Sute de muncitori de la un şantier naval au rămas blocaţi pe un vas de croazieră nou nouţ în portul german Bremerhaven după ce doi dintre ei au fost diagnosticaţi cu coronavirus, transmite dpa.

Muncitorii nu pot părăsi vasul, conform reglementărilor autorităţii sanitare portuare, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt pentru şantierul naval Meyer Werft.

Cazurile au fost detectate miercuri şi confirmate prin teste de tip PCR a doua zi. Cei doi pacienţi au fost separaţi de restul angajaţilor, deşi nu este clar dacă au părăsit vasul de croazieră.

Muncitorii sunt acum testaţi în fiecare zi, dar nu au mai fost detectate alte cazuri. Reprezentanţii şantierului naval au declarat că discută următorii paşi cu autorităţile germane.

Un purtător de cuvânt al autorităţii sanitare din oraş a declarat pentru dpa că în prezent nu există niciun caz de coronavirus confirmat în laborator. Totuşi, vasul nu a primit autorizaţia de a părăsi portul, deoarece autoritatea medicală portuară încă mai anchetează contagierile.

Vasul de croazieră, numit Odiseea Mărilor, a ajuns în port la sfârşitul săptămânii trecute. AGERPRES

Rusia a încheiat acorduri pentru a furniza vaccinul anti-COVID către peste 40 de țări, în condițiile în care națiunile mai sărace se luptă să acceseze dozele occidentale. Sputnik V câștigă teren în America Latină, Europa de Est, Asia și Africa, relatează Business Insider.

Fondul rus de investiții directe, organismul care a susținut vaccinul și se ocupă de comercializarea acestuia, a listat națiunile într-un comunicat de presă, scrie MEDIAFAX.

Acestea sunt în Europa: Rusia, Belarus, Serbia, Slovacia, Ungaria, Armenia, Muntenegru, San Marino, Moldova, în Asia: Turkmenistan, Pakistan, Kazahstan, Uzbekistan, Siria, Kârgâzstan, Myanmar, Siria, Mongolia, Sri Lanka, în America: Argentina, Bolivia, Venezuela, Paraguay, Mexic, Nicaragua, Guyana, Sfântul Vincent și Grenadine, Honduras, Guatemala, iar în Africa și Orientul Mijlociu: Algeria, Angola, Republica Congo, Djibouti, Republica Guineea, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Iran, Bahrain, Liban, Gabon, Egipt, Ghana.

Vaccinul este, de asemenea, aprobat de Autoritatea Palestiniană și de Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina, se arată în comunicatul de presă.

Desigur, nu este vorba doar de sănătate publică. Există și un avantaj pentru Rusia. Efortul de a distribui vaccinuri în întreaga lume este o șansă de a-și îmbunătăți imaginea în străinătate și de a-și întări alianțele, în timp ce majoritatea națiunilor occidentale sunt concentrate pe proprii cetățeni.

Astfel că distribuirea Sputnik apare ca parte a noii „diplomații a vaccinului”.

Kirill Dmitriev, CEO al RDIF, a declarat pentru Insider pe 2 februarie că nu prea are interes să vadă vaccinul utilizat în SUA și doar un interes moderat să îl trimită în Europa.

Dar în afara acestor piețe există o piață largă. În afară de SUA și Europa de Vest, există relativ puține doze disponibile de la producătorii AstraZeneca, Moderna, Pfizer și Johnson & Johnson.

Națiuni, inclusiv SUA, Canada și Marea Britanie, au comandat suficiente doze pentru a-și vaccina populația de mai multe ori. De asemenea, primesc dozele mai devreme.

Un mecanism destinat să ofere acces celor mai sărace țări, programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății, se mișcă lent, primele doze ajunând abia luni în Africa.

Lawrence Gostin, profesor de medicină la Universitatea Georgetown, care este directorul Collaborating Center on National and Global Health Law al OMS a declarat pentru Insider într-un interviu că distribuția dozelor a fost evident nedreaptă.

„Ceea ce ar trebui să fie o resursă medicală științifică neutră din punct de vedere politic este divizată în întreaga lume, în conformitate cu sferele de influență politice și geostrategice”, a spus el.

RDIF nu ascunde intențiile sale. “Prioritățile noastre sunt Orientul Mijlociu, America Latină, Asia, Africa, acele țări care sunt foarte dornice să procure Sputnik”, a declarat Dmitriev către presa Arabă, Arab News, într-un interviu din 18 ianuarie.

“Rusia vinde oamenilor disperați”, a spus Gostin. „Guvernele își dau seama că oamenii mor, că pandemia le spulberă economiile și că pierd încrederea publicului”.

Argentina este lider în ceea ce privește numărul de vaccinuri Sputnik V administrate în America Latină, cu mult de 270.000 de doze inițiale și 45.000 de doze secundare în ianuarie, a informat Reuters pe 28 ianuarie. Argentina a comandat 20 de milioane de doze de vaccin.

Mexic, Venezuela, Bolivia și Paraguay au primit, de asemenea, doze și așteaptă mai multe.

Restricţiile din cauza coronavirusului în cel mai mare oraş din Noua Zeelandă, Auckland, au fost relaxate duminică, după un lockdown impus în urmă cu o săptămână, notează dpa.

În Auckland, un oraş cu circa 1,6 milioane de locuitori, şcolile şi magazinele se pot redeschide, oamenii pot călători între regiunile ţării şi pot participa la adunări de până la 100 de persoane, de la 10 persoane până acum.

Noua Zeelandă a raportat duminică doar un nou caz de COVID-19, o persoană aflată în sub control în izolare fiind testată pozitiv la coronavirus.

“Deşi este încurajator să vedem o altă zi fără cazuri comunitare, trebuie să rămânem cu toţii vigilenţi şi să continuăm să facem tot ce este mai bine”, potrivit unui comunicat dat publicităţii duminică Ministerul Sănătăţii.

Restricţiile relaxate vor fi în vigoare timp de cel puţin cinci zile înainte de a fi reevaluate.

În restul Noii Zeelande, cele mai multe restricţii COVID-19 au fost ridicate duminică, dar locuitorii vor fi obligaţi să poarte măşti în transportul public.

Auckland a fost trecut în lockdown după ce un nou caz comunitar de coronavirus a fost detectat pe 27 februarie. La acea dată, responsabilii din domeniul sanitar nu au putut să-l lege de niciun alt caz din ţară.

Noua Zeelandă a raportat 2.043 cazuri de COVID-19, inclusiv cele 72 active, şi un total de 26 de decese. AGERPRES

Gigantul farmaceutic Merck şi o companie americană au anunţat sâmbătă progrese în dezvoltarea unui medicament administrat oral împotriva COVID-19: antiviralul lor în curs de testare a avut efecte pozitive în reducerea încărcăturii virale, notează AFP.

“Ştiind că există o nevoie neacoperită de tratamente antivirale împotriva SARS-CoV-2, suntem încurajaţi de aceste rezultate preliminare”, a declarat într-un comunicat Wendy Painter, director medical la Ridgeback Biotherapeutics.

Merck şi-a întrerupt la sfârşitul lui ianuarie lucrul la două potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19, dar îşi continuă cercetările privind două tratamente contra bolii, printre care molnupiravir, dezvoltat împreună cu compania americană Ridgeback Bio.

Medicamentul a redus semnificativ încărcătura virală la pacienţi după cinci zile de tratament, a indicata compania sâmbătă în cursul unei reuniuni cu specialişti în boli infecţioase.

Faza 2 a testului (studiile au trei faze înainte de posibila comercializare) a fost efectuată pe 202 de pacienţi nespitalizaţi, având COVID-19 cu simptome. Nu a existat nicio alertă în termeni de siguranţă, iar “din cele patru incidente grave raportate, niciunul nu a fost considerat în legătură cu medicamentul studiat”, a spus compania.

Antigripale ca oseltamivir (Tamiflu) şi zanamivir (Relenza) sunt uneori prescrise contra gripei sezoniere, dar cercetările întâmpină dificultăţi în găsirea unui antiviral împotriva COVID-19.

Rezultatele acestui studiu, “şi anume o scădere mai rapidă a încărcăturii virale la indivizii având COVID-19 în fază iniţială şi care au primit molnupiravir, sunt promiţătoare”, a dat asigurări William Fischer, unul dintre directorii studiului şi profesor de medicină la Universitatea din Carolina de Nord.

“Dacă sunt întărite de studii suplimentare, ar putea avea consecinţe importante în termeni de sănătate publică, în contextul în care coronavirusul continuă să se răspândească şi să evolueze în lume”, a adăugat el.

Merck lucrează, de asemenea, la un tratament numit MK-711. Primele rezultate ale studiilor clinice arată o reducere cu peste 50% a riscului de deces sau de insuficienţă respiratorie la pacienţii spitalizaţi cu forme moderate până la severe de COVID-19, a făcut cunoscut grupul la sfârşitul lunii ianuarie. AGERPRES