Connect with us

ECONOMIE

Victor Ciorbea și soția, beneficiari ai amnistiei fiscale. Le-a fost ștearsă peste 70% din datoria la Fisc, pe impozite neplătite de 10 ani

Publicat



sursa foto: Inquam Photos

Victor Ciorbea și soția sa, Lacrima, s-au prezentat la ANAF zilele acestea, unde au plătit 100.000 de lei pe impozite restante din 2008 și le-a fost șters restul de datorie, de aproape 270.000 de lei, informează romania.europalibera.org.

Fostul șef al Avocatului Poporului era înglodat în datorii la data la care a preluat șefia instituției care este, după Constituție, singura care poate ataca ordonanțele de urgență ale Guvernului. Numirea a venit în guvernarea Victor Ponta, în 2014. La acel moment, Ciorbea avea datorii de peste un milion de euro la o bancă pentru casa din Floreasca, în apropierea lacului, de 700 m și cu piscină.

În perioada în care s-a aflat în fruntea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea a fost un aliat fidel al PSD și în momente critice a refuzat să atace la Curtea Constituțională ordonanțe date de guvernele partidului care l-a numit în funcție.

Fost premier al PNȚCD, partid istoric care a condus un guvern de coaliție în anii 90, Ciorbea nu mai plătise din 2008 asigurările de sănătate, iar din 2013, nici impozitele pe venit. În aceeași situație se afla și soția sa, Lacrima, alături de care are o firmă de avocatură.

În perioada în care a condus Avocatul Poporului (2014-2019), familiei Ciorbea i-au crescut datoriile la stat și și-a restructurat și datoriile la bancă pentru creditul luat pentru vila din Floreasca.

Din declarația de avere a lui Ciorbea la finalul mandatului, acesta a declarat că în 2018, alături de soția sa, a avut venituri de 600.000 lei/an. Ciorbea a avut 150.000 de lei/an salariul de avocat al poporului și o pensie de 157.560 lei/an. Soția a câștigat ca avocat anul trecut 93.000 de lei și a avut o pensie de 199.200 de lei. Asta ar însemna un venit de 50.000 de lei/lună al familie, în care intră și pensiile speciale ale soților Ciorbea.

Victor Ciorbea adunase la ANAF impozite pe venituri și pe asigurările de sănătate de peste 165.000 de lei, iar o ordonanță de urgență pe care Guvernul Dăncilă a dat-o în august l-a înscris în lista celor care beneficiază de ștergerea penalităților. I s-au șters peste 115.000 de lei și a achitat doar 50.000, cât câștigă într-o lună împreună cu soția sa. În cazul Lacrimei Ciorbea, suma totală a datoriilor era de 210.000 și i-au fost șterse 150.000.

În aceeași categorie cu Victor Ciorbea se mai află și primarul PSD al sectorului III, Robert Negoiță, care nu a plătit 50 de milioane de lei la bugetul de stat.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei confirmă un preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl pentru anul viitor

Publicat

OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, şi-a revizuit estimările utilizate în planificare, pentru a reflecta modificările mediului de piaţă, iar pentru anul 2021 confirmă un preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl, a anunţat, luni, compania.

Astfel, în Upstream, estimarea pe termen lung a cotaţiei ţiţeiului Brent este acum redusă la 60 dolari/bbl faţă de 75 dolari/bbl folosită anterior. Estimările detaliate ale cotaţiilor la ţiţeiul Brent sunt următoarele: pentru 2021, compania estimează o continuare a efectului macroeconomic al pandemiei COVID-19 şi confirmă estimarea de preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl; estimările preţului ţiţeiului pentru 2022 şi 2023 au fost reduse la 60 dolari/bbl de la 70 dolari/bbl, respectiv 75 dolari/bbl; pentru perioada 2024 – 2029, este estimată o cotaţie a ţiţeiului Brent de 65 dolari/bbl (anterior 75 dolari/bbl), care se estimează că va scădea gradual la 60 dolari/bbl până în 2035.

Începând cu 2035, folosim o cotaţie a ţiţeiului Brent de 60 USD/bbl (anterior 75 USD/bbl). Toate estimările după anul 2025 sunt în termeni reali, la nivelul anului 2025.

“Ne aşteptăm ca actualizarea estimărilor de preţ al ţiţeiului să conducă la ajustări nete de depreciere nemonetare de aproximativ 800 milioane de lei după impozitare, care includ atât ajustări de depreciere pentru active necorporale de explorare, cât şi ajustări nete de depreciere pentru active corporale”, spun reprezentanţii companiei.

În Downstream Gas, estimările de preţ pe termen lung pentru energie electrică şi certificatele CO2 au fost revizuite, având în vedere condiţiile mai bune din piaţa producţiei de energie electrică. Aceasta a determinat reversarea integrală a ajustărilor de depreciere aferente centralei electrice cu ciclu combinat de la Brazi, de aproximativ 450 milioane de lei după impozitare.

Ca urmare a modificărilor enunţate mai sus privind preţurile anticipate ale mărfurilor, OMV Petrom estimează ajustări nete de depreciere de aproximativ 350 milioane de lei după impozitare în T3/20.

“Modelul nostru integrat de afaceri îşi demonstrează încă o dată beneficiile, mai ales într-un mediu în care ne aşteptăm la un preţ scăzut al ţiţeiului. Vom continua să urmărim execuţia strategiei noastre, având ca scop furnizarea de energie mai curată şi în mod sustenabil, în care gazul natural va juca un rol semnificativ în cadrul tranziţiei energetice”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep în 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 802 benzinării, la sfârşitul lunii iunie 2020, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 6,997%, iar 21,353% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 30,4 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2019.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Producţia de cărbune a scăzut cu peste 37% în primele şapte luni din 2020

Publicat

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele şapte luni ale anului în curs, 1,357 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 37,1% (800.200 tep), mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 226.200 tep cărbune net, cu 198.500 tep (46,7%) mai puţin faţă de cantitatea importată în ianuarie – iulie 2019.

Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020 au totalizat 17,7 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 2,647 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut.

Producţia internă a însumat 10,322 milioane tone, în scădere cu 1,472 milioane tep, iar importul a fost de 7,383 milioane tep.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Din cauza pandemiei, vânzările de autovehicule vor scădea anul acesta cu 20%, la nivel mondial

Publicat

Vânzările de autovehicule vor scădea cu 20% anul acesta, la nivel mondial, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, conform unui studiu S&P Global, care estimează că în 2021 şi 2022 piaţa se va recupera cu procente cuprinse între 7% şi 9%, relatează agenţia EFE.

Această creştere estimată, semnalează firma de consultanţă, va situa vânzările de autovehicule în aceşti doi ani cu 6% sub nivelul din 2019.

Singurul factor care poate modifica previziunile S&P este comportamentul pieţei din China, cea mai dinamică, dar şi cea mai imprevizibilă, fiind singura ce ar putea atinge în 2022 nivelul de vânzări din 2019, dinainte de pandemie.

Analistul Vittoria Ferraris explica în raport că perspectivele S&P privind sectorul auto sunt mai conservatoare, din cauza dificultăţilor prin care trec posibilii cumpărători şi a preţurilor ridicate la maşinile hibrid şi electrice.

Cele mai multe firme auto şi furnizori de componente vor produce sub posibilităţi pe parcursul acestui an, menţionează studiul, şi mulţi dintre ei vor încheia exerciţiul financiar foarte îndatoraţi.

S&P estimează că rentabilitatea şi fluxul de numerar al producătorilor vor fi în 2021 mai slabe faţă de 2019 şi, în plus, companiile vor trebui să facă investiţii semnificative pentru a se adapta la noile cerinţe ale pieţei, cu autovehicule mai puţin poluante.

În acest context, S&P menţine la negativă perspectiva sectorului, mai scrie EFE. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bulgaria şi România, cea mai redusă utilizare a comerţului electronic din Uniunea Europeană

Publicat

laptop calculator

Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică) din UE, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online a fost în regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia, în fiecare din ele cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda bunuri şi servicii. Acest procent depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).

În contrast, cel mai scăzut procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online s-a înregistrat în regiunile Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, Nord-Est (18%) şi Sud-Est (19%) din România, şi Yuzhen tsentralen (19%) în Bulgaria.

În privinţa nivelului de educaţie terţiară, cea mai ridicată proporţie în regiunile UE era în 2019 în Sostines (Lithuania) şi cea mai scăzută în Nord-Est (România), în condiţiile în care la nivelul UE 40,3% din cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat anul trecut educaţie terţiară, prin urmare au atins ţinta de 40% din planul “Europa 2020”.

În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară, exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht).

În 2019, proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 pentru care sunt disponibile datele, iar printre acestea sunt nouă care depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%), Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).

În contrast, patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară este sub 20% sunt în România: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%), Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%), una în Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi una în Italia, Calabria (19,9%). Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate