Connect with us

ACTUALITATE

Valurile de frig din ultima perioadă sunt provocate de anomalii ale vortexului polar

Publicat



Vortexul polar din jurul Polului Nord este fenomenul responsabil de neobişnuitele manifestări meteorologice din ultima perioadă, care au adus mase de aer rece, polare, deasupra unor latitudini la care, de obicei, venirea iernii însemna doar necesitatea de a-ţi pune o jachetă când ieşeai pe stradă, conform unui material publicat miercuri de apnews.com, potrivit agerpres.

În jurul Polului Nord, iarna, aerul extrem de rece se menţine de obicei la altitudini de 25 – 50 de kilometri, formând un vortex polar, care se învârteşte asemenea unui ciclon. Câteodată însă, această masă de aer extrem de rece este dislocată din această poziţie şi o parte din ea se propagă spre sud. Acest fenomen se produce mai frecvent decât de obicei, iar oamenii de ştiinţă nu ştiu exact care este cauza. Unii dintre ei sunt însă de părere că la originea acestui fenomen s-ar afla fenomene meteorologice naturale dar şi încălzirea globală de origine antropică.

Temperaturi negative record înregistrate în Texas şi Oklahoma au dus la întreruperi ale furnizării de energie electrică. O tornadă a lovit Carolina de Nord. Alte regiuni din sudul Statelor Unite au înregistrat ninsori însoţite de tunete. Dar ninsorile abundente nu au lovit doar aceste zone de pe continentul nord-american ci şi Grecia şi Turcia, unde astfel de fenomene meteorologice sunt foarte rare.

În schimb, în ultimele zile, în unele părţi din Groenlanda, Alaska, Norvegia şi Suedia s-au înregistrat temperaturi mai ridicate decât în Texas şi Oklahoma. Iar localnicii din sudul Floridei s-au plâns de temperaturi pozitive record pentru această perioadă a anului, care au provocat înflorirea timpurie a plantelor.

Astfel de anomalii meteorologice se produceau cu o frecvenţă de o dată la câţiva ani, însă studiile arată că în ultima perioadă se produc mult mai frecvent, aproape în fiecare an, conform lui Judah Cohen, expert din cadrul companiei Atmospheric Environmental Research, din Boston.

Vortexul polar rămâne în locaţia sa normală, la mare altitudine deasupra Polului Nord, până când se loveşte de un alt front atmosferic. De obicei, astfel de fronturi atmosferice nu sunt suficient de puternice pentru a disloca vortexul polar. Câteodată însă au suficientă energie şi atunci aerul extrem de rece din vortexul polar ajunge să fie împins spre latitudini sudice, conform specialiştilor.

Câteodată masa de aer rece este fragmentată în mai multe valuri – ceea ce este legat de obicei de manifestarea unor puternice furtuni de zăpadă în estul SUA, la fel ca în urmă cu câteva săptămâni. Alte dăţi, masa de aer rece se deplasează în totalitate spre un alt loc, ceea ce coincide cu instalarea unor ierni extrem de reci în anumite părţi ale Europei. Anul acesta, conform meteorologilor americani, s-au înregistrat două astfel de fragmentări ale masei de aer rece ce formează vortexul polar la începutul lunii ianuarie şi respectiv la mijlocul acestei luni. Apoi, la sfârşitul lui ianuarie s-a produs acea deplasare a masei de aer rece ce a avut ca rezultat fenomene de iarnă extreme în Europa şi în SUA.

Procesul de încălzire care afectează zona Arctică şi produce subţierea banchizelor marine, alimentează cu energie fronturile de aer care se ciocnesc de vortexul polar. Astfel, aceste fronturi de aer devin din ce în ce mai puternice, ameninţând să disloce vortexul polar.

„Există dovezi că schimbările climatice pot slăbi vortexul polar, ceea ce creşte riscul ca aerul rece polar să se deplaseze spre latitudini mai scăzute”, conform profesorului de meteorologie Marshall Shepherd, de la Universitatea din Georgia.

Astfel de disturbări puternice ale vortexului polar s-au produs şi în anii ’80, când au existat, de asemenea, manifestări de iarnă extremă la latitudini de obicei mai calde, conform lui Judah Cohen. „Nu cred că aceste fenomene (produse în această iarnă) sunt fără precedent. Trebuie să ţinem cont de contextul în care s-au produs. Planeta este mult mai caldă decât era”, a adăugat el.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

A fost emisă autorizaţia de construire pentru primii 7 kilometri din drumurile de legătură cu Podul Brăila

Publicat

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, a anunţat joi că a fost emisă autorizaţia de construire pentru primii şapte kilometri din drumurile ce fac legătura cu Podul de Brăila, fără de care acesta nu ar putea fi dat în trafic.

“Vestea bună pe care o aşteptam pentru Podul de la Brăila: tocmai a fost emisă autorizaţia de construire pentru primii 7 km din drumurile de legătură. Urmează în curând şi pentru restul acestor drumuri, fără de care podul nu ar putea fi dat în trafic la finalul anului viitor. În mod normal, construcţia drumurilor trebuia să înceapă simultan cu podul, dar birocraţia (exproprieri, acorduri) nu a fost rezolvată la timp. Am făcut un pas mare astăzi pentru evitarea scenariului negativ în care, la sfârşitul anului 2022, podul terminat ar rămâne ‘muzeu'”, a scris Cătălin Drulă, pe pagina sa de Facebook.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.

Lăţimea totală va fi 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare. Agerpre

 

Sursa foto: Catalin Drula / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Euro a atins un nou maxim istoric. Cursul afişat de BNR – 4,8784 lei/euro

Publicat

Leul şi-a continuat deprecierea şi joi a mai pierdut 0,16 bani (0,03%) în faţa monedei europene, care a atins un nou maxim istoric, cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,8784 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8768 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8728 şi 4,8802 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,0503 lei, în urcare cu 1,62 de bani (0,40%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0341 lei/dolar.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat faţă de francul elveţian, cu 1,68 bani (-0,38%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3880 lei, comparativ cu 4,4048 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 64,89 de bani (-0,28%), până la 223,2049 de lei, de la 223,8538 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cinci judeţe se mențin în zona „roşie”, din cauza cazurilor noi de COVID-19

Publicat

Cinci judeţe se mențin în zona „roşie”, din cauza cazurilor noi de COVID-19. Judeţul Timiş urcă la o incidenţă de 5,35 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori. Rata de infectare a crescut față de miercuri, cum de altfel a crescut și în toate cele zece judeţe din zona galbenă.

Evoluţia infectărilor cu Sars-CoV-2 arată că cinci judeţe au rată de infectare peste 3 la mia de locuitori.

Judeţul Timiş are o incidenţă de 5,35, în urcare față de miercuri, când era 5,24 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori.

Clujul coboară de la 3,42 la 3,40, Brașov urcă la 3,14 de la 3,04, Ilfov urcă la 3,07 de la 3,04, iar Maramureșul coboară de la 3,04 la 3,01.

Municipiul Bucureşti rămâne în zona galbenă în privinţa ratei de infectare, însă rata a crescut de la 2,71 cazuri la mia de locuitori la 2,79.

Alte zece judeţe se regăsesc în zona galbenă: Alba (2,31), Arad (1,78), Constanța (1,85), Dolj (1,76), Gorj (2,06), Hunedoara (2,59), Sălaj (2,30), Satu Mare (2,08), Sibiu (1,89) și Vâlcea (1,63).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Arad: Sute de camioane aşteaptă la frontieră să intre în Ungaria, din cauza controalelor amănunţite

Publicat

camioane

Sute de camioane aşteaptă, joi, în coloane la frontieră să intre în Ungaria, unde se fac controale amănunţite asupra automarfarelor din cauza numeroşilor migranţi prinşi, în ultima perioadă, în tentativă de trecere ilegală a graniţei.

Potrivit aplicaţiei online de monitorizare a traficului la frontiere de pe pagina oficială a Poliţiei de Frontieră, la Nădlac II se aşteaptă cel mai mult pentru intrarea camioanelor în Ungaria. Aici sunt deschise cinci artere de control pentru ieşirea din ţară, destinate traficului greu, iar timpul de aşteptare pentru formalităţi este de cel puţin 90 de minute.

În Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Borş, unde sunt deschise trei artere de control pe sensul de ieşire din ţară, se aşteaptă 60 de minute, iar la Petea, unde este deschisă o arteră, se aşteaptă tot 60 de minute.

Timpi mai mici de aşteptare sunt în PTF Nădlac I (40 de minute), Vărşand (30 de minute) şi Borş II (30 de minute), iar traficul se desfăşoară normal la Turnu, Salonta şi Valea lui Mihai.

Potrivit Poliţiei de Frontieră Arad, creşterea timpilor de aşteptare este cauzată de numărul mare de camioane sosite la frontieră şi de controalele amănunţite care au loc la intrarea în Ungaria, pentru depistarea migranţilor, în ultima perioadă fiind prinşi mulţi străini ascunşi în remorci pentru a trece ilegal graniţa spre Spaţiul Schengen.

Conform sursei citate, pentru deschiderea mai multor artere de control, astfel încât timpii de aşteptare să scadă, este nevoie ca şi Poliţia Ungară să aloce personal suplimentar, echipele de control fiind comune româno-ungare.

Traficul uşor şi cel turistic nu este afectat în niciun punct de trecere de la graniţa cu Ungaria. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate