Connect with us

ACTUALITATE

Valoarea subvenţiilor virate în conturile a cinci partide în octombrie – peste 21 de milioane de lei

Publicat


Sursa foto: Autoritatea Electorală Permanentă/facebook.com

Valoarea totală a subvenţiilor virate în conturile PSD, PNL, USR, ALDE şi PMP în prima decadă a lunii octombrie este de 21.051.600,56 de lei, cea mai mare subvenţie, de aproape 12 milioane de lei, fiind acordată Partidului Social Democrat, informează un comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), transmis duminică AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în urma aplicării prevederilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, cu modificările ulterioare, Partidul Social Democrat a primit în prima decadă a lunii octombrie o subvenţie de 11.979.329,42 lei, Partidul Naţional Liberal – 5.488.477,04 lei, Uniunea Salvaţi România – 1.614.012,00 lei, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – 1.192.977,47 lei şi Partidul Mişcarea Populară – 776.804,63 lei.

Valoarea subvenţiei virate de AEP în conturile partidelor politice menţionate în prima decadă a lunii octombrie a fost în total de 21.051.600,56 lei, precizează AEP. AGERPRES

 

ACTUALITATE

Aproape 5.000 de fermieri din Mureş, Harghita şi Covasna. Au primit 61 milioane euro prin Fundaţia Pro Economica

Publicat

Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de euro prin intermediul Fundaţiei Pro Economica, din fonduri europene accesate de Guvernul Ungariei.

Preşedintele Fundaţia Pro Economica, Monika Kozma, a anunţat, joi, la Deda, unde au fost semnate primele 78 de contracte din acest an, în valoare de peste un milion de euro, că pentru anul 2019 au fost acceptate la plată 4.986 proiecte, în valoare totală de 61 milioane euro, iar din această sumă fermierii din judeţul Mureş vor primi peste 20 milioane de euro.

“Programul nostru a avut ca scop finanţarea achiziţiei utilajelor şi maşinilor agricole, precum şi ale animalelor de prăsilă. Avem, în total, aproape 5.000 de câştigători, am început să semnăm primele contracte cu aplicanţii şi primul eveniment din judeţul Mureş a fost organizat la Deda, unde am avut aproximativ 80 de persoane prezente, care au câştigat şi au reuşit să semneze contractele cu Pro Economica. Programul nostru este un ajutor de stat, este un program de minimis, cu respectarea normelor europene pe agricultură şi dezvoltarea activităţilor din agricultură, înseamnă 25% contribuţie proprie pentru fermieri, 75% este sprijin financiar acordat de Fundaţia Pro Economica, acest 75% neputând să depăşească plafonul de 15.000 de euro dat de directiva europeană. Noi folosim un ajutor de stat primit prin Guvernul Ungariei, dar, întrucât fundaţia este persoană juridică română, nu există vreo condiţie impusă ca aplicantul să fie maghiar. Noi am cerut ca şi condiţii de eligibilitate ca fermierul să aibă teren în proprietate, să ne prezinte activitatea pe care o desfăşoară, să aibă experienţă în domeniu şi să aibă 25% din totalul achiziţiei pentru cofinanţare. Şi încă ceva, foarte important pentru statul român, să aibă toate datoriile la stat achitate”, a precizat Monika Kozma.

Ea a arătat că singura cerinţă a fost ca aplicanţii să propună proiectul în limba maghiară – existând consultanţi care întocmesc aceste documente în limba maghiară – întrucât, din punct de vedere administrativ, toate deconturile trebuie să ajungă la Curtea de Conturi a Ungariei.

Monika Kozma a precizat că toate procedurile sunt online şi fiecare aplicant este ajutat să îşi creeze un cont pe serverul fundaţiei unde se depun aplicaţiile.

“Fiecare s-a obişnuit foarte uşor să folosească aplicaţia, pentru noi înseamnă uşurinţă şi o procedură mai simplă. Cei care au semnat astăzi contractele au termen până în 31 ianuarie să încheie contractele cu furnizorii, încarcă online documentele pentru a primi aceste fonduri, după ce verificăm contractul şi factura emisă şi plata contribuţiei proprii, noi plătim direct către furnizor, până la sfârşitul lunii martie anul viitor. Din primăvară, aplicanţii noştri pot folosi utilajele cumpărate. Fundaţia Pro Economica funcţionează din 2017, primul program a fost unul pilot, să vedem dacă funcţionează sau nu aplicarea online, dacă putem să invităm aceşti fermieri să aibă încredere şi să aplice, am avut 500 de contracte semnate. Se vede clar că în unele sate, unde acest program s-a derulat cu succes, nu se mai găseşte teren agricol nefolosit. În 2018 am avut încă un program în zona de câmpie a judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud, aproximativ 400 de contracte avem şi acolo, verificarea proiectelor câştigate, care sunt plătite, este în curs. Fundaţia noastră are un contract-cadru de sprijin financiar cu Ministerul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei”, a subliniat Monika Kozma.

Primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, a declarat că sprijinul acordat fermierilor mici de către Fundaţia Pro Economia este un lucru deosebit, mai ales că aceşti fermieri nu au alte posibilităţi de a accesa finanţări, cu excepţia subvenţiilor pe suprafaţă acordate prin APIA.

“Vine în sprijinul fermierilor, al ţăranilor, deoarece satele noastre se pot dezvolta, iar oamenii să mănânce sănătos – cereale, lactate, carne – ceea ce este un lucru minunat. Termenele de la cerere la primirea finanţării sunt destul de scurte şi operativitatea cu care se lucrează ajută fermierii. Deda este cuprinsă prima dată în acest proiect şi în momentul în care am aflat că şi noi putem să depunem proiecte, am convocat fermierii şi avem 7 proiecte depuse din comună pentru această finanţare. Se achiziţionează animale, oi şi tineret bovin de rasă, tractoare, cositori şi tot felul de utilaje agricole care sunt de strictă necesitate pentru fermieri. Un milion de euro înseamnă foarte mult pentru zona noastră şi agricultura trebuie să se dezvolte, să aibă surse de venit şi asta este foarte important pentru noi”, a spus Lucreţia Cadar.

Ea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene în România procedura este extrem de greoaie şi durează foarte mult, în timp ce finanţările europene care vin prin intermediul Ungariei beneficiază de o procedură rapidă şi simplificată.

Primele contracte semnate, joi, la Deda, au vizat fermieri mici din localităţile Solovăstru, Bistra Mureşului, Ideciu de Jos, Chiheru de Jos, Deda, Beica de Jos, Glăjărie, Toaca, Dedrad, Râpa de Jos, Vătava, Ibăneşti, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Jabeniţa, Goreni, Logig, Suseni, Batoş, Sânmihai de Pădure, Răstoliţa, Tireu, Uila, Zimţi şi Dumbrava. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un periculos interlop din Caracal, trimis în judecată într-un dosar de trafic de persoane, proxenetism, șantaj și cămătărie

Publicat

ocaca

Interlopul Nicuşor Daniel Oacă, un membru al unei rețele de proxeneți care controlează orașul Caracal, a fost trimis în judecată, miercuri, alături de alţi patru inculpaţi, într-un dosar în care este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, ameninţare, şantaj, proxenetism şi cămătărie.

Potrivit reporter24.info în acest dosar a fost implicat şi Dan Dumitrescu, poliţistul din Caracal care, la finalul lunii august, a fot dat afară din poliţie.

Alături de Nicuşor Daniel Oacă, în acest dosar au fost trimişi în judecată următorii: Dragoş Măru Bran, Cătălin Geoerge Predescu, Nicuşor Camen şi Mircea Adrian Predescu. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Olt.

Pe 3 aprilie 2019, ofiţerii SCCO Olt, sub coordonarea unui procuror DIICOT, au efectuat 32 de percheziţii în Caracal și comunele Traian, Redea, Drăghiceni, Fărcaşele şi Tia Mare. Una dintre acestea a fost chiar acasă la poliţistul Dan Dumitrescu.

Potrivit anchetatorilor, gruparea de proxeneţi din Caracal, printre membrii căreia se afla şi poliţistul Dan Dumitrescu, acorda împrumuturi cu dobânzi lunare de până la 100%, iar când datornicii nu mai puteau plăti erau ameninţaţi sau sechestraţi.

Procurorii spun că gruparea s-a constituit începând cu anul 2014. De asemenea, membrii grupării ar fi recrutat mai multe persoane pe care le-ar fi transportat în Germania, Anglia şi Italia, unde le-ar fi exploatat sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Citește tot articolul aici

Citește mai departe

ACTUALITATE

În România, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual

Publicat

copii

Părăsirea timpurie a şcolii afectează, în ţara noastră, peste 46.000 de copii anual, potrivit raportului “Child Rights Now” România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

Raportul face parte din iniţiativa globală “Child Rights Now!”, care are ca scop evidenţierea progresului înregistrat privind drepturile copiilor din lumea întreagă la 30 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Raportul pentru România a fost pregătit de organizaţiile membre ale iniţiativei globale: Fundaţia Terre des hommes – Elveţia, Salvaţi Copiii România, SOS Satele Copiilor România şi World Vision România.

“Discrepanţele privind rata participării la educaţie a diferitelor grupe de vârstă, precum şi rezultatele mult mai slabe ale indicatorilor în cazul copiilor de etnie romă şi incidenţa crescută a abandonului şcolar în general reprezintă motive importante de îngrijorare privind respectarea dreptului la educaţie în România. La nivelul şcolii primare, gimnaziale şi liceale, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual. În rândul celor care rămân în procesul educaţional rezultatele educaţiei sunt foarte slabe. Doar aproximativ 61% dintre elevii de 15 ani reuşesc să obţină cunoştinţe de bază în ce priveşte citirea şi înţelegerea unui text, precum şi de matematică, rezultat care plasează România pe locul 3 în coada clasamentului între cele 28 de state membre UE”, se arată în raport.

Conform acestuia, rata copiilor de vârstă şcolară neînscrişi la şcoală este de 6% la nivelul întregii populaţii, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă şi la 29% pentru copiii cu dizabilităţi. Copiii care provin din familii cu venituri mici sunt de asemenea supuşi riscurilor.

De asemenea, raportul relevă că nu toate şcolile sunt “un mediu sigur” pentru copil. “30% dintre şcolile din România şi 62% în mediul rural au toaletele în exterior. 3.892 de şcoli nu au autorizaţie pentru incendiu. Cel puţin 170 de şcoli funcţionează în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în special în comunităţile dezavantajate copiii sunt expuşi riscului de exploatare sexuală, trafic de persoane şi exploatare prin muncă.

“Multe dintre abuzuri au loc cu participarea părinţilor sau a persoanelor care îi îngrijesc, (…) un număr mult mai mare de copii sunt supuşi violenţei în mod regulat chiar în familie (prin aplicarea pedepselor corporale ca formă de disciplină), la şcoală (conflicte cu alţi copii şi bullying) sau online”, se precizează în raport.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, se face referire la un sondaj la nivel naţional conform căruia 61% dintre copii au spus că au fost disciplinaţi prin lovire sau pălmuire cel puţin o dată. Referitor la violenţa în şcoli, un sondaj la nivel naţional cu copii de gimnaziu şi liceu arată că unul din trei copii a spus că a fost agresat de un altul, iar unul din şase a afirmat că a fost bătut de un alt copil.

Raportul arată că, deşi oraşele din România au ajuns în mare măsură la standardele din ţările dezvoltate în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi servicii de canalizare, zonele rurale au rămas în urmă pe majoritatea palierelor. Aproximativ 68% din populaţie e conectată la servicii publice de furnizare a apei curente, rata de acces fiind însă de 97% în zonele urbane şi de doar 33,5% în mediul rural. În ce priveşte managementul apelor uzate, diferenţa este încă şi mai pregnantă. Puţin peste jumătate din populaţie era racordată la astfel de servicii în 2017, din care 88% din populaţia oraşelor şi doar 8,2% din cei care locuiesc la ţară.

În 2017 aproape o treime dintre copiii României trăiau sub pragul naţional al sărăciei. Acest indicator, echivalent cu rata sărăciei relative (respectiv rata riscului de sărăcie în statisticile UE), era de 32,2% pentru copiii cu vârste între 0 şi 18 ani, faţă de 23,6% la nivelul întregii populaţii, mai relevă raportul. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 18.217.411

Publicat

Autoritatea Electorală Permanentă informează că Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri ale persoanelor efectuate în cadrul primăriilor.

După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerile prezidenţiale din data de 24 noiembrie este următoarea:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 18.217.411 cetăţeni;

– numărul total al alegătorilor care au dreptul de vot interzis este de 19.186 de cetăţeni;

– numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 715.064 de persoane;

– numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro este de 35.917 cetăţeni;

– numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro este de 33.802 cetăţeni.

AEP precizează că alegătorii care au domiciliul în România şi au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă, cât şi pentru votul la o secţie de votare, în număr de 63.362, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. AGERPRES

Citește mai departe