Connect with us

ACTUALITATE

Venituri fabuloase la CCR. Cât câștigă lunar judecătorii care au ”întors” legile țării

Publicat

tribunal-justitie-decizie-instanta

Majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale au declarat venituri de 15.000 de euro pe lună, sume imense, comparativ cu cele ale românilor de rând. Acestea ies parcă și mai mult în evidență, în contextul în care încrederea în instituție a scăzut, având în vedere deciziile controversate din ultimii ani.

Valer Dorneanu, președintele CCR

– venituri de 749.305 lei, anul trecut (adică 62.442 lei lunar sau aprox 13.700 euro), din care 289.159 lei salarii și indemnizație de președinte, 50.852 lei indemnizaţia de profesor, 322.220 lei pensie, 74.424 lei indemnizaţie de fost parlamentar și 12.650 de lei, diferenţe salariale, potrivit Alba24.ro.

– a fost numit judecător în anul 2013 după două mandate de deputat PSD; în perioada 1967-1974 a fost procuror în Capitală

– deține un autoturism Nissan Qashqai, fabricat în anul 2014.

Marian Enache, judecător CCR

– venituri de 812.982 lei anul trecut, adică 67.748 lei (aprox. 15.500 de euro pe lună)

– veniturile au provenit din salariu (297.000 de lei pe an), pensie de avocat (23.412 lei), o altă pensie (321.476 lei), indemnizaţie de fost parlamentar (91.476 lei), indemnizaţie de revoluţionar (11.904 lei) și diferențe încasate la pensie 67.714 lei

– deține 4 terenuri în comuna Gorgota din judeţul Prahova (7.000 de mp), nu are autoturism, dar un cont de economii de 187.000 de euro

– este de profesie avocat și a fost numit la CCR în 2016, de parlamentarii PSD-UNPR-ALDE

– are certificat de revoluţionar, însă la Revoluție a fost în Vaslui, unde nu s-au tras focuri de armă; potrivit Ziare.com, a fost printre primii vasluieni care au intrat în biroul prim-secretarului PCR local, însă după fuga cuplului Ceauşescu; a devenit membru al Parlamentului, pe listele FSN, apoi consilier prezidenţial pe probleme juridice şi ambasador în Moldova; a avut trei mandate de parlamentar şi a fost membru în cinci partide politice: FSN, PDSR ApR, PC şi UNPR.

Mona Pivniceru, judecător CCR

– fost ministru al Justiţiei în 2012, numită la CCR în 2013

– venituri de 702.542 lei, anul trecut (adică 58.545 lei lunar), din care 283.956 lei salarii şi 384.650 lei pensie, 21.240 lei de la Editura Hamangiu (drepturi de autor)

Livia Stanciu, judecător CCR

– venituri de 787.818 lei (adică aprox14.500 de euro pe lună) anul trecut, din care 283.956 lei salarii, 454.716 lei, pensii şi restanţe salariale,19.223 lei restanţe salariale de la ÎCCJ şi 27.014 lei (Institutul Naţional al Magistraturii, activitate didactică).

Alți judecători CCR

Fostul şef DNA, Daniel Morar, a declarat 653.980 lei, judecătorul Attila Varga (fost deputat UDMR) – 423.905 lei, Gheorghe Stan (fostul procuror adjunct al Inspecţiei Judiciare) – 407.907 lei, Cristian Deliorga (fost judecător la Curtea de Apel Constanţa) a ales să se pensioneze din magistratură, ceea ce înseamnă că pe lângă salariul de judecător va încasa şi o pensie de peste 20.000 de lei pe lună; Simina Tănăsescu (fost consilier prezidențial) – 244.583 lei.

sursa: adevărul.ro, Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Rata de incidenţă COVID în Bucureşti a ajuns la 10,23

Publicat

coronavirus

Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este, luni, în Bucureşti de 10,23 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică.

În ziua precedentă, incidenţa a fost de 9,50 cazuri la mia de locuitori.

Pe 12 ianuarie, Capitala a intrat în scenariul roşu, după ce a depăşit pragul de 3 cazuri la mia de locuitori.

Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie 2021 – 16,54 cazuri la mia de locuitori. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Foto. BUST al taragotistului Dumitru Fărcaş. Dorel Vişan şi Grigore Leşe au fost la DEZVELIRE

Publicat

dumitru farcas 2.jpg

Un bust al marelui taragotist Dumitru Fărcaş a fost dezvelit, duminică 23 ianuarie, în comuna sa natală din Maramureş, Groşi. Bustul, din bronz, a fost realizat de sculptorul Ioan Marchiş. Printre alţii, la manifestări au participat episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Iustin, actorul Dorel Vişan şi artistul Grigore Leşe. A fost prezentă şi soţia lui Dumitru Fărcaş, Elena Fărcaş, precum şi fiica Andreea.

dumitru farcas

Cine a fost Dumitru Fărcaş

Dumitru Fărcaş (12 mai 1938, Groşi, Maramureş, 7 august 2018, Cluj-Napoca), taragotist de muzică populară. Făcea parte dintr-o familie cu tradiție muzicală. Bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier.

dumitru farcas visan lese bust

Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.

dumitru farcas 2

Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureşul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de Cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

Premii obţinute

1962 – Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki.

1972 – Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.

1991 – Laureat al Premiului Ethnos.

1999 – Laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival”, Washington.

1999 – Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles.

2000 – Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

LIVE VIDEO. Mica Unire sărbătorită în fața bustului lui Cuza din Cluj-Napoca

Publicat

unirea 1 e1643014481519.jpg

Prefectura Cluj organizează luni, în  cooperare  cu Divizia   4   lnfanterie   „Gemina”  și   Primăria Cluj-Napoca, ceremonia publică de sărbătorire a 163 de ani de la Mica Unire, Ziua Unirii Principatelor Române.

unirea 2

unirea 3

unirea 4

unirea 5

Aceasta are loc la bustul domnitorului Alexandru loan Cuza după următorul program:

  • prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă;
  • intonarea Imnului Național al României; oficierea serviciului religios;
  • alocuțiuni privind sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române; depunerile de coroane și jerbe de flori (conform Legii 215/2016).

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID, nu se va dansa tradiționala Horă a Unirii.

La eveniment participă oficialități locale și parlamentari de Cluj. E prezent primarul Emil Boc, precum și europarlamentarul Dacian Cioloș.

Participanții agită steaguri și baloane colorate.

Evenimentul a început cu oficializarea unei slujbe religioase.

Din partea Prefecturii Cluj a luat cuvântul Irina Munteanu, subprefect.  Aceasta a transmis mesajul primului ministru, Nicolae Ciucă.

Primarul Emil Boc: „De la vlădică la opincă, ne-am dat mâna și-am rezistat în istorie. Unirea națiunea română a făcut-o!”.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tulcea: Administraţia Deltei ar putea aplica sancţiuni pentru neînceperea unor lucrări de decolmatare

Publicat

Arhivă foto

Societatea care urma să înceapă în toamna anului trecut lucrări de decolmatare în mai multe zone din Deltă riscă sancţiuni din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, din cauză că, până în prezent, nu a început niciuna din lucrările anunţate.

Cele două proiecte câştigate de firma respectivă vizează decolmatarea zonelor Dunavăţ-Dranov, Razim-Sinoe, Sinoe-Istria-Nuntaşi, respectiv Şontea-Fortuna, Matiţa-Merhei şi Somova-Parcheş, valoarea totală a acestora fiind de 13.037.15,21 lei, respectiv 35.910.901,99 lei.

„Am solicitat firmelor responsabile cu decolmatările să prezinte explicaţii privind întârzierea şi să refacă integral graficul lucrărilor pentru a vedea dacă ne mai putem încadra în termenii contractuali. În funcţie de răspuns, se vor aplica sancţiuni sau se va merge mai departe, dacă graficul actualizat va fi unul fezabil”, a declarat, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervaţiei, Atena Groza.

Ea a mai spus că până acum reprezentanţii societăţii care ar trebui să efectueze lucrări în cadrul celor două proiecte au susţinut fie că nu au echipamente, fie că ele s-au defectat.

Conform contractelor încheiate, se pot aplica sancţiuni

„Conform contractelor încheiate, se pot aplica sancţiuni, penalizări, în funcţie de perioadele de întârziere”, a precizat Groza.

Singurele lucrări care se execută în momentul de faţă sunt cele prevăzute în proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice din habitatele naturale acvatice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pentru conservarea biodiversităţii şi a resurselor halieutice – complexele lacustre Gorgova-Uzlina şi Roşu-Puiu”. Acesta vizează adâncirea cu aproximativ 50% a opt canale cu o lungime totală de 34,069 kilometri şi are o valoare de 14.286.221,78 lei.

Prin cele trei proiecte ale căror contracte de finanţare au fost semnate la sfârşitul anului 2019 în Deltă, până la finele anului viitor, ar urma să se decolmateze canale cu o lungime totală de circa 150 de kilometri. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe