai mari companii de curierat din lume, a avertizat că actualele întreruperi de pe lanţurile de aprovizionare vor face ca operaţiunile de producţie şi asamblare să devină mai regionale, scrie Financial Times.

Acest lucru se traduce prin cicatrici de durată lăsate în globalizare de multinaţionalele care fug acum de lanţurile de aprovizionare supratensionate.

Price se aşteaptă ca fabricile din Asia, care de obicei produc bunuri pentru vânzare în Vest, să se reorienteze către pieţele regionale. Acest lucru va fi evident în 5-10 ani.

Problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică

Rămâne, de asemenea, problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică şi prin care sunt asigurate în prezent de către state veniturile afacerilor şi salariaţilor loviţi de pandemie. De obicei, datoriile sunt suportate de generaţiile viitoare.

Când se va termina pandemia?

Poate când 95% din populaţie va deveni imună, prin boală sau prin vaccinare. De aceea, campaniile de imunizare sunt esenţiale. Şi tot de aceea pandemia va dura mai mult în unele state şi mai puţin în altele.

(sursa: Mediafax)