Connect with us

ACTUALITATE

Vânzările Dacia în Marea Britanie au crescut în septembrie cu 22,40% față de anul trecut

Publicat



Vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 4,4% în septembrie, la 328.041 unităţi, cel mai redus nivel din 1999, ca efect al pandemiei de coronavirus (Covid-19).

În septembrie, Dacia a vândut 5.623 vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 22,40% faţă de perioada similară din 2019, când a înmatriculat 4.300 unităţi.

În topul celor mai bine vândute modele în septembrie se află Vauxhall Corsa, Ford Fiesta, Mercedes-Benz A-Class, Volkswagen Polo şi Volkswagen Golf.

Cererea pentru vehicule electrice a crescut cu 184,3% în septembrie, în timp ce livrările de vehicule diesel şi pe benzină s-au redus cu 38,4% şi, respectiv, 20,9%.

“Aceasta nu este o redresare. Dacă pandemia nu va fi ţinută sub control şi nu se va reconstrui încrederea consumatorilor şi a companiilor, viitorul pe termen scurt arată într-adevăr dificil”, a avertizat directorul general al SMMT, Mike Hawes.

SMMT, care se aşteaptă la un declin al livrărilor de 30% anul acesta, a cerut autorităţilor sprijin suplimentar pentru industria auto, inclusiv o posibilă schemă de subvenţii.

Vânzările de maşini noi în Regatul Unit au înregistrat un declin de 33,2% în primele nouă luni din 2020, la 1,24 milioane de unităţi.

În perioada ianuarie-septembrie 2020, Dacia a vândut pe piaţa britanică 16.434 vehicule, în scădere cu 35,16% faţă de primele nouă luni din 2019, când a înmatriculat 25.34 unităţi.

Cererea pentru vehicule electrice a crescut cu 165,4%, în timp ce livrările de vehicule diesel şi pe benzină s-au redus cu 56,3% şi, respectiv, 40,2%.

În topul celor mai bine vândute modele în perioada ianuarie-septembrie 2020 se află Ford Fiesta, Vauxhall Corsa, Volkswagen Golf , Ford Focus şi Mercedes-Benz A-Class.

Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă auto din Europa, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei. AGERPRES

ACTUALITATE

Vânzări în creştere cu 8,56% pentru autoturismele ecologice, în România

Publicat

Vânzările de maşini ecologice au crescut în România, în primele nouă luni, cu 8,56%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi au ajuns la 5.389 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

În această marjă de creştere, la 30 septembrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale era de 6,4%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,1%.

Potrivit datelor centralizate, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cele mai multe achiziţii au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.427 de unităţi, în scădere cu 8,2%, în comparaţie cu primele nouă luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 40,8%, până la 1.407 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 555 de unităţi, mai multe cu 141,3%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme full electrice, conduce, după primele nouă luni, Renault – cu 343 de unităţi, urmată de Skoda (306 unităţi), Volkswagen (198), Hyundai (152), BMW (78), smart (67), Nissan (56), Peugeot (55), Tesla (45) şi Mercedes Benz (26).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 2.949 de unităţi, Lexus (139), Hyundai (115), Honda (106), Ford (78), Kia (26) şi Subaru (14).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la nouă luni, BMW – cu 92 de exemplare, urmată de Volvo (82), Ford şi Mercedes-Benz (câte 69 de exemplare), Mitsubishi (61), Porsche (53), Hyundai (34), Skoda (23), Mini (17) şi Toyota (16).

La nivelul lunii septembrie, în România, s-au comercializat 827 de autoturisme ecologice, în creştere cu 4,68%, comparativ cu luna august, când se vânduseră 790 de unităţi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 7,7%, de la 7,1%.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a alocat, în acest an, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), 140 de milioane de lei pentru Programul “Rabla Plus”, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019.

Estimările autorităţilor arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de maşini electrice şi hibride. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

NASA a descoperit apă pe faţa vizibilă a Lunii

Publicat

NASA a confirmat în premieră, cu ajutorul Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy (SOFIA), prezenţa apei pe faţa vizibilă a Lunii. Această descoperire, anunţată luni de Agenţia spaţială americană printr-o conferinţă de presă, indică faptul că apa selenară ar putea exista la nivelul întregii suprafeţe a Lunii, nu doar în regiunile reci şi umbrite ale acesteia.

SOFIA a detectat molecule de apă (H2O) în craterul Clavius, unul dintre cele mai mari cratere lunare vizibile de pe Pământ, situat în emisfera sudică a Lunii, precizează un comunicat publicat pe site-ul nasa.gov. Observaţiile precedente care vizau suprafaţa lunară au detectat anumite forme de hidrogen, dar nu au putut să facă distincţia între cele existente în apă şi cele prezente într-o “rudă” a sa apropiată din punct de vedere chimic, hidroxil (OH). Datele colectate din acel crater dezvăluie prezenţa apei în concentraţii cuprinse între 100 şi 412 părţi per milion – aproximativ echivalentul unei sticle de apă având capacitatea de 354,8 mililitri -, captivă într-un metru cub de scoarţă selenară.

Rezultatele studiului au fost publicate în cel mai recent număr al revistei Nature Astronomy.

“Aveam indicii conform cărora H2O – apa pe care o cunoaştem – ar putea fi prezentă pe faţa vizibilă a Lunii”, a declarat Paul Hertz, directorul Astrophysics Division de la Science Mission Directorate din cadrul sediului general al NASA, situat în Washington. “Acum ştim că se află acolo. Această descoperire schimbă cunoştinţele noastre despre suprafaţa Lunii şi ridică o serie de întrebări interesante despre resursele relevante pentru explorarea spaţiului îndepărtat”, a adăugat expertul american.

Prin comparaţie, deşertul Sahara are o cantitate de apă de 100 de ori mai mare decât aceea detectată de SOFIA la nivelul scoarţei selenare. În pofida acestor cantităţi mici, descoperirea anunţată de NASA generează noi întrebări despre felul în care se formează apa şi despre modul în care ea persistă în condiţiile dificile şi lipsite de aer ce există la suprafaţa satelitului natural al Terrei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Potențial vaccin anti-COVID-19, dezvoltat în Israel. Când vor începe testele clinice

Publicat

Israelul va începe la 1 noiembrie primele teste clinice ale unui vaccin inovator împotriva noului coronavirus, au anunţat duminică autorităţile care încearcă să stopeze al doilea val de contaminare.

La începutul pandemiei, premierul Benjamin Netanyahu a mandatat Institutul Israelian de Cercetări Biologice (IIBR), o instituţie publică, să dezvolte un vaccin local împotriva virusului care a răpus până în prezent peste un milion de vieţi în întreaga lume, inclusiv 2.372 în Israel, ţară care a înregistrat peste 300.000 de cazuri.

Duminică, autorităţile au anunţat că primele teste clinice ale acestui potenţial vaccin, denumit “BriLife”, urmează să înceapă la data de 1 noiembrie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 40 de “vaccinuri-candidat” sunt evaluate în prezent în cadrul studiilor clinice pe subiecţi umani în întreaga lume (în creştere de la 11 la jumătatea lunii iunie).

Zece dintre acestea se află în stadiul cel mai avansat, faza a 3-a, în care eficacitatea vaccinului este evaluată pe scară largă, pe zeci de mii de voluntari de pe mai multe continente.

Abordările în cadrul cercetărilor sunt diferite – fie sunt bazate pe categorii de vaccinuri dovedite, fie pe tehnici mai inovatoare, cum ar fi vaccinul cu vector viral (VRV) în cazul căruia cercetătorii utilizează drept suport un alt virus care este transformat şi adaptat pentru a combate COVID-19.

În cazul studiului israelian, laboratoarele IIBR au produs un vaccin de tip VRV care a indus un “răspuns imun eficient” la animale mici, precum şoareci, hamsteri şi iepuri, dar şi la vieţuitoare mai mari, cum ar fi porcii, a declarat doctorul Shmuel Shapira, directorul institutului.

La data de 1 noiembrie, laboratorul va începe prima fază a studiilor clinice pe doi voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, recomandaţi de spitalele Sheba şi Hadassa, a precizat Shapira.

După obţinerea primelor rezultate, autorităţile vor trece de la doi subiecţi la 80 pentru finalizarea primei faze a studiului, urmând ca în decembrie numărul participanţilor să ajungă la 980, în cadrul celei de-a doua faze.

În cele din urmă, studiul va include 25.000 de subiecţi pentru a treia şi ultima fază a testelor clinice, programată pentru aprilie sau mai, notează AFP.

Până în prezent, au fost obţinute 25.000 de doze, producţia urmând să crească la 15 milioane, un număr mai mare decât populaţia ţării (9 milioane de locuitori). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Criza de locuri libere la terapie intensivă ajunge și în Belgia. În următoarele două săptămâni ar putea să nu mai existe locuri disponibile

Publicat

medici coronavirus spital

Belgia ar putea rămâne fără paturi la unităţile de terapie intensivă în două săptămâni dacă numărul persoanelor din spitale va continua să crească în ritmul actual, a declarat un oficial luni, 26 octombrie.

Ţară cu 11 milioane de locuitori, Belgia are a doua cea mai ridicată rată de infectare pe cap de locuitor din Europa, după Republica Cehă. Numărul de noi cazuri s-a dublat la fiecare 13 zile şi a atins un vârf de peste 18.000 la 20 octombrie, o creştere de aproape zece ori faţă de vârful din timpul valului din primăvară al pandemiei.

Numărul de pacienţi de la unităţile de terapie intensivă se dublează la fiecare opt zile – până la 757 duminică -, numărul total al persoanelor internate în spital fiind de 4.827.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Yves Van Laethem, a declarat într-o conferinţă de presă că, în Belgia, capacitatea de 2.000 de paturi la terapie intensivă ar putea fi ocupată în două săptămâni dacă actualul ritm de înmulţire a cazurilor continuă.

“În următoarele patru zile, până la sfârşitul săptămânii, ar urma să trecem de pragul de 1.000 de pacienţi la terapie intensivă”, a spus Van Laethem.

“Dacă această curbă nu se va schimba prin comportamentul nostru, ar urma să ajungem la 2.000 de pacienţi la terapie intensivă în două săptămâni, capacitatea noastră maximă”, a adăugat el.

Regiunea Bruxelles, una dintre cele mai afectate din Europa, a dispus sâmbătă ca toate centrele sportive şi instituţiile culturale să se închidă, iar intervalul de interdicţie de circulaţie este mai mare începând de luni.

Tot luni, 590 de persoane erau internate în spital, la fel ca în perioada de vârf a primului val, în martie-aprilie.

Belgia a avut săptămâna trecută o medie zilnică de 1.288 de noi infectări cu COVID-19 la 100.000 de locuitori. Cu un total de 10.810 morţi, are una dintre cele mai ridicate rate de deces pe cap de locuitor din lume. Agerpres

Foto: arhivă

Citește mai departe