Volumul plăţilor efectuate prin intermediul staţiilor de plată SelfPay a crescut 30%, în martie, faţă de perioada similară a anului trecut, categoria de plăţi care s-a majorat cel mai mult în total valoare absolută fiind plata întreţinerii, cu un avans de 114%, reiese din datele companiei deţinătoare ale acestor puncte.

Conform datelor centralizate, la nivelul primei luni de primăvară, plăţile pentru facturile de utilităţi au crescut cu 50%, în intervalul de referinţă, iar plăţile pentru produsele de divertisment (vouchere şi licenţe pentru jocuri de pe diferite platforme) au înregistrat un salt de 142%.

De asemenea, volumul plăţilor pentru comunicaţii (internet, televiziune, telefonie) s-a majorat cu 64%, în luna martie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

Categoria de plăţi care a crescut cel mai mult în total valoare absolută în această perioadă faţă de luna martie a anului trecut este plata întreţinerii, cu un avans de 114%.

SelfPay deţine cea mai mare reţea de Staţii de Plată de tip self-service din România. În prezent, reţeaua SelfPay numără mai mult de 4.700 de Staţii de Plată, cu peste 140 de servicii disponibile, de la plată de utilităţi, telefonie fixă şi mobilă, internet, televiziune, taxe şi impozite, la bilete de acces la evenimente, bilete de călătorie, monedă electronică, rovinietă şi divertisment.

Staţiile de Plată SelfPay pot fi găsite în marile reţele de retail (Mega Image, Profi, Kaufland, Carrefour), centre comerciale, pieţe, benzinării şi magazine de proximitate şi sunt disponibile în fiecare zi, în intervalul orar în care magazinele sunt deschise. AGERPRES

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede posibilitatea încheierii căsătoriei şi în grădinile publice, parcuri, muzee şi alte locuri în aer liber, cu aprobarea primarului.

Legea modifică şi completează alineatul (2) al articolului 24 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman.

“Căsătoria se poate încheia şi în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului”, prevede actul normativ. AGERPRES

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, vineri, că, în perioada următoare, vor fi angajate 1.000 de persoane în Direcţiile de sănătate publică şi alte 1.000 în structurile serviciilor de Ambulanţă.

“Sistemul medical se confruntă cu o situaţie fără precedent şi trebuie să-şi mobilizeze toată resursa pentru că oamenii se bazează pe noi, medici, asistente, infirmiere, personal auxiliar. (…) Ministerul Sănătăţii comunică pe toate planurile, inclusiv Direcţiile de sănătate publică, care au indicaţia de a prezenta în fiecare zi date la nivelul fiecărui judeţ, cu statistica cazurilor, precum şi a deceselor şi a cazurilor noi confirmate. Direcţiile de sănătate publică au făcut o muncă importantă şi au de făcut o muncă importantă”, a declarat Tătaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

El a adăugat că la nivelul Direcţiilor de sănătate publică personalul este insuficient şi nu a putut face faţă anchetelor epidemiologice necesare în contextul epidemiei COVID-19, dar şi deciziilor care trebuiau luate pe moment.

“Sunt oameni puţini, care lucrează 24 de ore din 24 de ore. Facem eforturi să remediem această situaţie. Vom angaja încă 1.000 de persoane în aceste structuri, adică, o suplimentare cu peste 25%. Alte 1.000 de persoane vor fi angajate în structurile serviciilor de Ambulanţă, pentru că şi echipajele acestor servicii au nevoie de sprijin pentru munca pe care o desfăşoară”, a informat ministrul. AGERPRES

Amânarea plăţii obligaţiilor fiscale fără instituirea accesoriilor până la 30 de zile de la încetarea situaţiei de urgenţă este considerată cea mai utilă măsură luată de guvern în contextul pandemiei COVID-19 de către 90% dintre companiile respondente în cadrul studiului Barometrul de HR, realizat de PwC România.

“Mediul de afaceri se confruntă cu un climat imprevizibil, fără precedent, care duce la o scădere neaşteptată a veniturilor într-un termen scurt. Multe companii găsesc cu greu soluţii pentru a-şi asigura lichidităţi şi au nevoie de sprijinul guvernului. Amânarea plăţii taxelor reprezintă o gură de oxigen în aceste condiţii. În continuare, va fi nevoie de alte măsuri pentru a combate efectele negative ale pandemiei COVID-19. Totuşi, aşteptările trebuie să rămână realiste, raportate la posibilităţile bugetare. Spun asta pentru că, în ultimii ani, deşi am avut creştere economică, a fost aplicată o politică fiscală prociclică, care a dus la restrângerea spaţiului fiscal, limitând mijloacele de intervenţie ale guvernului într-o situaţie de criză, aşa cum este cea pe care o traversăm acum”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

În ceea ce priveşte impactul măsurilor luate de autorităţi în contextul pandemiei COVID-19, marea majoritate a respondenţilor a apreciat ca benefice şi alte măsuri luate în zona fiscală. Astfel, 88% consideră ca binevenită măsura de amânare a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport (inclusiv termenul pentru acordarea bonificaţiei) de la 31 martie 2020 până la 30 iunie 2020, iar 70% cred că este utilă măsura ce stabileşte plăţile anticipate trimestriale la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent.

“În contextul crizei actuale, măsuri precum folosirea Spaţiului Privat Virtual pentru emiterea documentelor, depunerea declaraţiilor online şi arhivarea electronică sunt necesare în relaţia autorităţi – contribuabili. Recent, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă, încă nepublicată, prin care autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să accepte documentele semnate cu semnătură electronică, trimise online de firme şi persoane fizice. Ştim, de asemenea, că anul acesta administraţia fiscală are în pregătire mai multe proiecte de digitalizare pentru a fi aplicate. Sperăm că tot acest proces de digitalizare a serviciilor publice va fi accelerat în perioada următoare pentru că este în avantajul autorităţilor şi al contribuabililor, atât din perspectiva simplificării interacţiunii, precum şi a reducerii costurilor”, a arătat Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

De asemenea, în ceea ce priveşte măsurile propuse public de mediul de afaceri, 70% dintre companii spun că ar fi utilă implementarea facturării şi arhivării electronice, 64% consideră benefică deductibilitatea integrală din punct de vedere fiscal pentru donaţii efectuate pentru eradicarea şi combaterea Covid-19, iar 58% sunt de părere că ar fi nevoie de emiterea prin Spaţiul Privat Virtual a certificatelor de înregistrare, de rezidenţă, de înregistrare şi orice alte certificate.

Nu în ultimul rând, 52% ar vrea deductibilitatea integrală pentru provizioanele pentru risc de neplată constituite ca urmare a efectelor pandemiei, precum şi ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru creanţe neîncasate în perioada în care este aplicabilă starea de urgenţă, dar şi pentru 60 zile după data de încetare a acesteia, în timp ce 34% cred că ar fi utilă implementarea rambursării TVA cu control ulterior pentru toţi contribuabilii, indiferent de suma solicitată la rambursare.

“Măsurile luate până acum pentru a sprijini companiile vizează problemele identificate pe termen scurt, având aplicabilitate pe perioada stării de urgenţă şi încă 30 de zile după încheierea ei. Este evident că trebuie analizate, cât mai repede, alte măsuri fiscale care să ajute mediul de afaceri pe termen mai lung şi, în acest scop, ne putem uita la ceea ce fac alte state din Europa şi să preluăm bune practici din experienţa lor. De exemplu, măsurile pentru optimizarea fluxului de numerar ar trebui să fie primele luate în calcul, cum ar fi compensarea sumelor plătite în plus sau de rambursat cu obligaţii fiscale curente sau rambursarea cu celeritate a acestora”, a susţinut Andreea Mitiriţă, Partener Servicii fiscale PwC România.

Potrivit sursei citate, măsurile în domeniul taxării luate de alte state au fost colectate şi centralizate de firmele din reţeaua PwC. Dintre acestea, unele se află în discuţii în România.

Astfel, printre măsurile adoptate în alte state se află: rambursarea accelerată a TVA (Belgia, Luxemburg si Letonia), prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor fiscale / plata obligaţiilor fiscale (Italia, Cehia, Belgia, Austria, Malta, Franţa, Luxemburg), stimulente fiscale pentru donaţiile efectuate de contribuabili (Grecia, Italia, Polonia, Ucraina), suspendarea acţiunilor de control fiscal / control fiscal online (Austria, Italia, Franta, Polonia), contribuabilii pot deduce pierderea înregistrată în 2020 din veniturile obţinute în 2019 (Polonia) – impozit pe profit şi impozit pe salarii.

Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 23-26 martie 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 91 de companii din sectoarele: bunuri de larg consum, auto (producţie şi distribuţie), transporturi, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, energie (producţie, utilităţi, distribuţie), distribuitori (retail & logistică), servicii externalizate, altele.

Reţeaua de firme PwC este prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 276.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. AGERPRES