Aproximativ 100 de taximetrişti protestează în curtea Primăriei Cluj-Napoca pentru faptul că n-au fost majorate tarifele pe care le pot practica.

“Ne-am adunat în curtea Primăriei Cluj-Napoca deoarece suntem nemulţumiţi de tergiversarea legată de majorarea tarifelor pe care o cerem. Noi vrem să se aprobe creşterea tarifelor pentru că nu au mai fost modificate de şase ani. S-au depus toate documentele la primărie, bazate pe calcule, vrem o majorare maximală de 3,39 de lei/km de la 2,25 lei/km cât este în prezent. Sperăm ca majorarea să fie aprobată în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca de azi, deşi viceprimarul Dan Tarcea ne-a spus că proiectul va intra în ultima şedinţă din acest an”, a spus, marţi, unul dintre protestatari.

Taximetriştii susţin că vor continua protestul şi că vor participa la şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca, programată să înceapă la ora 14,00. AGERPRES

Un protest împotriva defrișării pădurilor și a tăierilor ilegale are loc, marți, la Sebeș, în județul Alba, în apropiere de sediul Holzindustrie Schweighofer.

Evenimentul a fost anunțat pe rețeaua de socializare Facebook, la fața locului sunt câțiva protestatari, însă transmisiunea live este urmărită de mii de persoane, majoritatea din Diaspora.

„În România, suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în ultimii ani, ajungând în prezent la 27.5%. Astfel, ne aflăm sub media de 33% a Uniunii Europene și sub capacitatea și optimul calculat de 45%. În fiecare minut dispar în lume suprafețe enorme de pădure: echivalentul a 30 de terenuri de fotbal, iar impactul ecologic pe care o astfel de acțiune are asupra planetei este covârșitor. Datele provin din evaluarea imaginilor prin satelit, fiind publicate în cadrul proiectului “Global Forest Watch”.

Astfel, potrivit Global Forest Watch, din 2001 până în 2018, România a pierdut 336.000 ha de pădure, ceea ce echivalează cu o scădere de 4.2% față de suprafața împădurită existentă în 2000. Un alt raport al Greenpeace, scoate la iveală că din 2005 până în prezent, mai există doar jumătate din cele 250.000 de hectare estimate acum 14 ani. O jumătate extrem de valoroasă pentru că reprezintă aproximativ 60% dintre pădurile virgine ale Europei. Însă ceea ce este cu adevărat trist și îngrijorător pentru viitor, este faptul că din cele 120.000 de hectare de păduri virgine care au mai rămas în România, doar 30.00 de hectare se află sub protecție strictă!

Astfel, la data de 14 mai 2019, în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din România, dat publicității pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor, este înscrisă o suprafață totală de doar 6.947 hectare păduri virgine și 22.116 hectare de păduri cvasivirgine. În plus, ministerul se mândrește cu faptul că în ultimii doi ani și jumătate, au fost introduse în catalog, 4.378 hectare de păduri virgine și 11.791 de păduri cvasivirgine. Adică 2 treimi din prima categorie și jumătate din cea de-a doua. Însă, de protecție împotriva tăierilor ilegale au nevoie toate pădurile din România!

Și mai nou, și pădurarii, cei care au misiunea de a le păzi! Nu mai puțin de 6 pădurari au fost uciși în ultimii ani de hoții de lemne, doi dintre ei fiind omorâți doar în ultima lună! Și asta în timp ce își făceau meseria, încercând să îi împiedice pe hoți să dispară cu lemnele deja tăiate. În ultimii ani au fost raportate peste 650 de cazuri de agresiuni fizice violente la adresa celor care păzesc pădurile.

Pe suprafața de pădure existentă în administrarea Romsilva există 6100 de cantoane silvice, implicit 6100 de pădurari. Ceea ce înseamnă că unui pădurar îi revin în pază între 350-400 și 450-500 de hectare de pădure, în funcție de relief. O suprafață imensă, raportată doar la un singur om! Nici nu este de mirare că hoții au ajuns la crimă, doar pentru a-și proteja furturile.

Tăierile ilegale ar trebui să fie prioritatea autorităților

… însă tot societatea civilă a fost cea care a avut un aport considerabil în identificarea și raportarea cazurilor de tăieri ilegale. Anul trecut Greenpeace a lansat aplicația Forest Guardians, prin care pot monitoriza și semnala modificări apărute în coronamentul pădurilor virgine din România prin comparația imaginilor surprinse de satelit la intervale diferite de timp.

Anul trecut, autoritățile au identificat 12.487 de tăieri ilegale de pădure la nivel național, cu 32% mai mult decât în 2017. Dacă facem un calcul simplu, înseamnă 34 de cazuri în medie pe zi, potrivit unui raport realizat de organizația nonguvernamentală Greenpeace România. Județele “campioane” în topul tăierilor ilegale rămân aceleași la fel ca în anii precedenți: Mureș – 1.511 de cazuri, Brașov – 762 de cazuri și Olt – 730 de cazuri. Și câte or mai fi rămas nedepistate! Drept dovadă stau zone întregi unde pădurea a fost rasă în întregime de pe suprafața pământului.

Asta în timp ce autoritățile au la dispoziție toată tehnologia necesară pentru a urmări tăierile de lemn! Surprinzător, nu?

Cum așa?

Poate nu știați, dar statul român este obligat de legi europene în domeniu să ofere date despre trasabilitatea materialului lemnos exploatat. Chiar și atunci cand provine din propria grădină!

Acest lucru se poate realiza prin updatarea la nivel european a Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL). Acesta este o bază de date integrată care conține informații esențiale din domeniul silvic: cât lemn se taie, din ce zone, unde pleacă lemnul, cine îl transportă și mai ales cum este comercializat. Toți cei care sunt implicați în domeniu, administratori de păduri, de stat sau privați, organisme de control, dar și firme comerciale, sunt conectați la SUMAL.

De peste doi ani, societatea civilă solicită autorităților îmbunătățirea acestui sistem prin utilizarea unui sistem funcțional de monitorizare prin GPS a transporturilor de lemne, prin montarea camerelor video pe șosele și la intrarea în depozite, prin monitorizarea pădurilor cu ajutorul imaginilor din satelit. Acest lucru ar diminua considerabil posibilitățile de fraudă și tăierile ilegale masive, care se ridică, după estimările experților în domeniu, între 9 și 20 de milioane de metri cubi de lemn pe an. Cu alte cuvinte, România pierde între 3 și 9 hectare de pădure pe oră!

Totuși, Ministerul Apelor și Pădurilor a anunțat printr-un comunicat de presă publicat pe 27 septembrie că Direcția Generală Păduri care are în responsabilitate administrarea SUMAL este “implicată activ în implementarea noului sistem informatic – SUMAL 2, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)”. Acest lucru ar trebui să ne bucure, nu?

La prima vedere, da. Până când citim despre “complexitatea intrinsecă a sistemului informatic SUMAL 2” care a generat o serie de provocări atât pentru activitatea de proiectare (definire cerințe funcționale și de design), cât și pentru activitatea de dezvoltare software. Și până când aflăm termenele la care acest sistem informatic updatat va deveni funcțional. Cel mai probabil, 30 iunie 2020!

Cu observația că termenele propuse de grupul de lucru sunt ESTIMATIVE și pot suferi modificări! Cu alte cuvinte, nu avem garanția că acest sistem va fi dat în folosință, nici măcar la 30 iunie 2020! Și până atunci, vom continua să pierdem între 3 și 9 hectare de pădure pe oră!”, se precizează în descrierea evenimentului postat pe Facebook.

Prefectul judeţului Mureş, Mircea Duşa, a anunţat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că demisionează din funcţie, menţionând că demnitatea sa este “mai presus decât o funcţie”.

“Motivele sunt mai multe, dar eu sunt un om cu demnitate şi onoare şi tocmai de aceea am făcut acest lucru (…) Văd vorbind pe la televizor tot felul de doamne şi de domni vorbind despre meritocraţie, despre experienţă în administraţie, despre profesionalism şi cred că eu, care am vreo 40 de ani de administraţie vechime, începând cu vreo trei mandate de primar şi viceprimar, unul de prefect, trei mandate de parlamentar, unde am îndeplinit şi funcţii de conducere, fie că erau de preşedinte de comisie sau vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor sau liderul celui mai mare grup parlamentar din Camera Deputaţilor, de asemenea şi vreo trei mandate de miniştri – ministru pentru Relaţia pentru Parlamentul, ministrul Administraţiei şi Internelor, ministrul Apărării, secretar de stat şi din nou prefect, cred că nu am suficientă experienţă şi e necesar ca specialişti în domeniu să vină să gestioneze problemele administrative, economice şi sociale din judeţ”, a spus Duşa.

Mircea Duşa a afirmat că “nu aleargă după funcţii”.

“Un motiv mult mai serios este acela că, în conformitate cu prevederile legii, prefectul are câteva atribuţii importante şi una dintre atribuţiile importante este urmărirea obiectivelor din programele de guvernare şi eu nu pot fi demagog şi am şi demnitatea necesară, nu pot să vorbesc despre un program de guvernare, de exemplu creşterea salariilor, a punctului de pensie, dar şi alte obiective din programul de guvernare şi mâine să vorbesc despre îngheţarea salariilor, despre măsuri de austeritate sau alte măsuri din acestea care sunt restrictive. Demnitatea mea este mai presus decât o funcţie şi nici nu alerg după funcţii”, a mai spus el. AGERPRES

Un pădurar şi un tehnician silvic din Vrancea au fost reţinuţi, în noaptea de luni spre marţi, ei fiind cercetaţi pentru zeci de infracţiuni. Potrivit Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea, cei doi sunt cercetați pentru abuz în serviciu, mai multe infracţiuni silvice, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals, furt şi şantaj, au informat reprezentanţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea.

“În noapte de luni spre marţi, faţă de un tehnician silvic şi un pădurar de pe raza judeţului Vrancea s-a dispus măsura preventivă a reţinerii pe bază de ordonanţă, pentru o perioadă de 24 ore. În cursul zilei de marţi, cei doi vor fi prezentaţi instanţei, cu propunere de arestare preventivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea, Cătălina Murariu.

Potrivit Poliţiei, la data de 09.12.2019, în urma percheziţiilor domiciliare efectuate la imobilele celor în cauză, au fost ridicate documente cu regim silvic şi alte înscrisuri de interes, bunuri şi mijloace materiale de probă, precum şi sume importante de bani, respectiv 23.465 de lei şi 2.150 de euro.

Unul dintre bărbaţi este cercetat pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi alte 12 infracţiuni incriminate de Codul silvic, iar celălalt bărbat pentru două infracţiuni silvice, opt infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals, furt şi şantaj.

Potrivit unor surse locale, cei doi bărbaţi ar fi fost angajaţi ai Ocolului Silvic Dumitreşti, iar sesizările privind activitatea infracţională a celor doi ar fi fost făcute atât de cetăţeni, cât şi de reprezentanţii Ocolului Silvic. Unuia dintre bărbaţi îi fusese desfăcut contractul de muncă de circa o lună. AGERPRES