Autoritățile locale clujene au adus, luni, un omagiu foștilor deținuți politici anticomuniști, marcând sacrificiul acestora printr-o ceremonie solemnă la Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Parcul Central.

Luni, 10 martie 2025, la Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Parcul Central „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, autoritățile locale, reprezentanți ai instituțiilor academice și ai societății civile s-au reunit pentru a aduce un omagiu victimelor regimului comunist.

Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Asociația Foștilor Deținuți Politici – Filiala Cluj, și a inclus discursuri, momente artistice și o ceremonie de depunere de jerbe de flori.

Evenimentul a debutat cu o ceremonie religioasă și o slujbă de pomenire a deținuților politici anticomuniști, oficiată de Înaltpreasfințitul Mitropolit Andrei.

Mitropolitul Andrei: „Deținuții politici l-au mărturisit pe Domnul până în capăt”

În cadrul ceremoniei, Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a vorbit despre suferința și sacrificiul deținuților politici care și-au păstrat credința și demnitatea, chiar și în cele mai grele momente.

„Un gând luat de la Domnul nostru Iisus Hristos. În Evanghelia după Matei, în capitolul 10, versetul 32, Domnul Iisus Hristos, adresându-se celor ce vor pătimi pentru credință, pentru adevăr, pentru dreptate, le zice așa: „Cel ce va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, și Eu voi mărturisi pentru el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, și Eu mă voi lepăda de el în fața Tatălui Meu care este în ceruri”.

Ei, deținuții politici, l-au mărturisit pe Domnul până în capăt. Chiar alaltăieri îl pomeneam pe unul foarte apropiat de școlile teologice, care a murit în Aiud, mărturisindu-l pe Hristos, este vorba de Liviu Galaction Munteanu. Au fost alți mulți oameni care și-au plătit crezul lor, demnitatea lor, lupta lor pentru neamul românesc, pentru libertatea oamenilor, cu viața”, a afirmat Înaltpreasfințitul Andrei.

Emil Boc: „Suferim de o oarecare amnezie istorică”

Primarul Clujului, Emil Boc, a subliniat importanța memoriei istorice și a responsabilității generațiilor actuale de a nu permite repetarea greșelilor trecutului. El a atras atenția asupra provocărilor geopolitice actuale și a subliniat că doar prin apărarea valorilor democratice România își poate asigura viitorul.

„Astăzi îi cinstim pe cei care au avut curajul să spună „nu” regimului comunist și care pentru acest act de demnitate au plătit cu libertatea, sănătatea și uneori cu viața. Suntem aici, în fața Monumentului Rezistenței Anticomuniste pentru a spune generațiilor prezente și viitoare că un asemenea moment în istoria vieții noastre și la nivel planetar să nu se mai întâmple. Suntem la 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Suntem la 80 de ani de la momentul instaurării regimului comunist în România, dacă luăm ca dată 6 martie 1945, instaurarea guvernului Petru Groza.

Avem tendința de a uita. Suferim de o oarecare amnezie istorică și, dacă bunicii și părinții noștri nu mai sunt alături de noi, să ne spună cum a fost cu războiul, ce vremuri au trăit, ce a însemnat regimul comunist, asta nu înseamnă că noi trebuie să uităm aceste orori care s-au întâmplat și să permitem, Doamne ferește, să se repete. După cum vedeți, întreaga arhitectură geopolitică de 80 de ani este astăzi pusă sub semnul întrebării, sub ochii noștri. Depinde însă de ce facem fiecare dintre noi, la noi acasă, pentru ca țara noastră și noi să nu abdicăm de la valorile care ne-au consacrat”, a declarat edilul clujean.

Istoric UBB Cluj: „Contestarea regimului comunist a fost o realitate”

Lectorul universitar dr. Marius Mureșan de la Universitatea Babeș-Bolyai a evidențiat mecanismele represive prin care regimul comunist a suprimat orice opoziție.

„Două dintre instrumentele folosite de regimul comunist pentru instaurarea terorii au fost crearea Securității și modificarea codului penal, astfel încât orice formă a opoziției să fie anihilată. Contestarea regimului comunist a fost o realitate în perioada comunistă, chiar dacă această parte a istoriei nu a fost acceptată și, implicit, nici studiată până la Revoluția din 1989.

Formele de rezistență în fața asaltului comuniștilor au fost diverse și s-au regăsit în toate straturile societății, de la intelectuali, la militari și țărani. Pe de o parte, a existat rezistența armată din munți, iar pe de altă parte, o rezistență pasivă de neacceptare a ideologiei impuse de la Moscova. Instituționalizarea terorii comuniste a îmbrăcat și forma închisorilor politice. Acapararea puterii a însemnat și eliminarea oricăror posibilități de judecată dreaptă, astfel încât orice adversar al regimului putea fi închis sub acuzația de dușman al poporului”, a arătat istoricul UBB.

El a explicat că în perioada 1948-1964, și chiar și după aceea, regimul comunist a închis mii de opozanți politici în lagărele de muncă și închisorile de la Gherla, Aiud, Sighet, Pitești sau Canalul Dunăre-Marea Neagră. Printre victime s-au numărat lideri politici de marcă, precum Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu și Ion Mihalache.

Soție de fost deținut politic: „O întreagă pleiadă de oameni au fost sacrificați”

Ana Buzan, soția unui fost deținut politic și vicepreședinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici – Filiala Cluj, a vorbit despre suferința celor care au fost persecutați și despre pericolul continuării influenței comunismului asupra societății.

„Pietrele de căpetenie ale poporului nostru au fost fărâmițate de apele vijelioase care s-au rostogolit peste țară în vremuri grele de restriște, și o întreagă pleiadă de oameni, începând cu elevi de 18 ani, care abia și-au luat Bacalaureatul, scriitori, avocați, doctori, artiști, filosofi, intelectuali de elită, țărani harnici și gospodari au fost sacrificați. Aceștia sunt exemple grăitoare pentru noi, nu au cedat niciodată în fața chinurilor fizice sau psihice, și chiar dacă fizic au fost distruși, spiritul lor a rămas mai puternic decât toate vijeliile care s-au abătut asupra lor”, a transmis reprezentanta asociației.

„Oare nu ne-am săturat de cei 45 de ani de sclavie?”

Ea a atras atenția asupra metodelor represive aplicate în perioada lui Nicolae Ceaușescu, precum „accidente de mașină, sinucideri, căderi de la etaj, expulzări peste graniță, iradieri, spălarea creierelor”, și a subliniat că pericolele din trecut nu sunt complet eliminate.

„Activiștii comuniști de acum 45 de ani, dintre care unii au și astăzi funcții importante în conducerea țării, se fac vinovați de trădarea României și aservirea ei Răsăritului. Atentate plănuite în Răsărit și executate cu materiale și tehnicieni instruiți în școlile comuniste dincolo de Nistru sunt încercate și astăzi și poate și mâine.

Dovada este războiul de la granița țării noastre, un război dureros și rușinos pentru întreaga umanitate. Sperăm că liderii europeni și nu numai vor găsi soluții care să ajute țara vecină pentru o pace sigură și durabilă. Sunt încredințată că astăzi, societatea civilă cu cei care conduc destinul acestui popor își îndeplinesc misiunea de a sfărâma năvala sălbatică a Răsăritului împotriva civilizației din Apus. Oare nu ne-am săturat de cei 45 de ani de sclavie? Oare nu e timpul să tăiem odată toate capetele acestei hidre comuniste și să ne îndreptăm cu toții cu recunoștință către cei care și-au jertfit viața pentru țară, libertate, pace, demnitate”, a afirmat Ana Buzan.

Moment artistic și depuneri de jerbe de flori

Evenimentul s-a încheiat cu un microrecital susținut de doi elevi ai Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj-Napoca, care au recitat poeziile „Iisus în celulă” de Radu Gyr și „Nu-s vinovat față de țara mea” de Andrei Ciurunga.

După momentul artistic, oficialitățile și participanții au depus jerbe de flori în memoria celor care au luptat și au suferit în închisorile comuniste.

La eveniment au fost prezenți primarul Emil Boc, viceprimarul Dan Tarcea, prefectul Maria Forna, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, alături de numeroși oficiali militari, reprezentanți ai Bisericii și urmași ai foștilor deținuți politici din Cluj-Napoca.