EVENIMENT
VIDEO: Bugetul de stat pe 2019, adoptat de Parlament. Cu majorarea alocaţiilor pentru copii şi bani mai puţini pentru SRI, SIE şi SPP
Parlamentul a adoptat vineri proiectul bugetului de stat pe 2019, cu 275 de voturi ''pentru'', 122 - ''împotrivă'' şi 2 abţineri, dar şi mai multe amendamente. Printre acestea, majorarea alocaţiilor pentru copii şi reducerea bugetelor pentru SRI, SIE şi SPP faţă de forma iniţială propusă de Guvern.
La proiectul bugetului de stat propus de Guvern au fost adoptate mai multe amendamente. Unul dintre ele se referă la suplimentarea bugetului Ministerului Muncii pe anul 2019 pentru majorarea alocaţiilor copiilor începând cu 1 martie, de la 84 de lei la 150 de lei, iar pentru copiii cu vârste între 0 şi 2 ani de la 200 la 300 de lei. Amendamentul a aparţinut deputatului PNL Robert Sighiartău.
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pentru a se asigura sursa de finanţare pentru majorarea alocaţiilor pentru copii va creşte deficitul bugetului general consolidat estimat. Pentru punerea în aplicare a acestei prevederi a fost modificată legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, majorându-se deficitul bugetar de la 2,55% la 2,76%.
De asemenea, plenul a mai decis, adoptând un amendament propus de liderul PSD, Liviu Dragnea, diminuarea bugetului SRI cu 445.000.000 lei, al Serviciului de Informaţii Externe - cu 30.000.000 lei şi al SPP - cu 50.000.000 lei, fiind suplimentate bugetele Ministerului Sănătăţii şi CNAS pentru finanţarea programului privind vitamina D, a programului "Panorama", care presupune testări prenatale ale femeilor însărcinate, programului de testare a markerilor tumorali şi programului "Diabet juvenil".
Şi bugetul Ministerului Educaţiei a fost suplimentat pentru finanţarea programului "Masă caldă". În schimb, au fost diminuate bugetele Autorităţii Electorale Permanente şi Ministerului de Finanţe.
Bugetul Academiei Române a fost majorat în plen printr-un amendament cu 350.000 lei pentru editarea şi publicarea clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.
Alt amendament adoptat de plen a fost propus de deputatul PMP Ionuţ Simionca şi prevede finanţarea cu 5.360.000 lei a unui complex sportiv în comuna Rodna din Bistriţa-Năsăud, fiind majorat în acest sens bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
De asemenea, plenul a aprobat şi cele patru amendamente admise de comisiile de buget-finanţe la Ministerul Transporturilor, unul dintre acestea vizând alocarea a 23.500.000 lei pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni - Iaşi - Târgu Neamţ, parte din Autostrada ''Unirii''. Suma se asigură prin redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat vineri, în plenul reunit al Parlamentului, înainte să fie pronunţat votul final asupra proiectului de buget, că acesta este unul realist şi cu perspectivă de dezvoltare pentru România.
"Bugetul reflectă realitatea economică şi socială din acest moment din România şi de asemenea concepţia politică şi programul politic al alianţei care a câştigat în mod foarte clar alegerile parlamentare în 2016. Construcţia bugetului pentru acest an s-a bazat pe faptul că după aceşti ani de creştere economică neîntreruptă avem un produs intern brut mai mare, un buget mai mare, cu un deficit mai scăzut şi o datorie publică în scădere. În acelaşi timp, ca orice buget de la noi sau de oriunde în lume, nu poate să răspundă tuturor aşteptărilor, dar este un buget realist şi cu perspectivă de dezvoltare pentru România", a precizat premierul.
Dăncilă a menţionat că anul 2019 este "anul investiţiilor", acestea vizând domenii precum infrastructura de transport, sănătate, construcţie de grădiniţe sau proiecte de dezvoltare locală, şi a afirmat că sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei faţă de anul anterior.
"După doi ani de majorări consistente de pensii şi salarii, preocuparea cea mai importantă a cetăţenilor o reprezintă în mod firesc investiţiile în infrastructura de transport, în sănătate, în grădiniţe, în şcoli, în agricultură şi, desigur, în proiectele de dezvoltare locală. Am ţinut deci cont de vocea cetăţenilor şi am croit un buget care să răspundă acestor aşteptări. Am suplimentat bugetul investiţiilor cu 15,7 miliarde de lei faţă de anul trecut, din care 6 miliarde se adaugă direct la bugetul pentru infrastructura de transport. Noi dorim ca în acest an să accelerăm lucrările pentru drumurile expres şi autostrăzi. Vom continua să finalizăm segmentele de legătură pe autostrăzile din Transilvania, dar vom demara în acest an proiecte de drumuri expres, autostrăzi şi în Moldova sau în sud, pentru a reduce decalajele de dezvoltare. Este absolut necesar să legăm graniţa de vest cu Marea Neagră, pentru a pune România pe harta marilor trasee comerciale către centrul şi vestul Europei, dar în acelaşi timp este necesar să recuperăm decalajele de dezvoltare din Moldova şi din sud pentru că toţi cetăţenii României merită un trai decent", a precizat premierul.
Prim-ministrul a mai spus că "programele europene vor merge cu toate motoarele turate" şi că unul dintre obiectivele "majore" pe care şi le-a propus ca prim-ministru pentru acest an este acela de a depăşi media UE în ceea ce priveşte gradul de absorbţie.
"Am recuperat întârzierile din 2016, am ajuns din urmă media europeană la gradul de absorbţie, iar în anul 2019 avem deja multe proiecte ajunse la maturitate, care vor aduce mai mulţi bani pentru investiţii în ţara noastră. Toţi aceşti bani europeni ajung în dezvoltarea României, a comunităţilor locale şi vor contribui la creşterea condiţiilor de trai ale cetăţenilor români. Ne vom bate pentru aceşti bani europeni, pentru că, aşa cum am spus şi la întâlnirile cu reprezentanţii UE, România îşi doreşte să fie un stat pe deplin integrat în Europa, dar în acelaşi timp ne dorim un tratament egal faţă de România. Iar tratament egal înseamnă inclusiv accesul ţării noastre la fondurile de dezvoltare ale Uniunii. Avem deja o bună expertiză în acest exerciţiu financiar, dobândit în anii precendenţi. Toată lumea s-a familiarizat cu aceste mecanisme, deci avem tot ce ne trebuie pentru a depăşi media UE în ceea ce priveşte gradul de absorbţie", a precizat Dăncilă.
AGERPRES
EVENIMENT
CJ Cluj caută finanțare alternativă pentru Spitalul Monobloc de Copii. Alin Tișe: Credit de 250 de milioane de euro prin BEI
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat marți, la ZiuaLive, că administrația județeană caută soluții alternative de finanțare pentru Spitalul Monobloc de Copii, inclusiv prin contractarea unui credit de 250 de milioane de euro prin Banca Europeană de Investiții (BEI), în condițiile în care finanțarea prin PNRR rămâne incertă.
Alin Tișe a explicat că proiectul Spitalului de Copii nu...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Premieră. UMF lansează primul curs de chirurgie robotică urologică. Anca Buzoianu: Chirurgia robotică a început la Cluj
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj găzduiește în această perioadă primul curs de chirurgie robotică urologică din România, intitulat WetLab, destinat medicilor specialiști și primari urologi. Evenimentul se desfășoară în cadrul Centrului de Aptitudini Practice și Simulare în Medicină și marchează un pas important în dezvoltarea chirurgiei robotice la nivel național.
...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Fotbalistul Denis Crișan revine la Cluj-Napoca și devine noul atacant al CFR-ului. A fost crescut de crescut de PSV și Espanyol
CFR Cluj continuă strategia de a investi în tineri jucători cu potențial, anunțând oficial transferul lui Denis Crișan, atacant lateral în vârstă de doar 18 ani. Fotbalistul revine la Cluj-Napoca, orașul său natal, și devine jucătorul echipei din Gruia.
Format în academii de prestigiu din Europa, Denis Crișan are deja un parcurs remarcabil la nivel juvenil. Acesta a făcut parte din renumita academie a celor...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
FOTO. Clădirea emblematică din cărămidă roșie a fostei fabrici Carbochim, într-o nouă etapă de transformare
Prin lucrările de reabilitare a clădirii administrative cu fațadă din cărămidă roșie de pe fosta platformă Carbochim, una dintre cele mai reprezentative construcții industriale ale orașului, păstrate în cadrul proiectului mixed-use RIVUS, este reconsolidată și pregătită pentru etapele următoare.
Clădirea, imagine emblematică a fostei fabrici Carbochim, a fost construită între anii 1949–1952 și are o...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
