Connect with us

CULTURA

VIDEO/ Premiile Festivalului de Film de la Berlin – Ursul de aur, câștigat de pelicula “There Is No Evil” în regia lui de Mohammad Rasoulof

Publicat


Lungmetrajul “There Is No Evil”, regizat de iranianul Mohammad Rasoulof, despre limitele libertăţii individuale sub un regim autoritar, a câştigat sâmbătă ”Ursul de Aur” pentru cel mai bun film la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

Juriul competiţiei internaţionale, prezidat de actorul britanic Jeremy Irons, i-a avut în componenţă pe actorii Berenice Bejo (”The Artist”) şi Luca Marinelli (”Martin Eden”), precum şi pe regizorii Kenneth Lonergan (”Manchester by the sea”) şi Kleber Mendonça Filho (recompensat la Cannes în 2019 pentru pelicula ”Bacurau”). Anul trecut, juriul prezidat de Juliette Binoche a acordat marele trofeu filmului ”Synonymes”, de Navad Lapid, pe tema identităţii israeliene.

Regizorul peliculei recompensate cu Ursul de Aur, Mohammad Rasoulof, premiat şi la Cannes în 2017 pentru drama “Lerd”, nu a putut fi prezent la ceremonie, deoarece în 2019 i s-a interzis părăsirea teritoriului iranian timp de doi ani.

“There Is No Evil” tratează tema pedepsei cu moartea – un subiect tabu în Iran – văzută prin ochii călăilor şi familiilor victimelor, în patru secvenţe separate.

Marele Premiu al Juriului a revenit peliculei “Never Rarely Sometimes Always”, un film despre călătoria unei minore la New York pentru a putea avorta, semnat de regizoarea Eliza Hittman (SUA), iar cel pentru cel mai bun scenariu filmului “Favolacce” (Italia/Elveţia), de Damiano şi Fabio D’Innocenzo.

Regizorul sud-coreean Hong Sangsoo a fost răsplătit cu Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor pentru pelicula sa “Domangchin yeoja” (“The Woman Who Ran”), un film despre o femeie care profită de o călătorie de afaceri a soţului ei pentru a-şi revedea trei vechi prietene.

În ceea ce priveşte cele mai bune interpretări, Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă i-a fost decernat germancei Paula Beer pentru rolul din “Undine”, o fabulă acvatică amoroasă, iar cel pentru cel mai bun actor italianului Elio Germano, pentru interpretarea rolului unui pictor marginal în “Volevo nascondermi” (“Hidden away”).

La secţiunea Encounters, premiul pentru cel mai bun film a fost adjudecat de pelicula “The Works and Days (of Tayoko Shiojiri in the Shiotani Basin)” (SUA/Suedia/Japonia/Hong Kong/Marea Britanie), de C.W. Winter şi Anders Edström, cel pentru cel mai bun regizor a revenit lui Cristi Puiu pentru “Malmkrog” (Romania/Serbia/Elveţia/Suedia/Bosnia/Macedonia de Nord), în timp ce premiul special al juriului a recompensat lungmetrajul “The Trouble With Being Born”, de Sandra Wollner (Austria/Germania).AGERPRES

CULTURA

Coronavirus: Marile muzee ale lumii pot fi vizitate online. În ce temple ale artei te poți ”plimba” în papuci de casă şi pijama

Publicat

Din cauza epidemiei de coronavirus, muzee din întreaga lume, precum Prado, Luvru sau Guggenheim din Veneţia, invită publicul în vizite online, potrivit EFE.

Muzeul Prado, cel mai vizitat din Spania, a lansat iniţiativa “El Prado contigo” (Prado, cu tine) pentru a menţine legătura cu publicul. Muzeul extinde totodată timpul dedicat vizitelor online pe reţelele de socializare, pentru a-şi prezenta colecţiile începând cu ora 10.00 dimineaţa, ora obişnuită de deschidere a muzeului.

Web Prado are un bogat conţinut online pe care pot fi vizitat opere precum “Las Meninas” sau “El Jardín de las Delicias”.

În Franţa, maximul exponent al artei Muzeul Luvru, oferă o conexiune online pentru a cunoaşte nu doar principalele sale opere ci şi achiziţiile noi, printre care “Apolo”, o sculptură provenită din Pompeii (Italia) a cărei expunere a fost posibilă datorită mobilizării a 5.600 de donatori.

Tot de pe canapea sau din pat, în pijama şi papuci, pot fi consultate alte temple ale artei precum Muzeul Peggy Guggenheim din Veneţia – închis temporar – prin prezentări virtuale ale principalelor sale opere, însoţite de explicaţiile angajaţilor muzeului.

Din America Latină alte muzee precum Malba din Buenos Aires oferă vizite virtuale dedicată arhitecturii şi colecţiei sale permanente, o ocazie minunată pentru a cunoaşte operele lui Diego Rivera, Emilio Pettoruti, Frida Kahlo, sau Helio Oiticica.

Muzeul Regina Sofia din Madrid dispune de un web care este “un muzeu paralel”, potrivit instituţiei, cu ajutorul căruia vizitatorii pot accesa 170 video de expoziţii şi înregistări audio şi podcasturi. Este pus la dispoziţie şi siteuri precum “Repensar Guernica” cu imagini ale emblematicei opere a lui Picasso, care oferă detalii “imperceptibile” la simpla vedere a ochiului, sau “Fuera del canon. Las artistas pop en la Colección”, despre rolul femeilor în arta pop din anii 60 yşi 70.

Web-ul muzeului Thyssen îi primeşte pe internauţi pentru vizite virtuale ale colecţiei sale permanente şi temporară “Rembrandt el retrato en Amsterdam” vernisată în urmă cu câtva zile. În timp ce în Italia sunt oferite spre parcurgere virtuală Muzeele Vaticanului, sau Glaeriile Uffzi din Florenţa, într-o ocazie unică pentru vizitatori de a nu fi nevoiţi să plătească biletul de intrare, sau să stea la cozi lung de intrare.

Şi alte muzee s-au alăturat acestei iniţiative, precum Muzeul Arheologic din Atena, British Museum din Londra – cu o singură expoziţie a tezaurului – Metropolitan Museum din New York, sau Muzeul Hermitage din Sankt Petersburg.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

O lucrare a cunoscutului artist Adrian Ghenie, adjudecată la prețul de 33.000 de euro, la o licitație de artă

Publicat

lucrare aripa

Lucrarea “Aripă” de Adrian Ghenie a fost adjudecată, marţi seara, la preţul de 33.000 de euro, la licitaţia de artă postbelică şi contemporană organizată de Artmark la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală.

Printre lucrările adjudecate la sume ridicate s-au mai numărat “Fata cu aripi” şi “Păpuşăreasa cu lună” de Ştefan Câlţia – la 26.000 de euro, respectiv la 13.000 de euro, “La cite” de Horia Damian – la 19.000 de euro, “Pastorală” de Georgeta Năpăruş – la 11.500 de euro, “Electricite” de Jules Perahim şi “Madona contemporană” de Georges Mazilu – fiecare la 9.000 de euro, “Ulcică cu trandafiri” de Corneliu Baba, “Madona cu porumbel” de Georges Mazilu şi “Cutia roşie” de Georgeta Năpăruş – fiecare la 8.000 de euro.

De asemenea, la o sumă mare a fost cumpărată şi sculptura “La cite” de Horia Damian, la 19.000 de euro. AGERPRES

 

Sursa foto: artmark.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Poezia lui Marin Sorescu, afișată în metrourile din Londra. ”Perseverență” românească în limba lui Shakespeare

Publicat

poezie metrou

Un proiect vechi de peste 30 de ani a adus poezia românească în atenția londonezilor. Poezia „Perseverență” de Marin Sorescu, tradusă în limba engleză, este afișată în toate metrourile din Londra, după ce a fost aleasă ca parte dintr-un proiect denumit sugestiv Poezii în subteran („Poems on the Underground”).

Proiectul popularizează versuri semnate de scriitori din toată lumea, iar într-unul din metrourile  care străbat capitala britanică se regăsește acum și poezia lui Marin Sorescu. Poemul a apărut în limba engleză încă din 1987, în traducerea lui D.J. Enright

Iată cum sună poezia în românește:

„Voi privi la iarbă /Până voi obține titlul /De doctor în iarbă.

Voi privi la nori/Până voi ajunge Laureat / Al norilor.

Voi trece pe lângă fum / Până când fumul, de rușine, /Va deveni iar flacăra / De la început.

Voi trece pe lângă toate lucrurile /Până când ele /Vor ajunge să mă cunoască”

Proiectul „Poeme în subteran” a fost lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani, pentru a aduce poezia în atenția unui public mai larg, prin prezentarea unei game variate de poezii în vagoanele de metrou din Londra.

sursa: digi24.ro

 

Citește mai departe

CULTURA

Închisoare cu executare și plata a peste 3 milioane de lei, pentru trei foşti directori ai Operei Naţionale Bucureşti judecați pentru corupţie

Publicat

instanta

Trei foşti directori ai Operei Naţionale Bucureşti au fost condamnaţi, luni, de Tribunalul Bucureşti la închisoare cu executare și plata a peste 3 milioane de lei, pentru săvârşirea unor fapte de corupţie. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Potrivit deciziei instanţei, Iustina Cornel, fost director economic, a fost condamnată la 5 ani şi 4 luni de închisoare, Cătălin Alexandru Ionescu, fost director general, a primit 4 ani şi 4 luni de închisoare, iar Teodor Visalom, fost director tehnic, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.

Iustina Cornel este acuzată de abuz în serviciu şi luare de mită, iar ceilalţi doi foşti directori au fost judecaţi pentru abuz în serviciu, în formă continuată şi cu consecinţe deosebit de grave.

În acelaşi dosar, administratori ai unor firme au primit pedepse cu suspendare – Nelu Teodor, Lucreţia Furnigă, Filip Constantin Tiţian, Ştefan Dumitru, Cornel Cosmulescu, aceştia fiind obligaţi să presteze muncă în folosul comunităţii.

Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 297.002 de la Iustina Cornel.

De asemenea, judecătorii au admis acţiunea civilă exercitată de Opera Naţională Bucureşti şi i-a obligat pe inculpaţi să plătească peste 3 milioane de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Potrivit DNA, în cursul anului 2006, Cătălin Ionescu, în calitate de director general al Operei Naţionale Bucureşti, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi coordonatorul compartimentelor funcţionale din cadrul instituţiei, în conivenţă cu Iustina Cornel şi Teodor Visalom, în mai multe rânduri şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu ce le reveneau în legătură cu încheierea, derularea, modificarea contractelor de achiziţie publică atribuite de instituţia unde îşi desfăşurau activitatea firmelor administrate de ceilalţi inculpaţi.

Procurorii DNA au mai reţinut că cele trei persoane cu funcţii de conducere în cadrul ONB, cu încălcarea dispoziţiilor legale, nu au supus achiziţiile aprobării Consiliului Administrativ, nu au analizat oportunitatea, respectiv nu au determinat valoarea estimată pentru fiecare achiziţie şi nu au dispus constituirea comisiilor de evaluare a ofertelor, împrejurări care au condus la inexistenţa unor selecţii de oferte reale în condiţii de concurenţă, preţurile fiind stabilite şi supraevaluate de beneficiarii contractelor.

În acelaşi context, Cătălin Ionescu, Iustina Cornel şi Teodor Visalom au semnat contractele de achiziţii respective, fără a efectua o verificare a modalităţii de încheiere, în condiţiile în care lucrările erau supraevaluate, au semnat acte adiţionale la unele contracte prin care a fost mărită valoarea iniţială a acestora, fără a exista niciun temei care să justifice această majorare şi au aprobat plăţile pentru contractele respective, în condiţiile în care cunoşteau că valoarea lucrărilor contractate era supraevaluată şi lucrările nu au fost recepţionate.

Astfel, a fost cauzat Operei Naţionale Bucureşti un prejudiciu în sumă de 3.344.438 lei, concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial pentru ceilalţi inculpaţi, administratori ai unor societăţi comerciale.

În aceeaşi perioadă, Iustina Cornel, în calitate de director economic al Operei Naţionale Bucureşti, a pretins şi primit de la Barbu Bogdan Mihail, Lucreţia Furnigă şi Nelu Teodoru, procente cuprinse între 10% şi 20% din valoarea unor facturi plătite de instituţie, respectiv din valoarea unor contracte de execuţie lucrări.

Totodată, în acelaşi scop, Iustina Cornel a pretins inculpaţilor Furnigă Lucreţia şi Teodoru Nelu să îi achiziţioneze o ambarcaţiune model VIPER 203, în regim de leasing, şi a primit suma de 123.537,6 lei, remisă sub formă de rate succesive.

În total inculpata Iustina Cornel a pretins şi primit suma de 320.238 lei. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate