Connect with us

ACTUALITATE

VIDEO: 10 MAI, ZIUA REGALITĂȚII. Istoria Monarhiei în România, de la sosirea prinţului Carol în Bucureşti, în 1866

Publicat



incoronare
sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

În primul rând, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.

10 Mai este marcată în România ca zi de sărbătoare națională, potrivit Legii nr. 103/2015, publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015.

Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.

În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului.

Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 „pentru” și doar 244 ”contra”—, prințul Carol a devenit domnitor al României.

VEZI VIDEO: 10 MAI, ZIUA REGALITĂȚII. Istoria Monarhiei în România, de la sosirea prinţului Carol în Bucureşti, în 1866

La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923.

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: „În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”.

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că „răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată.

Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării.

În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.

În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei.

Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: „Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (…) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !”

După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.

sursa: agerpres, Alba24.ro

 

 

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

La două luni de la startul campaniei de vaccinare în România, 890.068 de persoane au fost imunizate

Publicat

La două luni de la startul campaniei de vaccinare, în data de 27 decembrie 2020, au fost imunizate în România 890.068 de persoane, potrivit datelor Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV).

Sâmbătă, 27 februarie 2021, se împlinesc două luni de la startul campaniei de vaccinare în România.

În 27 decembrie 2020, Mihaela Anghel, 26 de ani, asistentă medicală generalistă la Institutul Național „Prof. Dr. Matei Balș” , membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie anul trecut, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2, a fost prima persoană din România vccinată anti-COVID.

Campania de vaccinarea a început atunci în 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19.

României i-au fost alocate în decembrie 10.000 de doze în tranșa „simbol”, care au ajuns în țară în ziua de Crăciun.

Ultimele date ale CNCAV, de vineri, arată că, de la începutul campaniei de vaccinare au fost imunizate în România 890.068 de persoane, dintre care 615.965 au primit și cea de-a doua doză de vaccin.

Au fost înregistrate și 5.068 de reacții adverse, 690 de tip local și 4.378 de tip general.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Temperaturi-record în Ungaria în această perioadă

Publicat

Temperaturile din diferite regiuni ale Ungariei au crescut vineri până la valori-record pentru această perioadă, relatează agenţia MTI.

Mercurul din termometre a ajuns vineri la 22,4 grade Celsius în oraşul Kiskunfelegyhaza, situat în sudul Ungariei, a anunţat serviciul naţional de meteorologie OMSZ pe pagina sa de Facebook.

Megdőlt a napi országos és a budapesti melegrekord is!

Igazán meleg, az ország egyes részein már-már május végének,…

Publicată de Országos Meteorológiai Szolgálat pe Vineri, 26 februarie 2021

 

O temperatură-record de 20 de grade Celsius a fost înregistrată în sectorul patru din Budapesta, înlocuind recordul din capitala Ungariei, de 18,9 grade Celsius, valoare consemnată în sectorul 11, a indicat serviciul meteorologic.

Aceste temperaturi sunt echivalente cu valorile medii de la sfârşitul lunii mai, a precizat OMSZ. AGERPRES/

Citește mai departe

ACTUALITATE

Activitatea teraselor din Centrul Istoric al Capitalei, extinsă pe parcursul întregului an

Publicat

Terasele sezoniere din zonele protejate şi din perimetrul Centrului Istoric Bucureşti îşi vor putea desfăşura activitatea pe parcursul întregului an, nu doar în perioada 15 martie – 15 noiembrie, conform unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa de vineri a CGMB cu 34 de voturi favorabile, 19 împotrivă şi o abţinere.

Proiectul modifică hotărârea CGMB nr. 114/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a teraselor în zonele protejate şi în perimetrul Centrului Istoric Bucureşti.

Totodată, în cadrul şedinţei a fost adoptat un amendament, modificând astfel forma iniţială a proiectului, conform căreia avizarea teraselor amplasate în dreptul clădirilor cu faţade degradate se face condiţionat de existenţa unei declaraţii pe propria răspundere a administratorului operatorului economic, acesta fiind direct răspunzător în eventualitatea apariţiei unor evenimente nedorite.

“Amendamentul îşi propune să schimbe o prevedere propusă de executiv, şi anume să stabilească responsabiliatea pentru starea faţadelor şi a ornamentelor în dreptul cărora va fi instalată terasa, să stabilească în controlul şi supravegherea Poliţiei Locale, acolo unde ar fi trebuit să fie de la bun început. Am făcut acest amendament, pentru că nu mi se pare corect ca administratorul de terasă să îşi asume pe propria răspundere starea faţadei, clădirii în faţa căreia şi-a instalat terasa şi cred că această modificare aşază lucrurile, aşa cum ar trebui, în sarcina administraţiei locale”, a anunţat consilierul municipal Ştefania Petre (USR PLUS).

Avizarea teraselor sezoniere se va face pe lungimea faţadei spaţiului, cu păstrarea unui culoar de acces/evacuare din imobil. De asemenea, se poate aviza amplasarea de terase la imobilele învecinate (stânga/dreapta sau vizavi) cu condiţia obţinerii acordului scris al proprietarului imobilului în cauză fără a stânjeni eventualele activităţi desfăşurate în imobil şi fără a bloca accesul în/din imobil. Se interzice amplasarea, compartimentarea spaţiului teraselor cu alte obiecte cu excepţia meselor şi scaunelor.

Potrivit proiectului, pe străzile fără trotuare, avizarea teraselor se face cu condiţia păstrării pe străzi a unei zone libere continue, suficientă pentru asigurarea circulaţiei pentru intervenţii în caz de urgenţă a autospecialelor.

În cazul în care se constată încălcarea în mod repetat de către operatorii economici a amplasamentelor avizate, precum şi a condiţiilor de funcţionare, Direcţia Control din cadrul DGPLCMB va solicita anularea avizului eliberat de către Direcţia Urbanism.

Aprovizionarea unităţilor se va desfăşura zilnic, între orele 6,00 şi 10,00. Accesul în afara acestui interval se va putea face cu plata unui tarif în valoare de 300 lei/acces. Plata se va face către Administraţia Străzilor Bucureşti. Mijloacele auto care asigură aprovizionarea vor avea acces în Centrul Istoric astfel: intrare pe străzile Doamnei şi Lipscani şi ieşire pe străzile Şelari şi Căldărari.

Pe terasele sezoniere sunt interzise mobilierul pentru servire, inclusiv automatele de vânzare, instalaţiile frigorifice, de preparare a produselor sau de spălare a veselei, standurile/vitrinele de prezentare a produselor şi aparatura electronică de tip TV, plasmă, LCD, LED, video-proiectoare, inclusiv alimentarea cu energie electrică a acestora, cu excepţia marilor evenimente cultural-sportive. AGERPRES

Sursa foto: Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Elevii din Germania pot opta să repete anul şcolar afectat de pandemie

Publicat

steag germania

Parlamentarii din Berlin au votat modificarea legii educaţiei, astfel încât elevii pot opta să repete anul şcolar care a fost afectat de pandemie.

Potrivit The Guardian, elevii şcolilor din Berlin, capitala Germaniei şi unul din cele 16 landuri federale, vor avea oportunitatea de a alege dacă vor să repete anul şcolar care a fost afectat de pandemie. Asta după ce parlamentarii au votat în unanimitate să modifice legea educaţiei.

Prin urmare, părinţii elevilor care vor opta pentru această alternativă vor trebui să se adreseze în scris conducerii unităţii de învăţământ şi să poarte în prealabil o discuţie cu un reprezentant al şcolii pentru a stabili care sunt cele mai bune opţiuni pentru copilul lor.

Legea se aplică copiilor între 15-16 ani din clasele 1-10.

„Trebuie să facem ceva pentru a compensa deficitele educaţionale care au apărut într-un an de pandemie”, a declarat Dirk Stettner, membru al comitetului pentru educaţie.

În România, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu exclude această variantă şi spune că în prezent autoritatea pe care o conduce are alte obiective.

„Nu am luat în calcul o astfel de variantă, sunt convins că nu există părinţi care să-şi dorească un an pierdut pentru ai lor copii. Sigur, anul şcolar poate să-l repete oricine dacă nu promovează, nu trebuie să existe o decizie în acest sens. Ne concentrăm petru acel program de recuperare, ore remediale, în valoare de 30 de milioane de euro pentru învăţământul primar şi gimnazial plus alte 20 de milioane de euro pentru învăţământul liceal”, a explicat ministrul.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe