Connect with us

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ecologice au ajuns să reprezinte 3,7% în total, la nivel naţional (APIA)

Publicat


Ponderea autoturismelor ecologice în totalul vânzărilor înregistrate la nivel naţional, în primele nouă luni ale anului, s-a situat la 3,7%, superioară celei consemnate în aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce, pe volum, vânzările de maşini ecologice au ajuns la 4.734 de unităţi, faţă de 2.927, în 2018, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

Conform analizei de specialitate, din totalul vânzărilor de maşini ecologice, înregistrat în intervalul ianuarie – septembrie, cele mai multe (3.467 de unităţi) sunt autoturisme hibride, în creştere cu 52,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018, în timp ce 1.021 de unităţi se încadrează în categoria electrice (+138,6%), iar 246 de unităţi sunt în categoria plug-in (+16,5%).

“În acest context, trebuie remarcată şi în acest an evoluţia foarte bună a Programului “Rabla Plus”, numărul persoanelor fizice care au achiziţionat o maşină electrică (full sau plug-in) fiind de circa trei ori mai mare decât cel consemnat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. Un alt aspect important de semnalat este faptul că, în primele 9 luni ale acestui an, au fost achiziţionate cu circa 30% mai multe autoturisme cu încărcare electrică decât în întreg anul trecut, respectiv 1.267 de exemplare faţă de 987″, notează reprezentanţii APIA.

Statistica relevă, totodată, faptul că, doar la nivelul lunii septembrie, au fost comercializate 652 de autoturisme “verzi”, în creştere cu 7,23%, în comparaţie cu luna anterioară, când s-au vândut 608 unităţi.

În topul celor mai comercializate autoturisme electrice 100%, în primele nouă luni ale anului, primul loc a fost ocupat de Renault – cu 287 unităţi (faţă de 61 de exemplare înregistrate în anul precedent), urmat de Nissan – cu 278 de unităţi (+929,6%), Volkswagen (166 de exemplare, +62,7%), BMW (128 de unităţi, +36,2%), smart (108 unităţi, +13,7%), Jaguar (27 de exemplare în comparaţie cu niciuna în primele nouă luni din 2018), Audi (15 unităţi, faţă de niciuna în anul precedent) şi Mercedes Benz (două unităţi, faţă de una în anul anterior).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.043 de unităţi, Lexus (190), Ford (76), Honda (49), Suzuki (41), Kia (38), Hyundai (27) şi Land Rover (3).

De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi – cu 96 de exemplare, urmată de Volvo – cu 59 de unităţi, Land Rover (34), BMW (25), Porsche (24), Mini (4), Mercedes-Benz (3) şi Toyota (1).

În 2018, numărul autoturismelor verzi (electrice, hibride şi plug-in) comercializate în România a fost de 4.572, în creştere cu 65,7% faţă de anul 2017. Din acest total, 3.585 de exemplare au fost vehicule hibrid (+59,8% faţă de 2017), 682 erau electrice 100% (+102,4%), iar 305 plug-in (+72,3%).

La finalul anului trecut, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, a fost de 2,9%, în timp ce, în aceeaşi perioadă din 2017, procentajul s-a situat la 2,1%. AGERPRES

ACTUALITATE

Noul sistem de plată online ”Facebook Pay” pe rețeaua socială, pe Messenger, Instagram și pe WhatsApp

Publicat

Facebook a lansat, marți, în SUA, Facebook Pay, un sistem de plăți online pe rețeaua socială de bază, pe Messenger, Instagram și pe WhatsApp. Compania lui Mark Zuckerberg spune că Facebook Pay oferă „o experiență de plată convenabilă, sigură și consecventă”, informează ziarul Alba24.ro.

Utilizatorii folosesc deja plățile prin aplicațiile Facebook pentru a face cumpărături, donații și a-și trimite bani reciproc. „Facebook Pay va înlesni aceste tranzacții”, în aceleași condiții de siguranță și protecție a informațiilor de plată, susține rețeaua socială.

Cu Facebook Pay utilizatorii din SUA pot să-și adauge o singură dată o metodă de plată preferată și să folosească mai departe Facebook Pay acolo unde este disponibil pentru a face  plăți și cumpărături pe aplicațiile Facebook, în loc să reintroducă de fiecare dată informațiile de plată.

User-ii își vor vizualiza istoricul plăților, își vor gestiona metodele de plată și actualiza setările într-un singur loc.

De asemenea, Facebook oferă asistență pentru clienți în timp real, prin chat live, în SUA, momentan.

Facebook Pay va începe să funcționeze pe Facebook și Messenger de săptămâna aceasta în SUA, pentru cei care fac strângeri de fonduri în scopuri caritabile, pentru cumpărarea de bilete la evenimente, pentru plăți de la persoană la persoană pe Messenger și achiziții de la pagini și companii selectate de pe marketplace-ul Facebook.

Sistemul, care va fi disponibil momentan doar în SUA, ar urma să fie extins în mai multe țări, în viitor, dar Facebook nu a avansat un orizont de timp. „În timp, vrem să aducem Facebook Pay către mai multe persoane și locuri, inclusiv pentru utilizare pe Instagram și WhatsApp”.

Sursă: startupcafe.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dacia pune în vânzare noul model Logan Stepway, cu preţuri de la 10.250 euro

Publicat

Noul model Dacia Logan Stepway a fost pus în vânzare începând de joi de Automobile Dacia, pe platforma de vânzări online a companiei vanzari.dacia.ro, iar din luna decembrie modelul va fi disponibil şi în reţeaua de magazine Dacia din întreaga ţară, informează Automobile Dacia într-un comunicat remis joi.

Modelul este disponibil în 3 variante de motorizare: TCe 90 (benzină), Blue dCi 75 (diesel) şi Blue dCi 95 (diesel).

Preţurile noului model Dacia Logan Stepway sunt cuprinse între 10.250 euro (TVA inclus) pentru varianta echipată cu motorul pe benzină TCe 90 şi 12.150 euro, pentru varianta diesel Blue dCi 95.

Printre dotările noului model se numără sistemul de navigaţie MediaNav, cu ecran tactil de 7 inci, oglinzile reglabile electric, cu degivrare, sistemul de viteză automată sau asistenţa la parcarea cu spatele.

Volumul portbagajului este de 510 litri, cu posibilitatea de a ajunge la 1.257 litri în cazul în care bancheta spate este rabatată.

Opţional, vehiculul poate fi echipat cu jante de aluminiu, aer condiţionat cu reglare automată şi cameră video pentru asistenţa la parcarea cu spatele. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Trafic rutier restricţionat în zona Naţional Arena, cu ocazia meciului România – Suedia

Publicat

politist

Traficul rutier va fi restricţionat, vineri, în zona Stadionului Naţional Arena, unde, începând cu ora 21,45, se va desfăşura meciul de fotbal România – Suedia, din cadrul preliminariilor de calificare la Euro 2020.

Potrivit DGPMB, pentru buna desfăşurare a evenimentului, se va restricţiona traficul rutier, începând cu ora 17,00, progresiv, în funcţie de afluenţa publicului şi dacă situaţia o va impune pe:

* Str. Maior Coravu, între Şos. Mihai Bravu şi intrarea în Stadionul Naţional Arena, precum şi străzile care intersectează şi acced în acest tronson;

* Bd. Pierre de Coubertin, între Str. Vatra Luminoasă şi rondul de la intrarea în Stadionul Naţional Arena sau între Şos. Pantelimon şi rondul de la intrarea în stadion, precum şi străzile care intersectează şi acced în acest tronson;

* banda I de circulaţie de pe Str. Vatra Luminoasă, între Str. Tony Bulandra şi Bd. Pierre de Coubertin;

* Str. Sg. Vasile Şerbănică, între Bd. Basarabia şi intrarea în stadion (parcarea C);

* Str. Tony Bulandra, între Str. Vatra Luminoasă şi rond Str. Maior Coravu;

* Bd. Basarabia între Piaţa Muncii şi Bd. Chişinău, pentru afluirea/ defluirea pietonală, dacă situaţia o va impune.

Se recomandă conducătorilor de autovehicule să folosească mijloacele de transport în comun pentru a evita blocajele de trafic, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate sau cât mai departe de arena sportivă, să îşi păstreze calmul şi să nu claxoneze abuziv în cazul în care se află în zone aglomerate, să respecte semnalele poliţiştilor rutieri care dirijează traficul pentru asigurarea fluenţei şi recomandările poliţiştilor care se află în punctele de deviere şi să reducă viteza atunci când trec pe lângă grupurile de suporteri şi să evite pe timpul deplasării manifestările de natură a pune în pericol siguranţa lor, dar şi a celorlalţi participanţi la trafic, precizează DGPMB.

Harta cu restricţii poate fi consultată pe site-ul https://bpr.politiaromana.ro. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Postul Crăciunului în 2019: Când începe, ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile

Publicat

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Mântuitorului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seara zilei de 14 noiembrie. În acest post se obisnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consuma mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie atunci se face dezlegarea și la peste. În zilele de marți și joi credincioșii pot consuma pește, vin sau untdelemn.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

sursa: calendarortodox.ro, crestinortodox.ro, mediafax.ro

Citește mai departe