Maratonul Vaccinării “Pune umărul pentru Timişoara” a început vineri după-amiaza, la Centrul Regional de Afaceri din municipiu, unde au fost organizate 30 de fluxuri la care se pot vaccina 10.000 de persoane cu serul Pfizer.

Cei care vor să se vaccineze se pot prezenta direct, fără programare, doar pe baza cărţii de identitate.

Sute de voluntari – medici și asistenți, participă la campanie, pentru ca orașul sa revină la normalitate

Imunizarea este asigurată, în perioada 23 – 25 aprilie, de sute de voluntari, medici şi asistenţi din spitalele timişorene, alături de studenţi medicinişti, pentru ca oraşul să revină la normalitate.

“Ca medici în secţii de Terapie Intensivă, suntem ca nişte medici de front, ne zbatem zilnic să salvăm cât mai multe vieţi. Dar acum, faţă de anul trecut pe vremea aceasta, avem puterea de a ieşi împreună din pandemie, prin vaccinare. Vaccinarea este gratuită, e eficientă, e sigură şi îi îndemn cu toată căldura pe toţi timişorenii care încă nu s-au vaccinat să se înscrie de îndată pe platforma RoVaccinare şi să vină la maratonul vaccinării. Salutăm gestul de solidaritate al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Timiş, care a pus la dispoziţie gratuit complexul CRAFT, cu toate facilităţile, asigurând astfel o locaţie excepţională pentru desfăşurarea maratonului vaccinării”, a transmis şeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean Timişoara, Dorel Săndesc.

Comunitatea medicală şi cea locală îşi doreşte ca prin această campanie de vaccinare în masă, Timişoara să poată deveni primul oraş liber de COVID-19

Organizatorii maratonului vaccinării sunt Asociaţia pentru ATI “Aurel Mogoşeanu”, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” şi Primăria Municipiului Timişoara.

Vaccinarea se va face cu vaccinul Pfizer, iar rapelul se va asigura printr-un maraton identic, la 21 de zile de la prima doză.

Se pot vaccina persoanele care au împlinit 16 ani, dar pentru minori este necesar un acord scris al unuia dintre părinţi sau tutore legal. Agerpres

Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 54 de kilometri, la sfârşitul anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar liniile de cale ferată electrificate reprezentau 37,5% din lungimea reţelei de căi ferate aflate în exploatare la nivel naţional, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, la 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene, respectiv 33.793 km (39%) drumuri comunale.

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 39.189 km drumuri modernizate (45,2%), în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ.

Aproape 30% din drumurile naționale sunt pietruite şi de pământ

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, peste o treime (33,4%) din lungimea drumurilor modernizate, precum şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

De asemenea, din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu patru benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu trei benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.

Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate şi 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

La nivel general, lungimea autostrăzilor a crescut cu 6,2%, respectiv cu 54 km, la finele anului trecut, faţă de intervalul similar din 2019.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.

Totodată, densitatea liniilor la o mie de km pătraţi teritoriu era de 45,2%. În acest sens, densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3%), regiunea Vest (58,9%), regiunea Sud-Est (48,8%) şi regiunea Nord-Vest (48,7%).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, echivalentul a 55,6% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare, relevă datele INS. Agerpres

Aproximativ un milion de români, majoritatea bărbați, îşi sărbătoresc onomastica, în 23 aprilie, când Biserica Ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite.

În limba greacă, numele sfântului înseamnă „lucrător al pământului”, astfel că este considerat și patronul agriculturii, al turmelor şi al păstorilor.

Cele mai multe femei sărbătorite pe 23 aprilie se numesc Georgiana, Georgeta sau Gheorghița, Gina și Geta.

Dintre bărbați, majoritatea poartă numele de Gheorghe, George sau Gheorghiță.

Iată o listă cu nume la care le poți trimite mesaje, urări și felicitări de Sfântul Gheorghe:
Gelu
Geluta
Gelutu
Geo
George
Georgel
Georgeta
Georgi
Georgiana
Geta
Gheorghies
Gheorghina
Gheorghita
Gherghina
Ghiorghe
Ghiorghita
Gica
Gina.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea teste de salivă în școli, cel puțin pentru o anumită categorie de elevi și profesori. Până acum, testarea în școli a fost inexistentă, spune ministrul.

Sorin Cîmpeanu a fost întrebat, joi seară, la Digi24, despre testele de salivă folosite în Italia la copiii care revin la școală de luni și dacă, după blocajul avut la Ministerul Sănătății, „reia șantierul”.

„L-am reluat deja astăzi. Am avut o propunere în comitetul interministerial, urmează să formalizăm această solicitare și să se discute la nivelul Guvernului”, spune ministrul.

Întrebat dacă testarea ar putea să înceapă până săptămâna viitoare, Cîmpeanu spune: „ar trebui să se întâmple, pentru că nivelul de testare în școli a fost inexistent”.

Ministrul ar dori testarea cel puțin a elevilor cu simptome și a celor care au în jur cazuri confirmate, dar și a angajaților din educație care au suspiciuni că ar putea fi infectați.

„Oricum aceste teste trebuie să fi validate printre teste Real Time PCR, dar sunt un semnal de atrage atenția că există o problemă”, spune Cîmpeanu.

Italia redeschide şcolile din 26 aprilie, iar reprezentanții statului au anunțat că vor să introducă teste de salivă pentru elevi. MEDIAFAX