Zeci de studenți de anul IV din 12 județe de la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca au prezentat, miercuri, produsele pregătite după rețete vechi de sute de ani, în cadrul Festivalul Produsului Tradițional.

Conf. dr. Avram Fițiu, coordonatorul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, a declarat că, evenimentul, aflat la a 18-a ediție, își propune descoperirea, din cămara bunicilor, a rețetelor autentice, cu o vechime de minimum 30 de ani, care ar putea fi atestate la nivel național sau european ca produse tradiționale sau cu protecție de origine geografică.

”Nu prezentăm neapărat rețete ci povești, iar studenții noștri devin ambasadori ai bunicii la nivel național sau mondial. Este o formă prin care încercăm să recuperăm și să permitem României să aibă un tezaur care să se păstreze și să nu fie pierdut pentru anii care vin.

Noi, în România, avem o gastronomie extraordinar de bogată, dar dacă nu este recunoscută la nivel national și European, nu poți construi elemente de turism, de magnet turistic pentru România”, a spus Fițiu.

Acesta a explicat că România are un număr redus de turiști străini, iar aceștia nu vin în țara noastră dacă nu li se oferă din punct de vedere gastronomic produse autentice.

Cici fierți în zeamă de fasole

Printre cele 40 de produse prezentate de studenți îmbrăcați în costume populare se numără și ”cici fierți în zeamă de fasole”, gătit de studentul Remus Horja după o rețetă din Șimleul Silvaniei, veche de 300 de ani.

”Este o mâncare de post, făcută din făină, apă sare, din care se prepară un aluat, răsucit în mână, și ies ca niște paste, numite cici. Acestea se amestecă cu cartofi răntăliți, cu ceapă călită, sare, piper și boia, și puțin ulei.

Cici se fierb într-o zeamă de fasole uscată, care le dă un gust deosebit. Este o mâncare simplă, din ingrediente simple, dar care este foarte gustoasă și sățioasă.

Pe vremuri, oamenii erau săraci, iar femeile trebuiau să inventeze mâncarea din produsele pe care le avea în casă, ce avea în cămară”, a spus Horja.

Pizza românească reinterpretată

O altă studentă a prezentat ”langalău”, o pizza românească reinterpretată, din aluat de pâine, cu cartofi zdrobiți, iar ca toping include ceapă roșie, ardei gras, cârnați de casă și slănină.

”Rețeta este din județul Satu Mare și are o vechime de peste 60 de ani. Acest produs se gătea pentru elevii care au absolvit clasa a VIII-a sau la sărbători religioase, ca un aperitiv”, a precizat Danaris Miel.

Găină umplută pentru nuntă

Valentina Rednic, din comuna Bârsana, județul Maramureș, a gătit o găină umplută pentru nuntă, ornată cu frunze verzi, care are în spate o tradiție de 150 de ani.

”Găina este umplută cu ceapă călită, măruntaie, cu pâine de casă, și este adusă în fața nașilor de către fetele tinere și este însoțită de strigături, cum este, de exemplu, <>”, a precizat studenta.

Produsele au fost degustate de membrii juriului, care au dat note studenților.

Lista studenților și a produselor prezentate

1. Crăciun Anca Laura Maria – Pălăneț din Sânpetru de Câmpie, jud. Mureș
2. Kinal Orsolya-Gabriella – Celtă șvăbească, sat Moftinu Mare, jud. Satu Mare
3. Rontea Diana-Maria – Urdoici dulci, comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud
4. Druță Cristina – “Mosocoarne” din comuna Motiș, jud. Sălaj
5. Ștefanca Loredana-Mariana Oana – Vărzar de Maramureș, comuna Bârsana, jud. Maramureș
6. Marinca Vlăduț-Petru – Miel umplut, sat Breb, jud. Maramureș
7. Bunea Ioana Maria – Pupuri cu varză, Blaj, jud. Alba
8. Cosma Patrick-Valentin – Mălai dulce cu prune uscate, comuna Budești, jud. Maramureș
9. Elekes Deborah Gertrude-Alice – Strudli cu silvoiță din satul Sanislău, jud. Satu Mare
10. Hada Andrei – Virșli de oaie, comuna Ighiu, jud. Alba
11. Horja Remus-Adrian – Cici fierți în zeama de fasole, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj
12. Kallai Lorand – Bulz, sat Arpașul de Sus, jud. Sibiu
13. Kovács Márk-Ferencz – Cozonac dulce, sat Izvorul Crișului, jud. Cluj
14. Lukacs Henrietta – Aranygaluska (Găluște aurii), comuna Craidorolț, jud. Satu Mare
15. Miel Danaris Georgiana – Langalău, sat Lucăceni, jud. Satu Mare
16. Prașca Ionuț-Andrei – Pături cu brânză, sat Colibița, jud. Bistrița-Năsăud
17. Rednic Ioana-Valentina – Găină umplută de nuntă, comuna Bârsana, jud. Maramureș
18. Rusu Bianca-Raluca – Turtă dulce, comuna Vișinelu, jud. Mureș
19. Sebaș Valentin – Plăcinte în cuptor cu lemne, sat Țelna, jud. Alba
20. Szanto Rares Vasile – Zamă de verze, sat Rona, jud. Sălaj
21. Vancea Ovidiu – Gomboți cu prune, Ocna Mureș, jud. Alba
22. Vlaicu Gabriela-Maria – Bulgărași de zăpadă, comuna Sânmihaiul-Almașului, jud. Sălaj
23. Cifu Andreea – Alivencă de Bilbor, comuna Bilbor, jud. Harghita
24. Brîndușan Florin-Junior – Burger tradițional, jud. Satu Mare
25. Cheregi Izabela – Palențe împletite cu brânză, Cehei, jud. Salaj
26. Turc Renata-Natalia – Zacuscă de Tihău, jud. Sălaj
27. Varga Paula – Brânză telemea – Bârsana, jud. Maramureș
28. Bunea Diana Nicoleta – Sfinți (Mucenici moldovenești) – Piatra Neamț, jud. Neamț
29. Oprea Mihaela Rodica – Chișcă de porc cu păsat – sat Chechiș, jud. Sălaj
30. Gabor Adela – Pancove ardelenești, Nadășu, jud. Cluj
31. Pop Simona Raluca – Gomboți cu poame, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud
32. Strajescu Mihai-Bogdan – Carne de porc în cir, Turda, jud. Cluj
33. Dan Andreea Alexandra – Plăcinte cu lobodă și brânză de oaie – Iara, jud. Cluj
34. Bucureștean Adrian – Balmoș moțesc din Marna Nouǎ, comuna Sanislǎu, jud Satu Mare
35. Tamaș Ioan Eugen – Mălai dulce de Dej, jud. Cluj
36. Lucaciu (Pop) Cosmina Maria – Cocă cu prune, varză și brânză, Urmeniș, jud. Bistrița-Năsăud
37. Carpineanu Călin – Cozonac bucovinean de Suceava, jud. Suceava
38. Scurtea Andrei – Magiun de prune Topoloveni, jud. Argeș
39. Șerban Dorothea – Balmoș, Mediaș, jud. Sibiu
40. Nemeș Septimiu Sever – Drob de miel în prapure cu leurdă și urzici, Cojocna, jud. Cluj