Connect with us

ACTUALITATE

VIDEO: 10 MAI, ZIUA REGALITĂȚII. Istoria Monarhiei în România, de la sosirea prinţului Carol în Bucureşti, în 1866

Publicat

incoronare
sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

În primul rând, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.

10 Mai este marcată în România ca zi de sărbătoare națională, potrivit Legii nr. 103/2015, publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015.

Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.

În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului.

Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 „pentru” și doar 244 ”contra”—, prințul Carol a devenit domnitor al României.

VEZI VIDEO: 10 MAI, ZIUA REGALITĂȚII. Istoria Monarhiei în România, de la sosirea prinţului Carol în Bucureşti, în 1866

La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923.

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: „În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”.

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că „răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată.

Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării.

În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.

În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei.

Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: „Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (…) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !”

După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.

sursa: agerpres, Alba24.ro

 

 

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

Emma Răducanu NU mai vine la Transylvania OPEN

Publicat

emma raducanu 2021 wimbledon championships day 6 dsc 6581 original e1632825237264.jpg

Turneul internațional de tenis Transylvania Open care se va desfășura la Cluj-Napoca între 8 și 16 octombrie 2022 a anunțat prezența unor vedete din tenisul mondial, cum ar fi Emma Răducanu sau Eugenie Bouchard. Din păcate, din cauza unei accidentări, Emma Răducanu nu va putea onora invitația.

Citește și: Emma Răducanu și Eugenie Bouchard, PREZENTE la Transylvania Open de la Cluj

„Din păcate, Emma Răducanu nu va fi alături de noi la această ediție Transylvania Open, din cauza unei accidentări. Am primit această informație de curând. Știm că mulți fani își doreau să o vadă pe teren pe…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noi comenzi pentru utilizatorii Facebook

Publicat

facebook

Utilizatorii Facebook vor avea mai multe comenzi, după ce Meta a anunțat că lansează actualizări ale feed-ului Facebook. Astfel, utilizatorii au modalități suplimentare de a alege ce conținut vor să vadă. Se vor adăuga comenzile „arată mai mult” și „arată mai puțin”.

Comenzile “show more” and “show less” vor începe să apară sub postările de la prieteni și conținutul recomandat în fluxurile de știri ale utilizatorilor, a anunțat Meta.

Alegerea respectivelor opțiuni crește sau reduce temporar modul în care este clasificat conținutul similar, rezultând astfel un feed mai bine pus la punct cu conținutul pe care utilizatorii dorescsă îl vadă, astfel încât să petreacă mai mult timp pe platformă.

Actualizări la Facebook. Unde se vor vedea noile comenzi

Comenzile „Show more” și „show less” vor apărea sub postări și în meniul „cu trei puncte”.

„Oferind mai multe modalități de a încorpora feedback-ul direct în feed, facem ca sistemele noastre de inteligență artificială să fie și mai inteligente și mai receptive”, spune compania.

Meta a arătat că feed-ul Facebook, menit inițial să fie un loc în care să te conectezi cu prietenii, se schimbă rapid într-o eră a TikTok.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cod GALBEN de CEAȚĂ în Cluj și în alte județe din țară

Publicat

ceata.1cuf674gy3 e1588315191237.jpg

Joi dimineaţa, meteorologii au emis mai multe atenţionări nowcasting Cod galben de ceaţă densă şi vizibilitate redusă în Cluj și în alte 8 judeţe.

Astfel, până la ora 9.30 se va semnala, local, ceaţă care determină reducerea vizibilităţii sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri în localitățile:

Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Barcani, Boroșneu Mare, Valea Mare – Covasna

Brașov, Făgăraș, Codlea, Prejmer, Tărlungeni, Ghimbav, Dumbrăvița, Hărman, Șinca, Mândra, Voila, Șercaia, Viștea, Ucea, Părău, Beclean, Rupea, Hoghiz, Homorod, Bunești, Ungra – Braşov

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Două ambarcațiuni pline cu migranți, scufundate în larg, în Grecia. Cel puţin 15 persoane au murit

Publicat

mare ambarcatiune persoane
fotografie cu caracter ilustrativ

O ambarcațiune plină cu migranți s-a scufundat în largul insulei greceşti Lesbos. Potrivit France Presse care citează paza de coastă, cel puţin 15 persoane au murit. 

Cu câteva ore înainte, autorităţile au anunţat zeci de dispăruţi, după ce o altă ambarcaţiune s-a scufundat în largul Insulei Kythira din apropierea Peninsulei Peloponez. Ambarcațiunea tranmsporta aproximativ 95 de persoane.

Două ambarcațiuni pline cu migranți, scufundate în larg, în Grecia. Cadavrele descoperite în larg

Cele 15 cadavre au fost descoperite în apropierea insulei învecinate din largul coastei Turciei, după ce o barcă ce transporta în jur de 40 de persoane s-a scufundat şi vânturi violente suflau în zonă, a anunţat paza de coastă într-un comunicat.

Cinci persoane au fost de asemenea salvate şi operaţiunile pentru salvarea altor trei erau în desfăşurare, au precizat autorităţile.

Două ambarcațiuni pline cu migranți, scufundate în larg, în Grecia. Zeci de migranți, salvați

Cu câteva ore mai devreme, paza de coastă a fost alertată că o barcă cu pânze era în primejdie în apropierea Insulei Kythira.

Barca cu pânze s-a scufundat lângă portul Diakofti. Unii dintre supravieţuitori au reuşit să înoate până la ţărm, iar o operaţiune combinată implicând nave în larg şi serviciile de pompieri şi poliţie la mal a dus la recuperarea a 80 de persoane.

Nu au fost furnizate detalii cu privire la cetăţenia naufragiaţilor.

În regiunea Kythira vânturile au ajuns la 102 km/h, a indicat paza de coastă.

Două ambarcațiuni pline cu migranți, scufundate în larg, în Grecia. Crește traficul de migranți

Grecia a înregistrat o creştere a traficului de migranţi în acest an, contrabandiştii folosind adesea cea mai lungă şi mai periculoasă rută în sudul ţării.

Ambarcaţiunile improvizate nu mai pleacă din Turcia, ci din Liban, pentru a ocoli patrulele din Marea Egee şi a încerca să ajungă în Italia.

Paza de coastă a declarat că a salvat aproximativ 1.500 de persoane în primele opt luni ale anului, faţă de mai puţin de 600 în 2021.

Grecia neagă în mod constant afirmaţiile repetate ale ONG-urilor pentru drepturile omului conform cărora multe ale persoane au fost împinse ilegal înapoi spre Turcia, potrivit AFP.

Agerpres

Citește mai departe