Connect with us

ACTUALITATE

VIDEO Intervenții pe drumurile MĂTURATE de VISCOL. DRDP Cluj a împrăștiat peste 2.000 tone de material ANTIDERAPANT

Publicat

drumuri iarna.jpg

Drumarii clujeni au intervenit toată noaptea cu 317 utilaje pe mai bine de 2.600 de kilometri de drumuri. A nins viscolit, iar carosabilul a fost umed.

Circulația în județul Cluj s-a desfășurat cu greutate din cauza viscolului, luni seara. DN 1 a fost la un pas să fie închis pe anumite porțiuni din cauza viscolului. Un copac luat de vânt s-a răsturnat peste o mașină, însă nimeni nu a fost rănit, iar drumarii au degajat șoseaua în timp util.

Citește și: Drumarii clujeni, gata să ÎNCHIDĂ DN1. Viscol PUTERNIC. Copaci căzuți pe carosabil

În cursul nopții, DRDP Cluj a intervenit cu 317 utilaje, împrăștiind 2.488 de tone de material antiderapant. Intervențiile au avut loc pe toți de peste 2.600 de kilometri din raza de acțiune a DRDP Cluj, respectiv și în județele Bistrița-Năsăud, Bihor, Maramureș, Alba, Satu Mare, Sălaj, pe lângă județul Cluj.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Aproximativ două treimi din refugiaţii ucraineni doresc să revină la căminele lor

Publicat

refugiati ucraina frontiera vama
Arhivă foto

Potrivit unui sondaj realizat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), majoritatea refugiaților ucraineni și a persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei își doresc să se întoarcă în casele lor, conform transmisiei de marți de la DPA.

Sondajul, realizat pe un eşantion de 9.900 de persoane în ianuarie şi februarie, indică faptul că 65% dintre refugiaţi şi 72% dintre persoanele strămutate în interiorul Ucrainei şi-au exprimat dorinţa de a reveni la casele lor, a declarat directorul pentru Europa al UNHCR, Philippe Leclerc.

UNHCR estimează că aproximativ 6,5 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începerea invaziei ruse în această ţară, în 24 februarie 2022.

Alte aproape 3,7 milioane de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele şi să se adăpostească în alte părţi ale Ucrainei.

În afară de lipsa securităţii, printre motivele pentru care refugiaţii ucraineni şi persoanele strămutate nu revin la casele lor se află lipsa unor perspective de a găsi un loc de muncă.

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o ”operaţiune militară specială de denazificare” în Ucraina şi de protejare a comunităţii rusofone din această ţară. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la 33.300 în ultimul trimestru din 2023. Date INS

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

Potrivit datelor publicate marți de către Institutul Național de Statistică (INS), numărul locurilor de muncă vacante la nivel național în trimestrul IV al anului 2023 a fost de 33.300, înregistrând o scădere cu 8.600 față de aceeași perioadă din 2022 și cu 6.700 față de trimestrul precedent.

Conform statisticii oficiale, în ultimele trei luni ale anului anterior, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,42%), intermedieri financiare şi asigurări (1,40%) şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,28%).

De asemenea, peste 23% din numărul total de posturi disponibile s-au concentrat în industria prelucrătoare (7.800 de locuri), iar valoarea ratei a fost 0,72%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 19,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante, la nivel naţional.

Astfel, 3.200 de posturi s-au regăsit în administraţia publică, 2.300 în Sănătate şi Asistenţă socială, iar 1.000 de locuri vacante în Învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în Construcţii (0,23%), Învăţământ (0,27%), respectiv în Industria extractivă (0,29%).

Cele mai puţine locuri de muncă vacante

Potrivit sursei citate, cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare şi industria extractivă (100 de posturi, pentru fiecare în parte), precum şi în alte activităţi de servicii (200).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în trimestrul IV 2023, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în Învăţământ (-0,31 puncte procentuale), industria prelucrătoare (-0,24 puncte procentuale) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,23 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul posturilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante), respectiv învăţământ (-1.000 locuri vacante).

La polul opus, industria extractivă a cunoscut singura creştere atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante (+0,06 puncte procentuale, respectiv +20 locuri vacante).

Totodată, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai importante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,72 puncte procentuale), transport şi depozitare (-0,52 puncte procentuale), administraţie publică (-0,45 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,39 puncte procentuale).

Cele mai relevante scăderi în privința numărului locurilor de muncă vacante

Datele oficiale arată că numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în industria prelucrătoare (-2.600 locuri), transport şi depozitare (-1.400) şi administraţia publică şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-1.200, pentru fiecare în parte).

În schimb, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creşteri în intermedieri financiare şi asigurări (+0,23 puncte procentuale), respectiv tranzacţii imobiliare (+0,19 puncte procentuale).

Cât priveşte numărul posturilor disponibile, cele mai importante creşteri s-au regăsit în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări şi în cele de agricultură, silvicultură şi pescuit (+200 locuri vacante, pentru fiecare în parte).

La nivelul ultimului trimestru al anului anterior, cele mai mari valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – Grupa majoră 2 (0,77%, respectiv 9.100 locuri vacante).

În plus, cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – Grupa majoră 6 (0,41%) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – Grupa majoră 1 (0,41%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

BCE: Creşterea salariilor în zona euro a încetinit în ultimul trimestru din 2023

Publicat

1706592516 euro pixabay e1656523156731.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate marți de către Banca Centrală Europeană, salariul negociat în zona euro a înregistrat o creștere de 4,5% la finalul anului 2023. Această tendință atenuează preocupările legate de posibilitatea ca majorările salariale să sprijine o inflație care să depășească ținta BCE de 2%, conform transmisiilor Bloomberg.

Deşi încă ridicată, creşterea salarială din trimestrul patru încetineşte faţă de nivelul record din zona euro, de 4,7%, înregistrat în perioada iulie-septembrie 2023, arată indicatorul BCE privind salariul negociat.

Datele erau aşteptate cu interes, ţinând cont că ar putea reprezenta unul dintre factorii cheie luaţi în calcul în cazul reducerii dobânzilor.

Alţi analişti estimează că o reducere a dobânzilor ar putea avea loc cel mai devreme după luna mai, când vor fi publicate datele referitoare la salariul negociat în primul trimestru din 2024.

„Această încetinire a creşterii salariilor la finalul lui 2023 ar trebuie să aducă o anume uşurare că nu se va resimţi o spirală a salariilor şi preţurilor în zona euro. dar cu siguranţă BCE vrea să aştepte datele privind salariul negociat în primul trimestru din 2024 înainte de a decide reducerea dobânzilor”, a apreciat Carsten Brzeski, de la ING.

BCE previziona în decembrie un declin al creşterii salariilor nominale

Şi preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută că salariile „vor stimula evoluţia inflaţiei în următoarele trimestre” şi a avertizat contra „deciziilor pripite” de relaxare a politicii monetare fără siguranţa că rata inflaţiei se îndreaptă spre ţinta BCE, de 2%.

BCE previziona în decembrie un declin al creşterii salariilor nominale la 3,3% în 2026, de la 5,3% în 2023.

Şi Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, susţine că Banca Centrală Europeană va trebui să vadă dovada încetinirii salariilor în zona euro, înainte ca ratele dobânzilor să poată fi reduse.

„Avem acum perspective credibile privind revenirea inflaţiei la 2% în 2025. Singura piesă care lipseşte este convingerea că avansul salariilor se adaptează la inflaţia mai scăzută”, a declarat recent Knot, care este şi guvernatorul Băncii Centrale din Ţările de Jos.

Acesta a explicat că de îndată ce se aşează piesele puzzle-ului, BCE va putea reduce uşor dobânzile. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a fost lider în UE la creşterea lucrărilor de construcţii în luna decembrie

Publicat

Conform datelor publicate marți de către Eurostat, lucrările de construcții au înregistrat o creștere modestă în Uniunea Europeană și în zona euro în luna decembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2023. Cu toate acestea, România s-a evidențiat ca fiind țara cu cel mai puternic avans pe acest segment, atât în comparație cu luna anterioară, cât și în ritm anual.

Conform acestor date, lucrările de construcţii au crescut cu 0,8% în zona euro şi cu 1,3% în UE în luna decembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2023.

În rândul statelor membre UE, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în România (10,3%), Polonia (8,5%) şi Ungaria (5%).

În cazul României, creşterea de 10,3% din luna decembrie 2023 vine după un avans de 3,3% în luna noiembrie.

În ritm anual, luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, lucrările de construcţii au crescut cu 1,9% în zona euro şi cu 2,4% în Uniunea Europeană.

Şi în acest acest caz, România este lider în UE cu o creştere semnificativă de 30,7% a lucrărilor de construcţii comparativ cu luna decembrie din 2022. Alte state cu creşteri puternice ale lucrărilor de construcţii sunt Polonia (18,9%) şi Belgia (10,7%).

Conform datelor prezentate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România, în luna decembrie 2023 faţă de luna decembrie 2022 volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 27,3% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 25,5%.

Raportat la luna noiembrie a anului trecut, în decembrie 2023, lucrările în construcţii au consemnat creşteri atât ca serie brută (+28,1%), cât şi ca serie ajustată (+10,3%). Agerpres

Citește mai departe