Andrei Avram este un tânăr informatician din Alba Iulia care nu pierde niciodată vremea și știe să își folosească ”orice oră de vacanță” pe care o are. Andrei își descrie experiențele și aventurile pe blogul său. Recent, acesta s-a aventurat pe Mureș cu o bărcuță cumpărată de pe internet, de pe un site cu idei în căutare de finanțare. Pe barcă și-a urcat și bicicleta. Ce a urmat, sunt câteva ore de relaxare și aventură.

Packrafting pe Mureș

de Andrei Avram

Acum câteva luni am găsit pe Kickstarter o companie care propunea ceva aparte – o barcă gonflabilă care se face cât un sul de șervețele de bucătărie! Kokopelli face packraft-uri (așa le zice) de ceva vreme, și acum veniseră pe Kickstarter să crowd-fund-uiască ultimul lor model, o nebunie ultra-light.

După ce am început să citesc un pic mi-am spus că tipul ăsta de barcă este în mod cert ceva care-i gândit special pentru mine – o barcă pe care o poți pune pe biciletă să o transporți, și apoi poți să pui bicicleta pe ea să o duci mai departe? Where do I sign?

Nici nu trebuie să mă gândesc la nu știu ce râuri rapide din Austria sau Slovacia, avem ce ne trebuie pentru o astfel de aventură chiar aici la noi „în curte” – o tură de după-masa pe Tarnița, o coborâre pe Arieș când este suficientă apă, sau pe Crișul Repede la Șuncuiuș, nu mai zic de Mureș – endless possibilities!

Am avut o vară destul de plină și n-aș putea zice că am avut prea multe ocazii să-mi testez ambarcațiunea – dar am făcut mici ture de o oră, două, în care să mă învăț cu ea, să văd care-s potențialele necazuri și să-i descopăr limitările (și pe ale mele).

Am reușit să merg de la Simeria la Deva pe Mureș când am fost la deschiderea Pierdut în Pădure în august (și am descoperit că e important să îți planifici locul de ieșit din râu, că malul e mai mult înalt decât cu plajă), am mai fost o jumătate de oră pe Arieș la Sălciua – doar de la podul mare la podul mic; am mai fost apoi o dată pe Mureș, de la Drâmbar spre Partoș, dar m-a prins noaptea la confluența cu Ampoiul și a trebuit să ies (pe întuneric, pe autostrada în construcție, a fost o nebunie); am mai făcut o expediție, de data asta de succes, pe același traseu, cu Cezara Nicu și Radu.Nu am încărcat prea mult barca niciodată, nici nu am avut peripeții de genul să mă răstorn – o singură dată, pe lângă Deva, am simțit că un vârtej vrea să „muște” din partea din spate a bărcii, dar atât.

Duminica asta, după o întâlnire faină cu eXploratorii, am decis să fac și un experiment pe care-l plănuiesc de ceva vreme: combinația barcă / bicicletă.

Am pus barca pe bicicletă (se poate prinde de ghidon, padelele și restul echipamentului pe gențile de pe portbagajul din spate) și m-am dus la Mureș, cu ideea de a merge de data asta de la Partoș spre Vurpăr (Vințu de Jos).

Am cheltuit cam 1h să găsesc un loc bun de lansare – duminică după masa într-o zi cu soare sunt mulți pescari pe malul Mureșului și undițele lor nu sunt compatibile cu lansările mele la apă 🙂

Am găsit într-un final un loc bun la piciorul podului de cale ferată, dar mi-a luat un pic să le rezolv pe toate – cred că până la 40 de minute m-am tot pregătit – cred că pot reduce timpul acum, cu lecțiile învățate, la 20 – 25 de minute de la faza „barca pe bicicletă” la faza „bicicleta pe barcă”.

M-a prins din nou noaptea, dar de data asta eram mai pregătit – am găsit pe Google Maps un loc bun de ieșit din apă, aveam o frontală care era la suprafață, în drybag-ul pe care îl aveam în barcă cu mine – trebuie să recunosc că organizarea bagajului pe noapte într-un loc necunoscut n-a fost la fel de distractivă ca operațiunea inversă, dar cu excepția husei de scaun care s-a udat grupa mare, totul a ajuns la loc la fel cum o fost când am plecat 🙂

Mă gândesc să fac o tură mai lungă – poate de o zi, cât mai ține vremea. Sfaturi, idei?

Foto și video: Andrei Avram

Sursă: Blogu’ lu’ Yeti