Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a declarat sâmbătă că susține un proiect de lege parlamentar pentru a adăuga dreptul la avort în Constituția țării.

Măsura vine după decizia Curții Supreme a Statelor Unite de vineri de a anula hotărârea istorică Roe vs. Wade, care a recunoscut dreptul constituțional al femeii la avort și l-a legalizat la nivel național.

„Pentru toate femeile, pentru drepturile omului, trebuie să gravăm în piatră acest drept dobândit”, a scris Borne pe Twitter. „Parlamentul trebuie să fie capabil să se ralieze foarte puternic în jurul acestui proiect de lege”.

Răspunsul francez la legea americană. Premierul Borne susține consfințirea dreptului la avort în Constituție: ce spunea Macron

Comentariul ei a venit la o zi după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că avortul este un „drept fundamental pentru toate femeile”, scrie Reuters.

Problema este propulsată pe scena politică franceză într-un moment în care țara se luptă cu provocarea unui parlament foarte fragmentat.

Aurore Berge, liderul partidului Renașterea din Adunarea Națională, a declarat că partidul va elabora o propunere de lege pentru a adăuga dreptul la avort în Constituția franceză.

„În Franța, garantăm și promovăm drepturile femeilor. Le protejăm”, a declarat ea pe Twitter. „Începând de astăzi, împreună cu grupul meu Renaissance, depunem un proiect de lege constituțională pentru a proteja accesul la avort.”

Macron se află sub presiune pentru a construi compromisuri în parlamentul Franței după o înfrângere electorală usturătoare săptămâna trecută, care a dus la pierderea majorității sale absolute. De atunci, președintele a încercat să ia legătura cu adversarii politici, cerându-le să vină cu idei pentru ca parlamentul fragmentat să legifereze.

Răspunsul francez la legea americană. Premierul Borne susține consfințirea dreptului la avort în Constituție: Nu ne atingem de legea Veil

Deputatul Parlamentului Philippe Ballard, de la partidul de extremă dreapta Rassemblement National, a declarat că partidul său nu are intenția de a încerca să anuleze dreptul la avort în Franța.

„Nu ne atingem de legea Veil”, a declarat el la postul de radio France Inter, referindu-se la legislația franceză privind dreptul la avort.

El a precizat că partidul său a votat împotriva unei propuneri de extindere a dreptului la avort de la 12 săptămâni de sarcină la 14 săptămâni.

Legea Veil, care permite avorturile până la 10 săptămâni de sarcină, a fost adoptată în Franța în 1975. Ea a fost extinsă la 12 săptămâni în 2001 și apoi la 14 săptămâni în luna martie a acestui an. MEDIAFAX

Primăria Oradea se pregătește să scoală la licitație construcția viitorului terminal intermodal din Episcopia Bihor. Procedura de achiziție va fi lansată în iulie cu clauză suspensivă. Contractul de execuție va fi semnat doar după atragerea finanțării europene. Proiectul, în valoare de 14,8 milioane euro, urmează să fie depus luna viitoare spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
Citește mai mult pe eBihoreanul.ro

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 mld lei în scădere față de deficitul de 26,18 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, anunță Ministerul Finanțelor.

Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,64 puncte procentuale pe primele cinci luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB.

Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB – influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,24 mld lei

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 mld lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,24 mld lei în primele cinci luni, consemnând o creștere de 18,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,5% ), exceptând luna mai – cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 57,57 mld lei în ian-mai, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepție făcând luna mai.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Încasările nete din TVA au înregistrat 38,16 mld lei

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 mld lei în primele cinci luni, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 38,16 mld lei în primele cinci luni, în creștere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 mld lei în ian-mai. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 14,01 mld lei în ian-mai, consemnând o creștere de 1,0% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluție explicată într-o anumită măsură de reorientarea parțială a consumului de țigarete către substituenți (produse din tutun încălzit ori lichide cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxați cu un nivel mult mai redus al accizei.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 8,32 mld lei în primele cinci luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+6,29 mld. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 15,54 mld lei în ian-mai, consemnând o creștere de 59,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,59 mld lei în primele cinci luni, în creștere cu 22,2% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 199,87 mld lei au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,37 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 48,46 mld lei, în creștere cu 4,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Cheltuielile cu bunuri și servicii

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 26,19 mld lei, în creștere cu 16,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 mld.lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 74,1 mld lei în creștere cu 17,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,4 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Alte cheltuieli

Alte cheltuieli au fost de 3,42 mld lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,5 mld lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,45 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare. Mediafax

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), că Rusia reprezintă „un contributor masiv la cultura universală”.

Răspunzând la o întrebare adresată în cadrul TIFF Talks cu privire la decizia organizatorilor de a primi în festivalul de la Cluj producţii ruseşti, lucru care nu s-a întâmplat la alte evenimente de anvergură din cinematografie, Mircea Geoană a precizat că nu trebuie abandonată speranţa că Rusia ar putea într-un anumit orizont, nu neapărat să ajungă o democraţie de tip…

Citește mai mult pe Cluj24.ro