Connect with us

ECONOMIE

Victor Ciorbea și soția, beneficiari ai amnistiei fiscale. Le-a fost ștearsă peste 70% din datoria la Fisc, pe impozite neplătite de 10 ani

Publicat



sursa foto: Inquam Photos

Victor Ciorbea și soția sa, Lacrima, s-au prezentat la ANAF zilele acestea, unde au plătit 100.000 de lei pe impozite restante din 2008 și le-a fost șters restul de datorie, de aproape 270.000 de lei, informează romania.europalibera.org.

Fostul șef al Avocatului Poporului era înglodat în datorii la data la care a preluat șefia instituției care este, după Constituție, singura care poate ataca ordonanțele de urgență ale Guvernului. Numirea a venit în guvernarea Victor Ponta, în 2014. La acel moment, Ciorbea avea datorii de peste un milion de euro la o bancă pentru casa din Floreasca, în apropierea lacului, de 700 m și cu piscină.

În perioada în care s-a aflat în fruntea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea a fost un aliat fidel al PSD și în momente critice a refuzat să atace la Curtea Constituțională ordonanțe date de guvernele partidului care l-a numit în funcție.

Fost premier al PNȚCD, partid istoric care a condus un guvern de coaliție în anii 90, Ciorbea nu mai plătise din 2008 asigurările de sănătate, iar din 2013, nici impozitele pe venit. În aceeași situație se afla și soția sa, Lacrima, alături de care are o firmă de avocatură.

În perioada în care a condus Avocatul Poporului (2014-2019), familiei Ciorbea i-au crescut datoriile la stat și și-a restructurat și datoriile la bancă pentru creditul luat pentru vila din Floreasca.

Din declarația de avere a lui Ciorbea la finalul mandatului, acesta a declarat că în 2018, alături de soția sa, a avut venituri de 600.000 lei/an. Ciorbea a avut 150.000 de lei/an salariul de avocat al poporului și o pensie de 157.560 lei/an. Soția a câștigat ca avocat anul trecut 93.000 de lei și a avut o pensie de 199.200 de lei. Asta ar însemna un venit de 50.000 de lei/lună al familie, în care intră și pensiile speciale ale soților Ciorbea.

Victor Ciorbea adunase la ANAF impozite pe venituri și pe asigurările de sănătate de peste 165.000 de lei, iar o ordonanță de urgență pe care Guvernul Dăncilă a dat-o în august l-a înscris în lista celor care beneficiază de ștergerea penalităților. I s-au șters peste 115.000 de lei și a achitat doar 50.000, cât câștigă într-o lună împreună cu soția sa. În cazul Lacrimei Ciorbea, suma totală a datoriilor era de 210.000 și i-au fost șterse 150.000.

În aceeași categorie cu Victor Ciorbea se mai află și primarul PSD al sectorului III, Robert Negoiță, care nu a plătit 50 de milioane de lei la bugetul de stat.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

România, printre ţările din Europa în care a crescut preţul locuinţelor, în trimestrul patru din 2020

Publicat

bloc

Preţul locuinţelor a crescut cu 1,4% în zona euro şi cu 1,3% în UE, în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni.

Potrivit datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Cipru, Luxemburg, Lituania, Estonia, Cehia, Germania, Croaţia, Malta, Belgia, Portugalia, Olanda, Slovenia, Bulgaria, Suedia, Letonia, Danemarca, Franţa şi România, arată datele publicate de

Singurele scăderi s-au înregistrat în Spania (minus 0,8%) şi Ungaria (minus 0,7%) în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni, cel mai important avans fiind în Cipru şi Luxemburg (ambele cu 4,7%), Lituania (3,9%), Estonia (3,8%), Cehia şi Germania (ambele cu 2,6%), Croaţia şi Malta (ambele cu 2,5%), Belgia (2,2%), Portugalia (2,1%), Olanda şi Slovenia (ambele cu 2%), Bulgaria şi Suedia (ambele cu 1,7%), Letonia (1,4%), Danemarca, Franţa şi România (toate cu 1,3%).

În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, preţurile locuinţelor au crescut cu 5,4% în zona euro şi cu 5,7% în Uniunea Europeană. Este cel mai semnificativ avans al preţurilor locuinţelor în zona euro din trimestrul patru din 2006.

În toate statele membre pentru care sunt disponibile date s-au înregistrat creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe, cel mai semnificativ avans fiind în Luxemburg (16,7%), Danemarca (9,8%) şi Lituania (9,4%).

În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 2% în trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Munca de acasă a dus consumul de energie casnic la un nivel record

Publicat

Consumatorul casnic a devenit vedeta sistemului energetic în 2020, munca şi şcoala de acasă sau pasiunea descoperită pentru gastronomie ducând cererea de energie din domeniul rezidenţial la volume record, relatează Ziarul Financiar.

Tot mai mulţi anagajatori au anunţat că şi după pandemie se va menţine un program de lucru hibrid, la cererea miilor de angajaţi, astfel că situaţia de pe piaţa energiei nu se va schimba. Concurenţa pe piaţa furnizorilor pentru micii consumatori va creşte, spun oamenii din sector.

„Pandemia şi lucrul de acasă, aceştia au fost factorii care au dus la creşterea consumului“, spune Ion Lungu, preşe­dintele AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România).

Potrivit datelor din raportul Autorităţii Naţionale de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar de vină a fost industria, puternic lovită de criza sanitară.

Odată cu instituirea măsurilor de carantină, cu trecerea şcolii online şi a aplicării la nivel naţional a strategiilor de muncă de acasă, consumul casnic a crescut semnificativ, cu 5% după cum arată tot datele ANRE.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţurile apartamentelor au crescut cu 5%, iar cel al terenurilor cu 19%, în primul trimestru al anului (analiză)

Publicat

bloc

Preţurile apartamentelor oferite spre vânzare au crescut cu 5%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2020, în timp ce, în cazul caselor, majorarea a fost de 9%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată joi de o platformă de anunţuri.

Conform datelor analizate de Olx Group, între ultimul trimestru din 2020 şi primul trimestru al anului 2021, apartamentele oferite spre închiriere au avut preţuri în scădere cu 3%, iar casele de închiriat au înregistrat un recul de 6%.

O situaţie aparte s-a remarcat în cazul preţurilor terenurilor, care au crescut cu 19%, în special după starea de urgenţă.

“Pandemia a influenţat interesul cumpărătorilor faţă de terenuri, iar acest lucru a dus la modificări semnificative ale preţurilor de-a lungul anului 2020. În concluzie, proprietăţile de închiriat au fost singurele marcate de o tendinţă de scădere, în timp ce preţurile proprietăţilor de vânzare sunt uşor mai ridicate decât înainte”, apreciază specialiştii.

În ceea ce priveşte anunţurile imobiliare, în 2020 s-a remarcat o creştere a celor noi (publicate pe platforma în perioada la care face referire analiza) şi a celor active (toate anunţurile active la un moment dat pe platformă – atât anunţurile noi, cât şi cele mai vechi, a căror valabilitate a fost prelungită), în cazul apartamentelor oferite spre închiriere.

Astfel, în timp ce anunţurile noi au fost mai multe cu 35%, numărul anunţurilor active a crescut cu 79%, în primul trimestru al anului în curs faţă de ultimul trimestru din 2020. În aceste marje, anunţurile noi cu apartamente de vânzare au fost în scădere cu 6%, dar anunţurile active au crescut cu 20%.

Pe segmentul caselor, numărul de anunţuri noi a scăzut cu 8%, însă anunţurile active au fost cu 3% mai multe, raportat la perioada de referinţă. În schimb, numărul de anunţuri noi a fost marcat de o scădere semnificativă în cazul terenurilor (-22%).

Analiza realizată de către experţii Olx Group a avut la bază impactul pandemiei asupra sectorului imobiliar din ţările în care compania este prezentă, printre care se află şi România, unde deţine Storia.ro, Olx şi Autovit.ro. Datele din România s-au concentrat pe trei zone distincte (preţ, ofertă şi cerere) şi au fost agregate de pe platformele Storia.ro şi Olx Imobiliare.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii au depus aproape 400.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 2,23 milioane de hectare

Publicat

subventii

Fermierii au depus peste 395.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 2,23 milioane de hectare, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2021, care se va încheia la data de 17 mai, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit instituţiei, completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicaţiei IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar documentele care se ataşează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/paşaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice, către Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti de care aparţin fermierii.

Chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe, se va completa o singură Cerere Unică de Plată.

Cererea unică poate fi completată online

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat, începând cu 1 martie, campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021, care vor putea fi completate online.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020), precum şi ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic. AGERPRES

Citește mai departe