ECONOMIE
Vânzările fictive – cele mai frecvente fraude online. Ce trebuie să faceți pentru a nu fi înșelați la cumpărăturile făcute pe internet
Urmează perioada cadourilor și mulți comercianți permit plata în mediul online. Este mai comod să alegeți produsele de pe internet, oferta e mult mai diversificată, dar toate aceste facilități vin cu unele riscuri pe care, dacă țineți cont de recomandările de mai jos, le puteți evita, transmite Poliția Română.
Printre cele mai întâlnite fraude online se află vânzările fictive (adică postarea de anunțuri de vânzare online, iar, ulterior, după convingerea cumpărătorilor să transfere sumele de bani solicitate, bunurile nu mai sunt livrate).
De asemenea, cumpărătorii pot primi pe email, mesaje care par a fi trimise de firme sau persoane de încredere, însă adresele de email ale expeditorilor sunt modificate, astfel încât să pară legitime. Se mai folosesc adrese foarte similare (de pildă cu o literă în plus sau minus sau cu cifra 0 în locul literei O). În conţinutul mesajului poate fi introdus un link care te conduce către o pagină falsă, iar în momentul în care se introduc date precum username și parolă, acestea pot fi furate ori se poate instala malware (una dintre cele mai întâlnite ameninţări în mediul cibernetic).
Ce trebuie să faci?
Cumpără din surse sigure, de la firme sau magazine pe care le cunoști sau pe care le-ai mai folosit și verifică rating-ul vânzătorilor pe site-urile de comerț online.
Asigură-te că transferul informațiilor se face în mod securizat. Verifică existența simbolului de tip lacăt în bara URL și folosește un protocol HTTPS sau SSL atunci când navighezi pe internet.
Înainte de a introduce datele cardului bancar, asigură-te că site-ul este securizat: în stânga sus va apărea un lacăt care va indica faptul că respectivul site este securizat iar adresa site-ului va începe cu HTTPS.
Este important să deții un sistem de operare actualizat și un antivirus, de asemenea actualizat, iar firewall-ul să fie activat. Există programe informatice ce pot înregistra caracterele tastate, astfel datele cardului bancar, precum și alte date de identificare sau autentificare pot ajunge în posesia unor persoane neautorizate.
Fii atent la plățile recurente (automate). Înainte de a furniza datele cardului pentru a plăti un serviciu cu reînnoire, informează-te cum poți să încetezi serviciul plăților recurente.
Mulți comercianți online îți vor cere să stocheze informațiile tale de plată. Citește atent regulamentul, fii sigur că ai înțeles riscurile pe care le implică și gândește-te de două ori înainte să iei o decizie.
Păstrează întotdeauna documentele referitoare la plățile pe care le-ai efectuat online. Acestea pot fi folosite pentru stabilirea termenilor și condițiilor vânzării sau pentru a face dovada că ai plătit pentru bunuri.
Ce NU trebuie să faci?
Dacă nu cumperi un anumit bun sau serviciu, nu furniza datele cardului. În cazul plăților online ţi se vor solicita de către comercianți numele înscris pe card, numărul cardului, codul CVV și data expirării. Dacă ți se cer și alte informații, cum ar fi codul PIN, nu introdu aceste date.
În situația în care primești mail-uri prin care ți se solicită datele cardului bancar, pentru actualizare sau pentru diferite scopuri, nu da curs acestor solicitări. Banca nu îți va cere NICIODATĂ aceste date prin mail, iar cel mai probabil dacă vei da click pe linkul din mail, vei fi direcţionat către un site de tip phishing, care imită site-ul real al băncii unde ți se va cere să introduci datele cardului.
Nu deschide atașamente primite de la persoane necunoscute; acestea pot conține viruși sau programe de tip malware.
Când cumperi online de la alte persoane, nu trimite banii în avans. Dacă este posibil, folosește un serviciu cu plata ramburs.
Evită să faci cumpărături pe site-uri care nu folosesc un serviciu de tip full authentification (Verified by Visa / MasterCard Secure Code).
Nu trimite datele cardului prin e-mailuri necriptate. Unii comercianți online din afara Europei pot cere să le trimiți prin fax copii ale cardului și pașaportului, drept garanție. Nu da curs!
Sursa: Poliția Română
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Percheziții ale polițiștilor din Alba, la aproape 3 ani de la tăierea ilegală a unor copaci. Bărbat reținut într-un dosar extins
Ministerul Sănătăţii vrea să limiteze trimiterea pacienţilor de către medici, de la stat, la privat. Ce spune Alexandru Rafila
Bărbat lovit de o mașină pe o stradă din Răchita: Cum s-a produs accidentul rutier. Ce spun polițiștii
VIDEO FOTO. Târgul OFERTELOR educaționale: 42 de licee și colegii, întrunite la Cluj Arena
Accident grav pe autostrada A1, zona la Veștem, Sibiu, cu patru mașini implicate. Trafic blocat. A fost solicitat elicopter SMURD
Femeie de 63 de ani, lovită de o mașină, pe o trecere de pietoni din Abrud. A fost rănită și transportată la spital
Curtea de Apel Cluj respinge contestația în anulare a lui Cătălin Cherecheș, condamnat la închisoare pentru luare de mită
