Connect with us

ECONOMIE

Vămile de la ANAF vor trece în subordinea Ministerului Finanțelor Publice (proiect)

Publicat

ministerul de finante

Autoritatea Vamală Română (AVR) se înfiinţează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, ca ordonator terţiar de credite, prevede o propunere legislativă iniţiată de ministrul Finanţelor Publice, senatorul Eugen Teodorovici, şi depusă la Senat.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, ca urmare a reorganizării activităţii ANAF în anul 2013, Autoritatea Naţională a Vămilor a fuzionat cu ANAF, pierzând calitatea de ordonator terţiar de credite, desfăşurarea activităţii structurilor vamale în cadrul ANAF evidenţiind o serie de disfuncţionalităţi, ceea ce justifică proiectul de înfiinţare a AVR în subordinea Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Actul normativ prevede că AVR elaborează reglementările vamale care sunt în competenţa României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, asigură administrarea impozitelor taxelor şi altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplică politica şi legislaţia vamală, respectiv fiscală în domeniul supravegherii produselor accizabile, exercită atribuţiile de autoritate vamală şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda vamală şi fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Iniţiatorul precizează în expunerea de motive că înfiinţarea Autorităţii Vamale nu implică suplimentarea numărului de personal la nivelul MFP, respectiv ANAF.

AVR va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Finanţelor Publice, ajutat de un vicepreşedinte, numit tot de premier, se arată în propunerea legislativă.

AVR poate utiliza pe maşinile proprii semnale speciale de avertizare luminoase de culoare albastră.

„Prin trecerea structurilor vamale şi organizarea acestora în subordinea MFP, România se aliniază modelului organizatoric şi bunelor practici existente în majoritatea statelor membre care gestionează frontiera externă a Uniunii Europene (exemplu: Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania”, se menţionează în expunerea de motive a proiectului.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat la începutul lunii decembrie 2022, patru noi programe Interreg, incluzând 10 state membre, Ucraina şi Moldova, cu o finanţare din partea Uniunii Europene, în valoare de 533 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027, destinată consolidării cooperării transfrontaliere şi transnaţionale, stimulării tranziţiei verzi şi sprijinirii asistenţei medicale şi educaţiei.

Aceste programe vor beneficia de finanţare consolidată în contextul deciziei Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia şi Belarus în urma invadării Ucrainei de către Rusia şi de a transfera 26,2 milioane de euro, alocaţi iniţial acestor două ţări, pentru consolidarea cooperării cu Ucraina şi Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, suma de 215 milioane de euro a fost alocată în sprijinul cooperării transnaţionale în regiunea Dunării pentru inovare şi energie din surse regenerabile.

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a imprima un caracter mai inovator şi mai sustenabil regiunii Dunării.

Programul va sprijini investiţiile verzi pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie, a îmbunătăţi gestionarea apei şi a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice.

De asemenea, va investi în acţiuni comune, în scopul gestionării riscurilor legate de schimbările climatice.

Programul va sprijini în acelaşi timp o piaţă a muncii incluzivă, concentrată îndeosebi pe grupurile vulnerabile şi defavorizate.

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. 54 de milioane de euro au fost alocaţi cooperării transfrontaliere dintre România şi Ucraina

De asemenea, 54 de milioane de euro au fost alocaţi cooperării transfrontaliere dintre România şi Ucraina pentru o calitate superioară a educaţiei şi a asistenţei medicale şi o mai bună conservare a naturii.

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi în principal în educaţia incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaţionale, parteneriate între instituţii) şi în asistenţă medicală de calitate (de exemplu, crearea şi modernizarea serviciilor de urgenţă şi a unităţilor mobile de screening).

Investiţiile în adaptarea la schimbările climatice şi în protecţia naturii şi a biodiversităţii vor viza probleme comune precum incendiile forestiere, eroziunea solului, alunecările de teren, secetele şi incendiile care produc pagube terenurilor agricole. Programul va sprijini totodată reţeaua amplă de parcuri şi rezerve naturale.

Alte 77 de milioane de euro sunt destinate cooperării transfrontaliere dintre România şi Moldova pentru o calitate superioară a educaţiei şi a asistenţei medicale şi o mai bună conservare a naturii.

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. Programul Interreg NEXT România-Moldova

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale şi în rezilienţa faţă de acestea.

În acelaşi timp, programul va contribui la conservarea biodiversităţii, sprijinind şi dezvoltarea economică a comunităţilor locale.

Programul va investi în educaţie şi formare (de exemplu, în construcţia şi modernizarea şcolilor şi a universităţilor, în modernizarea echipamentelor digitale).

Va fi finanţat accesul la asistenţă medicală în scopul de a se aborda disparităţile dintre serviciile medicale din mediul urban şi cele din mediul rural în România, iar Moldova va primi echipamente medicale noi de înaltă performanţă.

În fine, programul va investi în turism şi cultură, îmbunătăţind accesul la monumentele istorice din zonă.

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. Programul tratează provocări comune şi identifică soluţii partajate

„Cooperarea şi solidaritatea dintre statele membre şi cu ţările partenere se află în centrul proiectului european, iar Interreg transformă acest spirit în acţiuni concrete.

Graţie programelor de cooperare teritorială, statele membre şi ţările care se află pe calea către UE pot conlucra mai bine dincolo de frontierele dintre ele, pentru a aborda provocările şi a valorifica oportunităţile comune”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE de sprijin al cooperării dincolo de frontiere.

Programul tratează provocări comune şi identifică soluţii partajate în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educaţia, transporturile şi energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg are un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro incluzând 86 de programe şi patru componente: transfrontalieră (Interreg A), transnaţională (Interreg B), interregională (Interreg C) şi integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D). Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani

Publicat

ministrul petre daea, anunț important pentru români. ce se întâmplă

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: producţii însemnate pierdute

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Energiei, lămuriri despre taxa pe soare

Publicat

ministrul virgil popescu, „soluție” pentru români la iarnă. „eu în

Ministerul Energiei răspunde criticilor taxării prosumatorilor și spune că posibilitatea introducerii unei taxe este îndepărtată.

Pentru corecta informare a publicului, prin ordonanța de urgență pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a fost adoptată în data de 29 noiembrie, Guvernul României a transpus Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizǎrii energiei din surse regenerabile. Modificările erau necesare a fi realizate având în vedere că România risca să intre în procedură de infringement (riscul de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza 2021/0333), informează Ministerul Energiei.

„Prin Directiva (UE) 2018/2001 s-a instituit un obiectiv obligatoriu la nivelul Uniunii Europene care să urmărească o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile în consumul final brut, obiectiv pentru a cărui îndeplinire este necesară încurajarea în continuare a dezvoltării de tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile și implicit conferirea de stabilitate și predictibilitate investitorilor în domeniu. Încurajăm producerea de energie regenerabilă, creșterea numărului de prosumatori, inclusiv prin finanțări din bugetul național, din PNRR sau Fondul pentru Modernizare și reamintim că prin adoptarea OUG 143, din decemebrie 2021, ordonanța ce a introdus posibilitatea compensării cantitative a energiei produse de prosumatori, numărul acestora a crescut exponențial în cursul anului 2022”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Ministerul Energiei, lămuriri despre taxa pe soare: condiții

Ordonanța de urgență vine cu o serie de clarificări legislative, tocmai pentru a încuraja acest tip de investiții, iar în ceea ce privește introducerea unei taxări a prosumatorilor precizăm următoarele aspecte extrem de importante:

Ca regulă generală prosumatorii nu plătesc nicio taxă, însa Directiva 2018/2001 vorbește de introducerea unei taxe pentru prosumatori în anumite condiții, acestea regăsindu-se la art. 21 din Ordonanță.

– Autoritățile administrației publice centrale și ANRE aplică taxe și tarife nediscriminatorii și proporționale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor într-unul sau mai multe din următoarele cazuri:

a) dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este sprijinită efectiv prin intermediul unor scheme de sprijin, numai în măsura în care nu sunt subminate viabilitatea economică a proiectului și efectul de stimulare a unui astfel de sprijin

b) de la data de 1 decembrie 2026, dacă puterea instalată în centralele electrice ale prosumatorilor depășește 8% din puterea totală instalată în capacitățile de producție de energie electrică la nivel national și dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize cost-beneficiu, efectuată de ANRE printr-un proces deschis, transparent și participativ, că dispoziția prevăzută la alin. (3) lit. (b) fie a avut drept rezultat o sarcină disproporționată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric, fie creează un stimulent care depășește ceea ce este necesar în mod obiectiv pentru a obține o utilizare rentabilă a energiei din surse regenerabile, precum și că o astfel de sarcină sau un astfel de stimulent nu ar putea fi minimizat prin întreprinderea altor acțiuni rezonabile; sau

c) dacă energia electrică din surse regenerabilă autoprodusă este produsă în instalații cu o putere totală instalată de energie electrică de peste 30 kW.

Ministerul Energiei, lămuriri despre taxa pe soare: posibilitatea este îndepărtată

„Așa după cum se vede și din text, posibilitatea introducerii unei taxe este îndepărtată, în orizontul de timp al finalului anului 2026 și presupune îndeplinirea mai multor condiții. Mai mult, la nivelul Comisiei Europene și a Parlamentului European, se discută despre revizuirea acestei directive prin pachetul Fit for 55, directivă ce va aduce alte modificări în sensul accelerării implementării energiei regenerabile și a promovării acesteia. OUG a fost adoptată după ce a fost avizată de către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Amintim că OUG poate fi modificată în Parlamentul României, prin respectarea procedurilor parlamentare”, încheie sursa citată.

Ministerul Energiei, lămuriri despre taxa pe soare: ce spunea USR

USR anunța că Guvernul PSD-PNL a emis în seara de dinaintea vacanței de Ziua Națională o ordonanță de urgență care inventează o nouă taxă în plină criză energetică: taxa pe soare.

„Taxa pe soare vizează cetățenii și firmele care au investit în panouri fotovoltaice, produc curent și îl consumă în propria gospodărie sau firmă. Cetățenii și firmele vor fi obligați de stat să monteze contoare speciale, diferite de contoarele legate la rețelele naționale de energie, doar pentru a putea fi taxați pentru energia produsă de ei, consumată tot de ei”, susținea USR. Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 22,4 milioane de lei, valoarea alocaţiilor plătite în luna octombrie pentru susţinerea familiei

Publicat

bani 1 1000x600.jpg

Alocaţiile pentru susţinerea familiei, plătite în luna octombrie 2022, au totalizat peste 22,43 milioane de lei, suma medie pe beneficiar fiind de 179,09 lei, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), consultate de AGERPRES.

Alocaţiile plătite în septembrie pentru susţinerea familiei au fost de 21,597 milioane de lei, iar suma medie pe beneficiar de 178,29 lei.

Datele ANPIS arată că, în luna octombrie 2022, erau înregistraţi 125.247 de beneficiari ai acestui acestui tip de ajutor social, în creştere faţă de cei 121.139 beneficiari plătiţi în septembrie, cei mai mulţi fiind în judeţele Bacău – 7.650, Suceava – 7.336, Iaşi – 6.472 şi Vaslui – 6.347.

Cei mai puţini beneficiari erau în Bucureşti (203) şi în judeţele Ilfov (689), Timiş (886) şi Tulcea (976).

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Timiş – 213,8 lei, Braşov – 213,2 lei, Ilfov – 200,67 lei şi Bihor – 197,15 lei.

Beneficiul a fost instituit de Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei şi se adresează familiilor care au în îngrijire copii şi realizează venituri mai mici decât pragul stabilit de lege. AGERPRES

Citește mai departe