Fostul papă Benedict al XVI-lea a recunoscut luni că a participat la o întrevedere din 1980 în cadrul căreia a fost discutat un caz de abuz pe vremea când era arhiepiscop de München, spunând că le-a declarat în mod eronat anchetatorilor germani că nu a fost prezent acolo, informează Reuters.

Un raport publicat săptămâna trecută ce a vizat agresiunile comise în Arhidieceza de München şi Freising din 1945 până în 2019 susţine că fostul papă Benedict al XVI-lea, pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger, care a condus instituţia între 1977-1982, nu a acţionat împotriva clericilor în patru cazuri de presupuse abuzuri.

La conferinţa de presă de joi de la München, avocaţii care au investigat abuzul au contestat afirmaţia lui Benedict conform căreia acesta nu îşi aminteşte să fi participat la o şedinţă din 1980 asupra cazului unui preot bănuit de abuzuri. Ei au susţinut că acest lucru contrazice documentele aflate în posesia lor.

Într-o declaraţie emisă luni, secretarul personal al fostului papă, arhiepiscopul Georg Ganswein, a declarat că Benedict a participat la acea întrevedere, însă omisiunea ”a fost rezultatul unei erori în editarea declaraţiei”, care ”nu a fost făcută cu rea intenţie”.

Ganswein a precizat că în cadrul întâlnirii din 1980 nu a fost luată o decizie cu privire la acordarea unei noi misiuni preotului respectiv, fiind discutată doar o solicitare de a-l găzdui pe acesta pe perioada tratamentului terapeutic.

”Lui (fostului papă) îi pare foarte rău pentru această greşeală şi cere să fie scuzat”, a spus Ganswein.

”Ruşine şi suferinţă”

Ganswein a spus că Benedict intenţionează să explice cum a fost comisă această eroare după ce termină de examinat raportul de aproape 2.000 de pagini, trimis
electronic joia trecută.

Benedict, în vârstă de 94 de ani, care este suferind şi locuieşte la Vatican, şi-a anunţat retragerea de la conducere Bisericii Catolice în 2013.

”El citeşte cu atenţie declaraţiile înscrise acolo, care îl umplu de ruşine şi durere faţă de suferinţa provocată victimelor”, a spus Ganswein. O revizuire completă ”va dura ceva vreme din cauza vârstei şi sănătăţii sale”, a adăugat el.

În prezentarea raportului, joia trecută, avocatul Martin Pusch a declarat că Ratzinger nu a întreprins nimic pentru a-i exclude pe patru preoţi bănuiţi de violenţe sexuale asupra unor minori, precizând că nu pare să existe niciun interes faţă de părţile vătămate.

”Într-un total de patru cazuri, am ajuns la concluzia că Ratzinger, pe atunci arhiepiscop cardinal, poate fi acuzat de abatere în ceea ce priveşte cazuri de abuz sexual”, a spus Pusch. ”El încă pretinde că nu a ştiut chiar dacă, în opinia noastră, acest lucru este greu de pus în acord cu documentaţia”, a precizat avocatul.

Conservatorii i-au luat apărarea fostului papă, însă grupurile de victime şi experţii susţin că aceste concluzii ale raportului au pătat reputaţia unuia dintre cei mai renumiţi teologi ai catolicismului.

Firma de avocatură Westphal Spilker Wastl (WSW), cu sediul general în Munchen, a fost angajată pentru a investiga acuzaţiile de abuzuri sexuale comise în Arhidieceza de Munchen şi Freising între anii 1945 şi 2019. Raportul a ajuns la concluzia că în perioada menţionată au existat cel puţin 497 de victime ale unor astfel de abuzuri, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre persoane tinere de sex masculin. Într-o declaraţie transmisă avocaţilor germani, papa emerit Benedict al XVI-lea a respins „strict” orice responsabilitate în acel scandal, poziţie pe care autorii raportului nu au considerat-o „credibilă”.

Vaticanul şi-a exprimat joi încă o dată „sentimentul de ruşine şi de remuşcare” pentru violenţele sexuale comise de unii dintre preoţii catolici asupra unor minori, în urma publicării raportului independent. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Europarlamentarul Daniel Buda, președintele PNL Cluj, a fost reles luni în funcția de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamemntului European

„Este un nou mandat care mă onorează, dar în același timp mă responsabilizează.

Sunt extrem de onorat și vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru încredere, dar mai ales vreau să mulțumesc cetățenilor care mi-au oferit posibilitatea de a-i reprezenta la nivel european.

Fără îndoială, cea mai importantă prioritate a mea în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentul European este să continui ceea ce mi-am asumat încă de la începutul primului mandat: să apăr și să reprezint drepturile și interesele cetățenilor români în Europa. Obiectivele românilor și în mod special ale fermierilor reprezintă prioritățile mele”, a scris Daniel Buda pe pagina de Facebook.

Acesta a mai spus că este important ca PE să se asigure că fermierii vor reuși să facă față condițiilor impuse în Uniune.

„Sunt convins că împreună, cetățeni și politicieni prin colaborare și dialog vom reuși in continuare să oferim cele mai bune soluții cetățenilor europeni.

Ca reprezentanți direcți ai cetățenilor, trebuie să ne asigurăm că agricultura din Uniunea Europeana va reuși să fie o voce puternică la nivel global. Mai mult decât atât, trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri reușesc să facă față noilor condiții și reguli impuse de la nivel european și că nu vom fi martorii unor concurențe neloiale.

În final, vreau să vă asigur de toată implicarea și susținerea mea în această Comisie atât de vitală cetățenilor și fermierilor…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Vezi mai mult pe Botosani24.ro

Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina şi să nu meargă în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia vecină, informează France Presse.

”În măsura posibilităţilor, se recomandă amânarea călătoriilor neesenţiale sau urgente în Ucraina”, a precizat Ministerul francez de Externe în recomandările sale de călătorie actualizate.

”În contextul tensiunilor create de concentrarea trupelor ruseşti la graniţele Ucrainei, se recomandă o vigilenţă sporită şi sunt descurajate oficial călătoriile în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării”, se mai arată în comunicat.

Spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Franţa nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

„Am luat notă de anunţurile făcute de Statele Unite şi Marea Britanie privind situaţia personalului lor diplomatic din Ucraina şi a familiilor acestora”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a Ministerului francez de Externe, întrebată în acest sens.

”Rămânem în strânsă consultare cu toţi partenerii noştri, în special europeni (…) şi suntem gata să ne adaptăm poziţia dacă situaţia o justifică”, a adăugat ea.

Uniunea Europeană a declarat luni că nu va urma exemplul Statelor Unite în ceea ce priveşte rechemarea familiilor diplomaţilor săi.

Ministerul britanic de Externe a anunţat luni că va retrage personalul de la ambasada sa de la Kiev în faţa „ameninţării în creştere” din partea Rusiei.

De asemenea, Australia şi-a sfătuit cetăţenii să nu călătorească în Ucraina „din cauza riscului de conflict armat” şi a anunţat repatrierea personalului neesenţial al ambasadei.

Canberra le cere, de asemenea, australienilor aflaţi în Ucraina să părăsească ţara fără întârziere prin „mijloace comerciale”, atât timp cât situaţia de securitate o permite. ”Disponibilitatea zborurilor se poate schimba sau poate fi suspendată în scurt timp”, a avertizat Ministerul australian al Afacerilor Externe.AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News