Connect with us

ACTUALITATE

VIDEO: Documentar tulburător realizat de un călugăr de la Mănăstirea Oașa. 70 de ani de la deportările în Siberia

Publicat



La 6 iulie 2019, adică astăzi, se împlinesc 70 de ani de la cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei, când peste 35.000 de persoane, majoritatea femei şi copii, au fost trimise în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, precum Siberia sau Kazahstan.

Tragedia prin care au trecut acești oameni a fost documentată video de un călugăr de la Mănăstirea Oașa, din județul Alba. Dacă priviți acest film mai mult de câteva zeci de secunde, vă va captiva în asemenea măsură încât veți dori să îl vedeți imediat în întregime și le veți spune și prietenilor despre el.

 

Monahul Moise Iorgovan a realizat cu eforturi de care puțini oameni ar fi fost în stare, un film documentar numit: ”Să nu ne răzbunați”, un titlu inspirat de Mircea Vulcănescu.

Un film pe care absolut toți românii ar trebui să îl vadă. Forța mărturiilor acestor oameni depășește orice posibilitate de a le repovesti.

Câteva dintre aceste confesiuni sunt la fel de puternice ca cele ale lui Alexander Soljenițân, cu care, de altfel, unul dintre protagoniștii filmelor părintelui Moise, a împărțit lagărul. Altele, poate mai puternice.

Mulți dintre protagoniștii documentarului nu au povestit nici măcar familiilor lor prin ce au trecut în lagărele rusești. Experiențele lor și modul în care și-au deschis sufletul în fața monahului de la Oașa reprezintă un document extraordinar, care ar trebui să rămână în arhiva eternă a poporului român de pe ambele maluri ale Prutului.

Monahul Moise de la Oașa a documentat și alte subiecte extrem de dure, cum ar fi foametea provocată de ruși în Basarabia, în 1945 și patimile deținuților din închisorile comuniste.

Ce s-a întâmplat atunci

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, operaţiune denumită conspirativ ‘IUG’, s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 ”Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Conform documentelor de arhivă, la această operaţiune au participat 4.496 de ‘lucrători operativi’ ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 de ofiţeri şi soldaţi şi 4.705 de activişti de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern al celor ce au fost ridicaţi au fost mobilizate 4.069 autovehicule, iar pentru transportarea basarabenilor în Siberia şi RSS Kazahă au fost pregătite 30 de eşaloane de tren, respectiv 1.573 de vagoane de vite.

Surse: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Summitul UE, amânat după ce preşedintele Consiliului European a intrat în carantină

Publicat

Summitul UE de joi şi vineri a fost amânat pentru 1 şi 2 octombrie din cauza faptului că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a intrat în carantină după ce unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv la noul coronavirus, a anunţat un purtător de cuvânt al acestuia, relatează marţi dpa şi AFP.

Preşedintele „a aflat că un ofiţer de securitate, cu care a fost în contact apropiat la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv la COVID-19″, a precizat purtătorul de cuvânt într-o postare pe Twitter.

„Preşedintele este testat cu regularitate şi a fost testat negativ ieri (luni – n.r.). Respectând regulile din Belgia, el a intrat în carantină de astăzi”, a mai menţionat Barend Leyts.

Reuniunea liderilor UE de la Bruxelles ar urma să se axeze, printre alte subiecte, pe relaţiile cu Turcia, care s-au deteriorat în ultimele luni din cauza unei dispute cu Grecia şi Cipru privind activităţile de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est şi pe adoptarea de sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko din Belarus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premieră: Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel de la Stockholm, anulată

Publicat

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel din 10 decembrie de la Stockholm a fost anulată, o premieră din 1944, din cauza pandemiei de COVID-19, a anunţat marţi Fundaţia Nobel, potrivit AFP şi dpa.

Cu toate acestea, este planificată o ceremonie televizată, ce va fi transmisă din capitala Suediei pe 10 decembrie, în absenţa câştigătorilor care îşi vor primi premiile de la distanţă, în ţările lor.

Numele laureaţilor diferitelor premii (Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, Pace şi Economie) vor fi anunţate la datele prevăzute, între 5 şi 12 octombrie, din Stockholm şi Oslo.

O mică ceremonie de decernare a premiului Nobel pentru Pace este prevăzută la Oslo pentru data de 10 decembrie, însă într-un format foarte restrâns, a anunţat mai devreme directorul Institutului Nobel.

La Stockholm, în fiecare an pe 10 decembrie – data care comemorează decesul creatorului premiului Nobel, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei – sunt înmânate premiile acordate de comitetele suedeze: Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, la care se adaugă premiul pentru Economie, creat mai recent.

“Ultima dată când nu a existat o ceremonie la Stockholm a fost în 1944”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat Gustav Källstrand, istoric al Fundaţiei Nobel, pentru AFP. “Cu toate acestea, anul acesta va exista o ceremonie digitală”, a precizat el.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe premii nu au fost nici acordate, nici înmânate, deşi Suedia nu a participat la conflict. Premiile din 1944 au fost acordate retroactiv în 1945.

În 1940, 1941 şi 1942 nu au fost acordate premii şi nu au avut loc ceremonii.

Anul acesta, “ideea este ca medaliile şi diplomele să fie înmânate laureaţilor în siguranţă în ţările lor de reşedinţă, cel mai probabil cu ajutorul ambasadelor şi al universităţilor laureaţilor”, a explicat Fundaţia Nobel. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Gard permanent la graniţa între Germania și Polonia

Publicat

mistret

Landul german Brandenburg va ridica un gard permanent de-a lungul graniţei cu Polonia pentru o împiedica răspândirea pestei porcine africane, a anunţat marţi un oficial german, potrivit agenţiei DPA.

Obiectivul este de a limita deplasările porcilor mistreţi, principalii vectori ai acestei boli, care nu reprezintă un pericol pentru oameni, dar este aproape întotdeauna fatală în cazul animalelor.

Potrivit ministrului pentru afaceri sociale, sănătate, integrare şi protecţia consumatorului din landul Brandenburg, Ursula Nonnemacher, decizia a fost luată după ce negocierile cu Polonia privind ridicarea unui gard permanent au eşuat. Un gard mobil de 120 de kilometri există în prezent la graniţa germano-poloneză dinspre sud şi până în oraşul Frankfurt pe Oder.

Ursula Nonnemacher a anunţat de asemenea crearea unei echipe tehnice pentru coordonarea activităţii diferitelor autorităţi din regiune, inclusiv poliţia şi serviciile veterinare şi de urgenţă, după ce fermierii au criticat modul în care este gestionată această criză. O echipă de medici veterinari trimisă de Comisia Europeană şi-a început de asemenea activitatea.

Autorităţile germane din landul Brandenburg au descoperit deocamdată pesta porcină africană la 20 de porci mistreţi găsiţi morţi în zona localităţilor Schenkendoebern şi Neuzelle.

Primul a fost descoperit aproape de graniţa cu Polonia în data de 10 septembrie. Ulterior, China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Brazilia şi Argentina au interzis importurile de carne de porc din Germania, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane. De pe urma interdicţiei ar urma să beneficieze alţi furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada şi Brazilia, în condiţiile în care China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul jucătorilor de la FCSB infectaţi cu COVID-19 a ajuns la 14

Publicat

Numărul jucătorilor echipei de fotbal FCSB infectaţi cu noul coronavirus a ajuns la 14, după ce marţi alţi 4 jucători au fost depistaţi pozitiv, au declarat pentru AGERPRES surse din anturajul formaţiei bucureştene.

Conform sursei citate, jucătorii depistaţi pozitiv la ultimul test sunt Valentin Creţu, Florinel Coman, Olimpiu Moruţan şi Marius Briceag.

Tot marţi fusese depistat pozitiv la noul coronavirus şi atacantul Alexandru Buziuc.

FCSB a ajuns în total la 17 cazuri de coronavirus. După ce într-o primă fază au fost înregistrate şapte rezultate pozitive (Andrei Miron – jucător, Anton Petrea – antrenor principal, Thomas Neubert – preparator fizic, Horea Codorean – preparator fizic, Sorin Cristof – kinetoterapeut, Bogdan Stoica -analist video şi Marius Ianuli – team manager), ulterior au mai fost depistaţi alţi 3 fotbalişti (Florin Tănase, Iulian Cristea şi Darius Olaru), apoi au ieşit pozitiv Andrei Vlad, Sergiu Buş, Andrei Pandele, Ovidiu Popescu şi Ionuţ Vînă.

FCSB va întâlni, joi, de la ora 20:30, în prima manşă a turului 3 preliminar al Ligii Europa, pe teren propriu, formaţia Slovan Liberec. Pentru a putea disputa meciul, conform protocolului UEFA, FCSB trebuie să poată înscrie pe foaia oficială de meci 13 jucători valizi, dintre care un portar.

De la 12 iunie, când au fost reluate meciurile de fotbal, au fost confirmate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19 la jucători şi angajaţi ai unor cluburi din Liga I (FC Dinamo, FC Botoşani, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Politehnica Iaşi, Astra Giurgiu, FCSB, FC Argeş, UTA, Chindia Târgovişte, Viitorul Constanţa şi FCSB) şi Liga a II-a (Concordia Chiajna, Petrolul Ploieşti, ASU Poli Timişoara, Turris Oltul Turnu Măgurele, FC U Craiova 1948 şi Pandurii Târgu Jiu).

În rândul arbitrilor, în lotul pentru primele două eşaloane, au fost depistate până acum zece cazuri, persoanele în cauză fiind oprite de la delegări de Federaţia Română de Fotbal. AGERPRES

Citește mai departe