Connect with us

ECONOMIE

Victor Ciorbea și soția, beneficiari ai amnistiei fiscale. Le-a fost ștearsă peste 70% din datoria la Fisc, pe impozite neplătite de 10 ani

Publicat

sursa foto: Inquam Photos

Victor Ciorbea și soția sa, Lacrima, s-au prezentat la ANAF zilele acestea, unde au plătit 100.000 de lei pe impozite restante din 2008 și le-a fost șters restul de datorie, de aproape 270.000 de lei, informează romania.europalibera.org.

Fostul șef al Avocatului Poporului era înglodat în datorii la data la care a preluat șefia instituției care este, după Constituție, singura care poate ataca ordonanțele de urgență ale Guvernului. Numirea a venit în guvernarea Victor Ponta, în 2014. La acel moment, Ciorbea avea datorii de peste un milion de euro la o bancă pentru casa din Floreasca, în apropierea lacului, de 700 m și cu piscină.

În perioada în care s-a aflat în fruntea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea a fost un aliat fidel al PSD și în momente critice a refuzat să atace la Curtea Constituțională ordonanțe date de guvernele partidului care l-a numit în funcție.

Fost premier al PNȚCD, partid istoric care a condus un guvern de coaliție în anii 90, Ciorbea nu mai plătise din 2008 asigurările de sănătate, iar din 2013, nici impozitele pe venit. În aceeași situație se afla și soția sa, Lacrima, alături de care are o firmă de avocatură.

În perioada în care a condus Avocatul Poporului (2014-2019), familiei Ciorbea i-au crescut datoriile la stat și și-a restructurat și datoriile la bancă pentru creditul luat pentru vila din Floreasca.

Din declarația de avere a lui Ciorbea la finalul mandatului, acesta a declarat că în 2018, alături de soția sa, a avut venituri de 600.000 lei/an. Ciorbea a avut 150.000 de lei/an salariul de avocat al poporului și o pensie de 157.560 lei/an. Soția a câștigat ca avocat anul trecut 93.000 de lei și a avut o pensie de 199.200 de lei. Asta ar însemna un venit de 50.000 de lei/lună al familie, în care intră și pensiile speciale ale soților Ciorbea.

Victor Ciorbea adunase la ANAF impozite pe venituri și pe asigurările de sănătate de peste 165.000 de lei, iar o ordonanță de urgență pe care Guvernul Dăncilă a dat-o în august l-a înscris în lista celor care beneficiază de ștergerea penalităților. I s-au șters peste 115.000 de lei și a achitat doar 50.000, cât câștigă într-o lună împreună cu soția sa. În cazul Lacrimei Ciorbea, suma totală a datoriilor era de 210.000 și i-au fost șterse 150.000.

În aceeași categorie cu Victor Ciorbea se mai află și primarul PSD al sectorului III, Robert Negoiță, care nu a plătit 50 de milioane de lei la bugetul de stat.

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

Concurs de soluţii în vederea amenajării peisagistice a malurilor Lacului Morii

Publicat

lacul morii sursa foto primaria sectorului 6
sursa foto: Facebook/ Primaria Sector 6

Primăria Sectorului 6 anunţă pe SICAP concurs de soluţii în vederea amenajării peisagistice a malurilor Lacului Morii.

„Autoritatea contractantă doreşte amenajarea peisagistică a malurilor Lacului Morii şi favorizarea activităţilor recreativ-sociale, culturale şi sportive, care să medieze relaţia dintre lac, spaţiile publice existente şi zonele construite învecinate, precum şi rezolvarea accesibilităţii şi a legăturilor dintre acestea în baza celor mai bune soluţii de proiectare.

Concurenţii sunt invitaţi să propună soluţii care să conducă la transformarea acestui areal într-un spatiu public care să reactiveze social şi funcţional zona prin atractivitatea peisajeră a viitoarelor cadre create precum şi reintegrarea în sistemul celorlalte zone verzi urbane”, prevede anunţul.

Concurs de soluţii în vederea amenajării peisagistice a malurilor Lacului Morii: Termen limită

Termen limită pentru primirea ofertelor 21 octombrie.

Criterii de evaluare a proiectelor: criteriul peisagistic – 20%, criteriul funcţional – 20%, criteriul arhitectural – volumetric – 10%, criterii de sustenabilitate – 5%, criteriul financiar – 5%, valoarea arhitectural – artistică adăugată a intervenţiei propuse – 40%.

Premiul întâi va consta în valoarea contractului de proiectare care se va semna în urma negocierii şi nu mai mult de 2.677.700 lei fără TVA: premiul II – 148.254 lei; premiul III – 74.127 lei.

Din juriu fac parte: arh. Dimitra Theochari – Grecia, arh. Joao Nunes – Elveţia, arh. Benjamin Khol – Cluj, arh. Mihai Munteanu- reprezentant al autorităţii contractante, arh. Rudolf Gräf – Timişoara, arh. Sorin Istudor – Bucureşti, arh. Radu Tudor Ponta – Bucureşti.

AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Informații importante despre autostrada care va lega Muntenia cu Moldova

Publicat

grind

Încep activitățile pe primul lot al autostrăzii care va asigura legătura dintre Muntenia și Moldova, anunță ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu.

CNAIR a predat joi constructorului, prin proces verbal, amplasamentul lotului 2 al Autostrăzii Poiești-Buzău (Mizil-Pietroasele).

Echipele de topometriști au început deja să identifice limitele traseului viitoarei autostrăzi (28,35 km), se arată într-o postare pe Facebook a ministrului Transporturilor.

Organizarea de șantier este operațională, iar constructorul bulgar din Asociere aduce zilnic din Bulgaria utilaje în completarea celor puse deja la dispoziție de constructorul român.

Informații importante despre autostrada care va lega Muntenia cu Moldova: lucrările premergătoare

Urmează lucrările premergătoare construcției:

– deminări
– descărcări arheologice
– pregătirea amplasamentelor pentru cele 20 de poduri
– drumuri tehnologice
– decopertare strat vegetal.

„Gropile de împrumut au fost identificate încă de la faza de Studiu de Fezabilitate și sunt acum la dispoziția antreprenorului. După finalizarea acestor operațiuni, asocierea româno-bulgară începe construcția propriu-zisă. Proiectul finanțat prin PNRR (1,24 miliarde de lei – fără TVA) trebuie finalizat în 20 de luni (2024)”, a scris Grindeanu pe Facebook.

MEDIAFAX

Citește mai departe

ECONOMIE

Diferența dintre salariile de la stat și cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%. Ce sporuri mai primesc bugetarii

Publicat

bani lei

Diferența dintre salariile de la stat și cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%. Afirmația a fost făcută de fostul ministru al Economiei, deputatul USR Claudiu Năsui. Acesta spune că salariile din privat au crescut în ritm normal, ”în ton cu productivitatea muncii”.

„Diferența dintre salariile de la stat și cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%.

Acum câteva luni PSD-PNL a încercat să mărească din nou salariile angajaților la stat prin lege în parlament. Nu a reușit, pentru că USR a atacat legea la curtea constituțională (CCR), iar CCR a amânat decizia până în septembrie. Din păcate, am făcut doar să amânăm inevitabilul.

Pentru că sistemul este același. Și PSD, și PNL, au mult activ de partid salarizat la stat. Așa că presiunea pe creșterea salariilor e constantă.

Nu contează cât de mari sunt salariile la stat. Ce contează pentru ei e ca acele salarii să crească în continuu”, a scris Năsui.

Năsui: La stat sunt o groază de sporuri

”PSD-PNL cresc din nou salariile la stat. S-au hotărât să crească unele salarii de bază cu 50%. Nuanța <salariului de bază> este importantă, pentru că la el urmează să se aplice toate sporurile. Iar la stat sunt o groază de sporuri.

De exemplu, spor de radiație, pentru că în București există rețele GSM. Spor de solicitare neuropsihică, pentru că sunt stresați neuropsihic. Dacă ați văzut, și ei pufnesc în râs când îi întrebi de ele. Dar ce mai contează ridicolul? Că doar nu dau banii lor, dau banii dumneavoastră”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

El precizează că ordonanța „prin care vor crește puternic salariile la stat” nu poate fi atacată la CCR de către opoziție.

„Am citit că un lider din opoziție zice că va ataca la CCR ordonanța prin care PSD și PNL cresc taxele. Nu poate. Tot ce poate să facă este să se roage de Avocatul Poporului să o atace la CCR. Iar acea instituție nu o va face, pentru că e menținută în funcție tot de PSD-PNL.

”Salariile la stat au crescut vertiginos”

Haideți să ne uităm puțin și pe cifre. Cum au evoluat salariile la stat și la privat în ultimii 10 ani. Acum 10 ani, salariile la stat erau în medie mai mari decât cele din privat. Dar diferența era mult mai mică decât acum. Între timp, salariile la stat au crescut vertiginos.

Pe când cele din privat au crescut în ritm normal, în ton cu productivitatea muncii.

Rezultat? Diferența dintre salariile la stat și la privat a crescut cu 464%. Ați citit bine. Nu e nicio exagerare. Să nu ne mire că tot mai mulți români s-au săturat de aceste nedreptăți și vor să plece afară. Să nu vă mire că mulți tineri nu mai vor să lucreze în economia reală și vor la stat

. Unde ar avea nu numai salarii mari, dar și o tonă de beneficii și un loc de muncă stabil.

Tinerii s-ar duce cu încredere, și ar fi bine pentru țară, pentru modernizarea ei, doar că, nu știu ei, posturile la stat sunt date dinainte pentru rudele și cumetriile PSD-PNL”, conchide Năsui.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sondaj: Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre

Publicat

bani generic fical lei 26062022.jpg

Aproximativ 50% dintre români apreciază că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, iar 38% au anticipaţii pesimiste şi se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

„Principalul motiv de îngrijorare este creşterea preţurilor la energie – menţionată de 38,5% dintre respondenţi, în creştere cu 60% faţă de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor sunt pandemia (16,3% – în creştere faţă de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) şi riscurile la adresa aprovizionării cu alimente şi bunuri de necesitate (14,6%)”, susţin autorii studiului.

Îngrijorările faţă de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut, au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva şomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultăţile la plata ratelor – pe 6% dintre aceştia.

În contextul incertitudinilor şi perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte.

Sondaj: Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre: Câți respondenți au declarat că pun strâng bani lunar

Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenţi declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reuşeşte să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) şi între 300 şi 600 de lei (17,9%).

Totodată, ponderea celor care declară că au un fond de urgenţă care să le acopere cheltuielile pe trei luni a urcat de la 28,24% la 36,95%.

„CEC Bank încurajează un comportament financiar sănătos şi oferă dobânzi atractive la depozite, de până la 7,7% pe an. Cash-ul rămâne modalitatea preferată de economisire, cu o pondere de circa 47% – în scădere însă faţă de trimestrul trecut, urmând plasamentele la bănci – cu o pondere de 43,7%, în contextul în care valuta şi conturile curente au o pondere de peste 2 ori mai mare decât depozitele”, arată cercetarea.

Sondaj: Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre: Câți respondenți au contractat credite

În ceea ce priveşte îndatorarea, şase din zece respondenţi au contractat credite, iar dintre aceştia, 40% s-au împrumutat pentru casă.

Pentru marea majoritate, plata ratelor nu ar trebui să ridice probleme, peste 60% dintre respondenţii cu credite declarând că serviciul datoriei reprezintă mai puţin de 25% din veniturile lunare.

Întrebaţi dacă au avut dificultăţi la plata ratelor, 55% dintre respondenţi au negat acest lucru, iar alţi 34% au spus că li s-a întâmplat uneori.

Sondajul a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna iunie, pe un eşantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenţi din toată ţara.

CEC Bank este instituţia financiară cu cea mai lungă tradiţie din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de peste 50,4 de miliarde lei, la sfârşitul primului trimestru din 2022. Agerpres

Citește mai departe