Poliția din Ucraina investighează 26.000 de crime de război, dar oficialii ucraineni sunt „convinși” că vor mai fi descoperite și altele.

Ministrul ucrainean de interne a declarat că „una dintre cele mai mari poveri” pentru poliția din Ucraina sunt crimele de război, mai ales că anchetatorii lucrează frecvent sub focul focului.

Poliția din Ucraina investighează 26.000 de crime de război comise de soldații ruși și se așteaptă să descopere alte mii pe măsură ce orașele și satele sunt eliberate, potrivit Sky News.

Strângerea de probe pentru a urmări în justiție forțele rusești a devenit una dintre cele mai mari sarcini pentru poliția ucraineană, dar sprijinul internațional ajută eforturile, spun autoritățile.

„În fiecare zi înregistrăm moartea multor civili. Acestea sunt crimele comise și săvârșite de ei [de ruși n.r.] în teritoriile ocupate”, a declarat ministrul ucrainean de interne pentru Sky News.

Referindu-se la crimele de război descoperite atunci când forțele rusești s-au retras din orașele Bucea și Hostomel de lângă Kiev, Denys Monastyrskiy a declarat că se pregătește pentru mai multe orori pe măsură ce războiul continuă.

Poliția din Ucraina investighează 26.000 de crime de război: Oficialii ucraineni, convinși că vor mai fi și alte crime

„Sunt convins că ne așteaptă și mai multe crime în Mariupol, Volnovakha și Severodonetsk, acele orașe care se află în prezent sub ocupație și care vor fi eliberate mai târziu. Investigăm, de asemenea, acele crime comise de conducerea politică a Federației Ruse, care a dirijat trupele și le-a permis să comită crime de război, cum ar fi violul, uciderea copiilor și uciderea civililor în general. Ei i-au lăsat pe comandanții lor să o facă”, a adăugat el.

Echipe formate din polițiști, ofițeri ai serviciilor de securitate și procurori, colectează probe de la locurile loviturilor aeriene și din zonele eliberate.

Poliția din Ucraina investighează 26.000 de crime de război: Americanii au donat o unitate mobilă de colectare a ADN-ului

Recent, americanii au donat o unitate mobilă de colectare a ADN-ului pentru a-i ajuta pe anchetatori să proceseze ADN-ul din cadavrele găsite la fața locului.

Experți din Franța, Lituania și Slovacia se află, de asemenea, în Ucraina pentru a oferi sprijin. În total, peste 40 de țări au oferit asistență, iar 20 de milioane de dolari au fost promiși pentru a ajuta la finanțarea biroului procurorului general ucrainean.

Rusia nu este membră a Curții Penale Internaționale, iar Ucraina nu a ratificat încă statutul de membru, astfel că Olanda ia în considerare înființarea unui tribunal internațional special. Probele adunate vor ajuta la potențiale urmăriri penale în anii următori.

(sursa: Mediafax)

Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla organizează Pelerinajul eparhial din 14-15 august 2022 la Mănăstirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca, Sanctuar Arhiepiscopal Major (str. Romul Ladea, nr. 6, Cluj-Napoca).

Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Preasfințitul Părinte Claudiu, invită și în acest an credincioșii să continue tradiția urmată de-a lungul generațiilor, cu adâncă evlavie, în Biserica Română Unită și în Eparhia de Cluj-Gherla, cea a pelerinajelor la sanctuarele mariane în Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

„Reînnoim invitația de a ne reuni în…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Sute de persoane au participat, sâmbătă, în a doua zi a festivalului Khetane, dedicat muzicii rome, care se desfășoară la Pata Rât, lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca.

Vineri seara, în prima zi, pe scenă a urcat una dintre vedete, Alex de la Cluj, care a încins atmosfera, iar sâmbătă seara de la ora 20,30 a susținut un concert invitata specială, Prințesa de Aur.

Cine este Prințesa de Aur

Numele real al cântăreței Prințesa de Aur este Loredana Anghelache, născută în 1986 la Bacău. De la vârsta de 13 ani a urmat cursurile de canto ale Școlii de Arte Populare și Meserii din…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a declarat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat ministrul eston.

Aceasta ar face posibilă blocarea accesului navelor militare ruse în acel golf – pe coasta căruia se află şi oraşul rus Sankt Petersburg -, a cărui lăţime maximă între ţărmul finlandez şi cel eston este de 120 de kilometri.

Golful Finlandei pentru navele militare ruse ar putea fi închis: ”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO”

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Potrivit publicaţiei căreia acesta i-a acordat interviul, Estonia dispune de rachete israeliene Blue Spear, care pot lovi o ţintă navală până la o distanţă de 290 de kilometri, în timp ce rachetele de coastă ale Finlandei au o rază de acţiune de 100 de kilometri. Agerpres