Connect with us

ACTUALITATE

Venituri fabuloase la CCR. Cât câștigă lunar judecătorii care au ”întors” legile țării

Publicat



tribunal-justitie-decizie-instanta

Majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale au declarat venituri de 15.000 de euro pe lună, sume imense, comparativ cu cele ale românilor de rând. Acestea ies parcă și mai mult în evidență, în contextul în care încrederea în instituție a scăzut, având în vedere deciziile controversate din ultimii ani.

Valer Dorneanu, președintele CCR

– venituri de 749.305 lei, anul trecut (adică 62.442 lei lunar sau aprox 13.700 euro), din care 289.159 lei salarii și indemnizație de președinte, 50.852 lei indemnizaţia de profesor, 322.220 lei pensie, 74.424 lei indemnizaţie de fost parlamentar și 12.650 de lei, diferenţe salariale, potrivit Alba24.ro.

– a fost numit judecător în anul 2013 după două mandate de deputat PSD; în perioada 1967-1974 a fost procuror în Capitală

– deține un autoturism Nissan Qashqai, fabricat în anul 2014.

Marian Enache, judecător CCR

– venituri de 812.982 lei anul trecut, adică 67.748 lei (aprox. 15.500 de euro pe lună)

– veniturile au provenit din salariu (297.000 de lei pe an), pensie de avocat (23.412 lei), o altă pensie (321.476 lei), indemnizaţie de fost parlamentar (91.476 lei), indemnizaţie de revoluţionar (11.904 lei) și diferențe încasate la pensie 67.714 lei

– deține 4 terenuri în comuna Gorgota din judeţul Prahova (7.000 de mp), nu are autoturism, dar un cont de economii de 187.000 de euro

– este de profesie avocat și a fost numit la CCR în 2016, de parlamentarii PSD-UNPR-ALDE

– are certificat de revoluţionar, însă la Revoluție a fost în Vaslui, unde nu s-au tras focuri de armă; potrivit Ziare.com, a fost printre primii vasluieni care au intrat în biroul prim-secretarului PCR local, însă după fuga cuplului Ceauşescu; a devenit membru al Parlamentului, pe listele FSN, apoi consilier prezidenţial pe probleme juridice şi ambasador în Moldova; a avut trei mandate de parlamentar şi a fost membru în cinci partide politice: FSN, PDSR ApR, PC şi UNPR.

Mona Pivniceru, judecător CCR

– fost ministru al Justiţiei în 2012, numită la CCR în 2013

– venituri de 702.542 lei, anul trecut (adică 58.545 lei lunar), din care 283.956 lei salarii şi 384.650 lei pensie, 21.240 lei de la Editura Hamangiu (drepturi de autor)

Livia Stanciu, judecător CCR

– venituri de 787.818 lei (adică aprox14.500 de euro pe lună) anul trecut, din care 283.956 lei salarii, 454.716 lei, pensii şi restanţe salariale,19.223 lei restanţe salariale de la ÎCCJ şi 27.014 lei (Institutul Naţional al Magistraturii, activitate didactică).

Alți judecători CCR

Fostul şef DNA, Daniel Morar, a declarat 653.980 lei, judecătorul Attila Varga (fost deputat UDMR) – 423.905 lei, Gheorghe Stan (fostul procuror adjunct al Inspecţiei Judiciare) – 407.907 lei, Cristian Deliorga (fost judecător la Curtea de Apel Constanţa) a ales să se pensioneze din magistratură, ceea ce înseamnă că pe lângă salariul de judecător va încasa şi o pensie de peste 20.000 de lei pe lună; Simina Tănăsescu (fost consilier prezidențial) – 244.583 lei.

sursa: adevărul.ro, Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Astronauţii se vor confrunta la suprafaţa Lunii cu un nivel de radiaţii de 200 de ori mai ridicat decât pe Terra

Publicat

ecipsa una

Astronauţii care vor explora suprafaţa Lunii vor fi expuşi unui nivel de radiaţii de aproximativ 60 de microsieverţi pe oră, de cinci până la 10 ori mai mare decât nivelul de expunere al pasagerilor dintr-un zbor transatlantic sau de aproximativ 200 de ori mai mare decât nivelul de radiaţii de la nivelul mării.

“Cu alte cuvinte, o şedere pe termen mediu sau lung pe Lună îi va expune pe astronauţi la doze mari de radiaţii”, conform coautorului acestui studiu, Thomas Berger, fizician specializat în radiaţii de la Institutul de Medicină Aerospaţială din cadrul Centrului Aerospaţial German din Koln.

Nivelul de radiaţii este mare, într-adevăr, însă nu suficient de mare pentru a stopa ambiţiile de revenire a astronauţilor pe suprafaţa selenară, notează Space.com.

Oamenii de ştiinţă cunosc de mai mult timp că nivelul radiaţiilor este relativ ridicat pe Lună, corp cosmic care nu are o atmosferă şi un câmp magnetic care să îi protejeze suprafaţa de radiaţiile solare. Însă nivelul exact de radiaţii la care sunt expuşi astronauţii pe Lună nu era până acum cunoscut.

Spre exemplu, dozimetrele (aparate pentru măsurarea radiaţiilor, n.r.) duse pe Lună de astronauţi în era misiunilor Apollo (1969 – 1972) au înregistrat expunerea cumulativă la radiaţii pentru întreaga misiune şi nu nivelurile de radiaţii existente la suprafaţa satelitului natural al Pământului. Noul studiu ne oferă acest detaliu important.

Nivelurile de radiaţii au fost detectate cu ajutorul instrumentului LND (Lunar Lander Neutron and Dosimetry), construit de germani şi folosit în cadrul misiunii selenare chineze Chang’e 4. Misiunea Chang’e 4 a scris istorie în ianuarie 2019, devenind prima misiune care a aselenizat controlat pe aşa-numita faţă nevăzută a Lunii.

Misiunea Chang’e 4 este formată din roverul Yutu-2 (“Iepurele de Jad 2”) şi dintr-un modul de aselenizare, ambele încă în stare de funcţionare.

Instrumentul LND face parte din bagajul de instrumente instalate la bordul modulului de aselenizare, iar poziţia sa parţial ferită ne oferă “un bun indiciu cu privire la nivelul de radiaţii care se înregistrează în interiorul unui costum de astronaut’, conform lui Berger.

Particulele ionizate, aşa cum sunt radiaţiile cosmice galactice (GCR), care sunt accelerate la viteze extreme în supernove îndepărtate, reprezintă aproximativ 75% din nivelul total de radiaţii de 60 microsieverţi pe oră măsurat de LND pe Lună.

Astfel, expunerea la GCR pe Lună este de aproximativ 2,6 ori mai ridicată decât cea la care sunt supuşi astronauţii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), conform studiului publicat în cel mai recent număr al revistei Science Advances.

Staţia spaţială, deşi se află pe orbita Pământului la aproximativ 400 de kilometri altitudine, este încă protejată de câmpul magnetic terestru.

NASA a anunţat că va trimite din nou astronauţi pe Lună în 2024, în cadrul programului Artemis, care are drept obiectiv înfiinţarea unei baze permanente sau semipermanente pe satelitul natural al Pământului, până la sfârşitul acestui deceniu. Experienţa dobândită în cadrul programului Artemis va fi folosită şi pentru a trimite apoi un echipaj uman pe Marte, misiune pe care NASA o anunţă la orizontul anilor 2030.

Nivelul anunţat al radiaţiilor de pe Lună, deşi relativ ridicat, nu va pune în primejdie programul Artemis, conform regulilor privind expunerea la radiaţii ce au fost stabilite de NASA.

Aceste reguli stipulează că niciun astronaut nu trebuie să fie expus, de-a lungul carierei, la o doză de radiaţii care să-i mărească riscul de mortalitate de cancer cu peste 3%. Nivelul real al acestei doze variază în funcţie de genul astronautului şi de vârsta de la care a început să fie expus la radiaţii, printre alţi factori.

Femeile şi astronauţii tineri sunt expuşi celui mai mare risc. Spre exemplu, o femeie care îşi începe cariera de astronaut la 25 de ani are o limită de expunere pe perioada carierei de 1 milion de microsieverţi, pe când un bărbat care pleacă în misiune la vârsta de 55 de ani poate fi expus unui nivel de radiaţii de patru ori mai mare.

Însă într-un mediu de expunere la 60 de microsieverţi pe oră, o femeie astronaut în vârstă de 25 de ani îşi poate petrece aproape 700 de zile terestre explorând suprafaţa Lunii, înainte de a atinge nivelul considerat maxim de expunere pentru întreaga carieră.

În plus, NASA are în vedere şi alte măsuri pentru limitarea expunerii la radiaţii a astronauţilor care vor explora Luna. “În misiunile mai lungi, pe Lună, astronauţii vor trebui să se protejeze de radiaţii acoperindu-şi habitatul cu un strat gros de sol şi roci selenare”, conform celuilalt coautor al acestui studiu, Robert Wimmer-Schweingruber, de la Universitatea Christian-Albrecht din Kiel, Germania.

“Această măsură poate reduce riscul de cancer şi de alte boli asociate expunerii la radiaţii pentru perioade îndelungate de timp, în cadrul misiunilor selenare”, a mai precizat Wimmer-Schweingruber, a cărui echipă a construit, de altfel, instrumentul LND.

Astfel de măsuri vor proteja astronauţii şi de unele evenimente solare potenţial periculoase, aşa cum sunt exploziile de tip SPE (solar particle events). În perioada de timp acoperită de noul studiu, instrumentul LND nu a înregistrat niciun astfel de eveniment solar, însă viitorii exploratori selenari ar putea să se confrunte şi cu un astfel de scenariu, mai notează Space.com. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Organizația Mondială a Sănătății: Un milion de decese provocate de COVID-19, ”un prag foarte trist, însă virusul poate fi stopat”

Publicat

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că un milion de decese provocate de COVID-19 reprezintă “un prag foarte trist”, după ce multe victime au suferit “o moarte extrem de dificilă, în singurătate”, iar familiile lor nu au putut să-şi ia la revedere, relatează Reuters.

Numărul deceselor la nivel global a depăşit marţi un milion, potrivit unui bilanţ Reuters, o statistică sumbră a unei pandemii care a devastat economia mondială, a suprasolicitat sistemele de sănătate şi a schimbat modul în care trăiesc oamenii.

“Atât de mulţi oameni au pierdut atât de mulţi oameni şi nu au avut şansa de a-şi lua rămas bun. Mulţi oameni care au murit singuri … Este o moarte teribil de dificilă şi în singurătate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva. “Singurul lucru pozitiv la acest virus este că poate fi stopat”, a mai spus ea. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Au fost distribuite 70.000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor între 6 luni şi 3 ani

Publicat

vaccin

Ministerul Sănătăţii a anunţat marţi că a finalizat distribuirea unui număr de 70.000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 3 ani la care este recomandată vaccinarea.

Ministerul Sănătăţii reaminteşte că a achiziţionat 3 milioane de doze de vaccin gripal pentru sezonul 2020-2021, o cantitate “dublă” faţă de anul trecut, în vederea imunizării unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire.

“Repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se face în mai multe etape, la fel ca în anii trecuţi. În data de 14 septembrie 2020, Ministerul Sănătăţii a început campania de vaccinare prin distribuţia primelor 330.000 doze către direcţiile de sănătate publică în vederea începerii imunizărilor. Restul dozelor de vaccin vor fi distribuite la jumătatea lunii octombrie şi în luna noiembrie pentru continuarea vaccinării antigripale gratuite a populaţiei la risc”, informează un comunicat de presă al MS.

În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii sunt imunizate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

“Din categoriile de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire, în această perioadă, specialiştii au recomandat vaccinarea, cu prioritate, a copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani, în special a celor care sunt la prima imunizare de acest fel şi care necesită 2 doze, la interval de 30 de zile, gravide, persoane, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială, personal sanitar”, afirmă MS.

Campania Ministerului Sănătăţii se va derula “ca în fiecare an” prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei care nu intră în categoria de risc ridicat de îmbolnăvire să achiziţioneze vaccinul în vederea imunizării, având în vedere situaţia epidemiologică.

De asemenea, Ministerul Sănătății solicită unităţilor farmaceutice să se aprovizioneze din timp cu vaccin gripal.

“Respectarea regulilor de igienă reprezintă o regulă esenţială pentru prevenirea îmbolnăvirilor”, mai afirmă Ministerul Sănătății. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Se reiau zborurile internaţionale de pe Aeroportul Oradea spre orașe mari din Germania, Italia și Marea Britanie

Publicat

Se reiau zborurile internaţionale de pe Aeroportul Oradea, a informat marţi Primăria Municipiului Oradea, care a făcut demersuri pentru aprobarea unor măsuri de sprijin din fonduri europene.

Potrivit comunicatului remis AGERPRES, Primăria Oradea, prin Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, a demarat în cursul lunii mai anul curent procedurile pentru aprobarea unor măsuri de sprijin pentru dezvoltarea accesibilităţii aeriene a oraşului şi judeţului Bihor.

În luna august a fost emisă decizia Comisiei Europene prin care se aproba o schemă de ajutor de stat de 1 milion de euro pentru operatorii aerieni care vor dezvolta noi destinaţii internaţionale pentru reducerea impactului pandemiei de COVID-19.

“Procedura publică de selecţie a ofertelor a fost publicată în data de 17 august şi, ca urmare a analizei ofertelor depuse, suntem bucuroşi să anunţăm azi că Ryanair a fost declarată câştigătoare pentru suma de 800.000 de euro (valoarea maximă/companie).

Începând cu luna decembrie 2020, va opera 4 zboruri internaţionale, cu două frecvenţe pe săptămână pentru fiecare destinaţie. Destinaţiile sunt: Londra (Stansted), Milano (Bergamo), Bologna şi Dusseldorf (Weeze)”, se arată în comunicatul Primăriei Oradea.

Primarul Ilie Bolojan, care a câştigat duminică alegerile pentru conducerea CJ Bihor, a declarat că este bucuros că licitaţia organizată de Aeroport cu finanţarea asigurată de Primăria Oradea, chiar în condiţii de pandemie, a readus compania Ryanair la Oradea.

“S-a dovedit că soluţia pentru conectarea externă a unui aeroport de tipul celui din Oradea presupune acordarea unor facilităţi companiilor pentru noile zboruri în primii ani, până la consolidarea unui anumit număr de pasageri.

Dacă acum doi ani şi jumătate, când s-au pierdut zborurile externe, ar fi fost o disponibilitate mai mare a Consiliului Judeţean Bihor de a oferi facilităţi, sunt convins că ar fi putut fi menţinute zborurile.

După preluarea mandatului de către cei care am fost aleşi duminică, Consiliul Judeţean va colabora cu Primăria Oradea pentru a susţine zborurile şi pentru a asigura conectarea aeriană a judeţului Bihor cu mai multe aeroporturi din Europa în anii următori. Respect pentru bihoreni!”, a declarat Ilie Bolojan. AGERPRE

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate