Peste o treime din decesele provocate la nivel global de valurile de căldură pot fi atribuite în mod direct încălzirii globale, potrivit unui studiu publicat luni, informează AFP.

70 de cercetători internaţionali au colectat date provenite din 732 de situri, repartizate în 43 de ţări, pe o perioadă cuprinsă între 1991 şi 2018.

Cum au calculat cercetătorii

Au folosit apoi o metodologie complexă pentru a calcula, pornind de la date sanitare, înregistrări ale temperaturilor şi modele climatice, diferenţa dintre numărul deceselor legate de căldură înregistrate şi numărul deceselor care ar fi fost atinse în lipsa încălzirii globale.

Potrivit rezultatelor, publicate în revista Nature Climate Change, în medie 37% dintre decesele legate de căldură pot fi direct atribuite consecinţelor încălzirii globale.

Acest lucru s-ar traduce printr-un bilanţ anual de 100.000 de decese puse pe seama caniculei şi care pot fi în mod direct atribuite încălzirii globale.

Cifrele ar putea fi subestimate, întrucât datele lipsesc în anumite regiuni din lume afectate de valuri de căldură, precum Africa Centrală şi Asia de Sud.

În ţările dezvoltate, Statele Unite, Australia, Franţa, Marea Britanie şi Spania, cifrele referitoare la decese care pot fi atribuite încălzirii climei variază între 35% şi 39%. Această medie trece de 40% în ţări precum Mexic, Africa de Sud, Thailanda, Vietnam şi Chile. Şi depăşeşte 60% în anumite ţări precum Brazilia, Peru, Columbia, Filipine, Kuwait şi Guatemala.

Impact negativ

Rezultatele studiului demonstrează că ”încălzirea globală nu este ceva care se referă la un viitor îndepărtat”. Explicația îi aparține lui Antonio Gasparrini, autorul principal al studiului.

”Putem măsura efectele negative asupra sănătăţii, în plus faţă de efectele climatice şi ecologice deja cunoscute”.

Câte decese sunt legate de caniculă

Un studiu din 2019 publicat în revista Lancet estima la 300.000 numărul deceselor anuale la nivel global legate de caniculă. Cifra va continua să se multiplice sub efectul schimbărilor climatice. Așa s-a întâmplat cu valul care a făcut circa 70.000 de morţi în Europa în 2003.

Mortalitatea nu este cauzată numai de creşterea bruscă a temperaturilor estivale (cu 1,5 grade Celsius din 1991 în localităţile vizate de studiu).

Durate episoadelor caniculare, creşterea temperaturilor nocturne în comparaţie cu cele din timpul zilei şi nivelurile de umiditate joacă un rol important.

Tehnicile de adaptare pot de asemenea avea un rol. Mortalitatea ar putea de asemenea să scadă odată cu răspândirea instalaţiilor de climatizare. Dar, la rândul său, acestea sunt o metodă consumatoare de energie care contribuie aşadar la încălzirea climatică.

Studiile nu sunt suficiente

Studiile asupra atribuirii consecinţelor încălzirii globale, în special asupra fenomeneleor meteo extreme, au luat amploare în ultimii ani. Totuși, sunt suficient de rare în ceea ce priveşte consecinţele asupra sănătăţii umane. Declarația aparține cercetătorului Dan Mitchell de la Universitatea din Bristol. A apărut într-un comentariu pe marginea studiului publicat de Nature Climate Change.

”Această schimbare de perspectivă este esenţială, astfel încât liderii mondiali să poată înţeleagă riscurile”. AGERPRES