Clujenii sunt invitați la o incursiune în istoria unei solidarități care a unit comunități, a salvat sate și a inspirat generații. 

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” expune pentru prima dată documente, proiecte și imagini din arhiva Opérations Villages Roumains (OVR) Elveția – o mărturie esențială a solidarității europene cu România din anii ’80–’90.

Expoziția poate fi vizitată până pe 11 septembrie 2025, la „Tunelul” de pe Bulevardul Eroilor, Cluj-Napoca.

La inaugurare au fost prezenți:

• Ambasadorul Elveției în România, E.S. dl. Massimo Baggi
• Pierre-André Page, prim-vicepreședintele Consiliului Național al Elveției
• Pascal Praz, Președinte Opérations Villages Roumains Elveția
• univ. dr. Valentin Șerdan-Orga, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”
• Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România Filiala Transilvania și coordonator Scena Urbană
• Iulia Pop și Nora Ular, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”

„Este o zi specială pentru Elveția pentru că, în primul rând, avem trei orchestre elvețiene importante în România, două în București, la Festivalul Enescu, și una  în Cluj.

Este un parteneriat cu Asociația Nendaz – Gherla, asociație care a luat naștere imediat după Revoluția din România și care a fost alături de România într-o perioadă destul de dificilă a istoriei sale.

A contribuit semnificativ la prietenia și solidaritatea dintre mai multe sate și mici orașe din România și Elveția.

Astăzi dăm o pagină în povestea aceasta și donăm arhivele orașului Cluj și pornim, astfel, un nou capitol al cooperării noastre cu România și cu orașul Cluj”, a declarat Ambasadorul Elveției în România, E.S. dl. Massimo Baggi.

„Am fost foarte fericiți de acest parteneriat”

„Opérations Villages Roumains s-a născut în 1988 la inițiativa opozanților români aflați în exil, care au invitat municipalități din Europa de Vest să sponsorizeze municipalitățile românești afectate de planul de sistematizare al lui Ceaușescu care dorea să distrugă satele.

Apoi, foarte repede, s-a scris istoria și în decembrie 1989, municipalitățile au luat drumul spre România România pentru a merge să-și descopere satul, iar acțiuni de cooperare solidară au avut loc de atunci.

În Elveția existau 200 de parteneriate în 1989, mai sunt aproximativ treizeci astăzi, pentru că 30 de ani este mult timp și parteneriatele s-au oprit.

Era important pentru noi ca aceste arhive, arhivele acestei mișcări, această mișcare cetățenească unică, să se poată întoarce în România.

Am fost foarte fericiți de acest parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară din Cluj pentru a putea returna în România arhivele mișcării noastre. Continuăm recuperarea arhivelor din Elveția și sperăm să readucem la Cluj cât mai multe secțiuni ale acestei istorii din 1989 până acum”, a transmis Pascal Praz, Președinte Opérations Villages Roumains Elveția.

„A fost acțiunea care a pornit să salveze satele românești”

„Astăzi, la Cluj-Napoca, sărbătorim Ziua Națională a Elveției și un parteneriat româno-elvețian. Practic, am încercat, cu ocazia acestei sărbători, să facem și un vernisaj, să vorbim despre această prietenie româno-elvețiană pe care, de peste 30 de ani, cei care suntem implicați direct în acest proces, o cunoaștem.

Mă refer la Opérations Villages Roumains. A fost acțiunea care a pornit să salveze satele românești în anii 88-89 și care a continuat până acum, adaptându-se la nevoile satelor românești, în dezvoltarea lor.

Fiecare țară europeană a preluat o serie de sate, în funcție de regiuni similare sau de alte priorități care s-au născut în timp, dar și în funcție de prieteniile care s-au format în timp. Sunt foarte multe sate, din întreaga Românie.

Noi am făcut o selecție din arhivele satelor care au fost în parteneriat cu elvețieni”, a declarat arh. Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților Filiala Transilvania.

Expoziția reunește documente esențiale

Expoziția reunește documente esențiale din istoria Opérations Villages Roumains și a prieteniei elvețiano-române: de la începuturile activității OVR – scrisori, documentare, convoaie umanitare și materiale de promovare – până la apariții în presă, corespondență, modele de asociere și documente statutare.

Vizitatorii pot descoperi, de asemenea, arhive ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, inclusiv Pactul de prietenie Nendaz–Gherla, precum și mărturii ale sprijinului oferit prin departamentele de pompieri și cel medical.

„Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj este fericita posesoare a arhivei organizației Satele Românești – Opérations Villages Roumains Belgia. Ne-am bucurat foarte tare că dumnealor au hotărât să doneze bibliotecii întreaga lor arhivă. Este o arhivă imensă, foarte bine pusă la punct, ce conține atât documente oficiale, acte, scrisori oficiale, cât și documente particulare, care țin de memoria persoanelor implicate în acest proiect amplu despre care știm cât de generos a fost cu România.

Toate aceste acte vor fi expuse publicului într-o variantă digitală, dar ele rămân pentru posteritate și în varianta lor originală. Pentru noi este un lucru extrem de important și știm că și secțiunea Franța a hotărât să doneze bibliotecii universitare clujene arhiva lor. îi mulțumim domnului Pascal Praz care ne-a facilitat această colaborare”, a adăugat Iulia Pop, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.

BATRA 2023 a găzduit semnarea protocolului

Semnarea protocolului dintre OVR Elveția și BCU a avut loc în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania 2023 și a reprezentat nu doar un act administrativ, ci și un gest de memorie și solidaritate, prin care o istorie recentă a fost încredințată viitorului.

Arhiva OVR, constituită în contextul demolărilor și al sistematizării rurale din România comunistă, conține proiecte, scrisori, fotografii și documente care au coagulat sprijinul comunităților și intelectualilor europeni – în special din Franța, Belgia și Elveția – pentru protejarea patrimoniului rural românesc. Aceste documente, adăpostite acum la BCU, devin resurse vii pentru cercetători, studenți și publicul larg.

OVR și sprijinul pentru pompierii voluntari din România

Solidaritatea OVR nu s-a oprit odată cu anii ’90. În prezent, proiectele dedicate sprijinirii serviciilor voluntare pentru situații de urgență (SVSU) din România continuă să aibă impact direct.

Doar în ultimii ani:

• au fost create 13 centre regionale și municipale,
• au fost livrate 49 de vehicule (29 de intervenție și 19 de transport),
• au fost organizate cursuri de formare pentru pompieri voluntari,
• s-au realizat sute de ore de muncă voluntară pentru pregătirea și transportul echipamentelor.

Aceste inițiative au consolidat parteneriate durabile între comunități, autorități și pompieri profesioniști, contribuind la siguranța și reziliența locală.

Trei zile de sărbătoare elvețiano-română

Pornind de la prietenia elvețiano-română, în primul weekend din septembrie au fost organizate trei zile de manifestări culturale în județul Cluj, prin care s-a sărbătorit Ziua Națională a Elveției:

• 4 septembrie, ora 17:00 | Gherla – Concert al Orchestrei Landwehr din Fribourg, alături de majoretele „Queens Dancing”.
• 5 septembrie, ora 14:00 | Salina Turda – Recital al Orchestrei Landwehr din Fribourg, într-un cadru spectaculos.
• 6 septembrie, ora 18:00 | Cluj-Napoca, Auditorium Maximum – Concert extraordinar susținut de Orchestra Landwehr din Fribourg, sub bagheta dirijorului Benedikt Hayoz, împreună cu Orchestra „MedStrings” a UMF Cluj, dirijată de Vlad Eniu. Eveniment organizat de Ambasada Elveției în România și Camera de Comerț Elveția–România, cu ocazia Zilei Naționale a Elveției, în prezența Ambasadorului Elveției în România E.S. dl. Massimo Baggi.

Memoria unei solidarități

Expoziția și evenimentele conexe arată că arhitectura și patrimoniul nu pot fi separate de valori precum empatia, responsabilitatea și solidaritatea. Gesturile pornite în anii ’80 pentru apărarea satelor românești continuă astăzi prin proiecte culturale și civice, construind punți între trecut și viitor, între România și Elveția.

În spiritul temei BATRA 2025 – est.etic, această arhivă și manifestările care o însoțesc ne amintesc că esteticul nu stă doar în forme, ci și în gesturi de solidaritate, în memoria colectivă și în puterea comunităților de a proteja și de a crea împreună.