Connect with us

ACTUALITATE

VIDEO: Refugii montane panoramice, amplasate în premieră în România în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Publicat

Două refugii montane panoramice au fost amplasate în premieră în România în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş şi reprezintă punctul final al unor trasee educative care le vor dezvălui turiştilor informaţii despre frumuseţea şi unicitatea zonei.

Proiectul este derulat de Asociaţia "Gyilkosto Adventure", din Gheorgheni, în colaborare cu Serviciul Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita şi în parteneriat cu Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Preşedintele Asociaţiei, Simon Laszlo, a declarat, pentru AGERPRES, că s-a dorit, în acest fel, să se facă "un pas spre Vestul Europei" în ceea ce priveşte infrastructura turistică.

"Punctele de belvedere sunt foarte populare în rândul vizitatorilor şi ne-am gândit să amenajăm aceste cabine pentru ca turiştii să poată sta mai mult, pentru cei care doresc să se uite la un apus, un răsărit, să poată petrece un timp mai îndelungat, chiar o noapte întreagă", a explicat Simon Laszlo, pentru AGERPRES.

Unul dintre refugiile panoramice este situat pe Piatra Poienii, iar celălalt pe muntele Uncigaş, iar priveliştea este una extraordinară, turiştii putând să o admire atât prin ferestrele mari ale construcţiei cât şi folosind telescoapele care vor fi instalate.

"La una dintre cabine, din geamul principal se vede o parte din Cheile Bicazului şi, în faţa, Piatra Altarului, iar din partea laterală se vede Suhardul Mic şi partea din Cheile Bicazului care conduce spre staţiunea Lacu Roşu. Iar la cabina panoramică de pe muntele Uncigaş se vede zona Lacului Roşu, până în creasta principală a Hăşmaşului", a precizat Simon Laszlo.

Acesta a punctat că cele două refugii sunt amplasate pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care e partener în proiect, fiind respectate toate elementele planului de management al parcului.

Refugiile montane au fost construite din lemn şi aluminiu, din mai multe module, ca să fie mai uşor de transportat şi montat. Pe stâncile pe care se află au fost prinşi stâlpi, fixaţi cu ancore chimice, pe care s-a montat o platformă de lemn, care este baza refugiului, după care modulele, aduse cu elicopterul, au fost asamblate la faţa locului, cu ajutorul a 30 de persoane, majoritatea voluntari Salvamont.

Şeful Serviciului Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Örs, a declarat, pentru AGERPRES, că amplasarea acestor refugii a fost "o muncă extraordinar de periculoasă şi de grea, la prima încercare intervenţia elicopterului fiind anulată din cauza vântului.

"Aceste cabine sunt din mai multe module, care trebuiau puse la punct fix. A fost extrem de greu de executat şi extrem de periculos, pentru că erai la peste 200 metri de pământ şi în fiecare clipă putea doborî pe cineva. (...) A fost exact ca în filme. Eu cred că iarăşi să facem ceva în premieră în ţara asta, ceva ce pur şi simplu este extraordinar. Eu spun că e ceva nemaipomenit de frumos", a spus Fekete Örs.

El a subliniat că şi prin acest proiect se pune la dispoziţie infrastructură pentru turism montan în siguranţă, Serviciul Salvamont derulând de peste zece ani un program complex, în acest sens, ce a vizat amplasarea a 24 de refugii montane, reabilitarea a mai bine de 2.600 km de trasee turistice sau construirea unor trasee de via ferrata.

Fekete Örs a mai arătat că aceste refugii sunt unice în România şi că mai sunt patru de acest gen în Europa.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că unul dintre refugii este amplasat la o altitudine de 1.100 de metri, iar celălalt la 1.200 de metri, acestea fiind punctul final al unor trasee turistice educative.

"Parcurgând traseul, la final vor fi aceste puncte de belvedere, care pot fi folosite ca şi punct de belvedere, cabină foto sau refugiu, au triplu rol. Pe traseele turistice unde se află aceste cabine vor fi amplasate mai multe panouri, în care vom explica unicitatea zonei, vom oferi informaţii despre geologie, geomorfologie, flora şi fauna zonei. Vrem să ne folosim de aceste puncte de atracţie, pentru că ne aşteptăm la creşterea numărului de turişti şi a fost o condiţie ca aceste trasee turistice să capete statut de trasee educative", a declarat directorul directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, i-a invitat pe turişti, într-un live pe Facebook, să viziteze zona şi să vadă "această minune", precizând că "este un loc foarte frumos pentru a cere mâna unei fete" sau pentru cei care vor să lucreze în linişte, în sistem de telemuncă.

Proiectul derulat de Asociaţia "Gyilkosto Adventure" din Gheorgheni mai include realizarea unui pod suspendat peste pârâul Bicăjel şi amenajarea unui punct de belvedere pe traseul circular din jurul Lacului Roşu, în locul numit Balconul de Piatră.

Proiectul este finanţat cu fonduri europene, printr-o fundaţie din Ungaria, dar şi cu sprijinul firmelor locale şi a Consiliului Judeţean, prin Serviciul Salvamont.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, pe aria judeţelor Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.000 de hectare şi adăposteşte păsări şi plante rare, unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, unele din cele mai impozante chei de calcar din Europa, dar şi pajişti de o frumuseţe uimitoare. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

FOTO: Doi tineri au fost transportați la spital după un accident grav produs în Câmpeni, comuna Prăjeni

Publicat

foto: doi tineri au fost transportați la spital după un

Publicitate

Doi bărbați au ajuns la spital în urma unui accident rutier ce s-a produs, în această seară, în localitatea Câmpeni, comuna Prăjeni.

În eveniment au fost implicate două autoturisme.
La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu autospecială de stingere, una de descarcerare, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță...

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programul „Eminescu fără frontiere”: 25 de ani de dialog cultural, marcați de Ziua Culturii Naționale și în Republica Turcia

Publicat

programul „eminescu fără frontiere”: 25 de ani de dialog cultural,

Publicitate

Programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere marchează, în anul 2026, o nouă etapă de dezvoltare prin extinderea sa în Republica Turcia, consolidându-și statutul de platformă internațională de cooperare culturală și educațională. Demersul deschide noi perspective de dialog intercultural și diplomație culturală, aducând opera lui Mihai Eminescu mai aproape de publicuri diverse, dincolo de granițe.

Inițiat în anul 2014, programul...

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune”: Patru copii, Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea și mama lor, Diana, au nevoie de rugăciunile noastre

Publicat

lângă noi: mașină răsturnată în albia râului bistrița, la suceava.

Publicitate

„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune
Fraților, nu este un anunț.
Este un strigăt.
Este un plâns.
Este o rană deschisă.
În ziua Epifaniei, în ziua în care cerul s-a deschis peste Iordan, peste o familie de preot s-a prăbușit un cer întunecat. Un accident cumplit. Fără avertisment. Fără milă. Soția părintelui Ioan Cosma și copiii lui – zdrobiți într-o clipă care a schimbat totul.
Matei, un adolescent… nu un prunc,...

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (419)

Publicat

momentul de culturĂ. cu georgicĂ manole (419)

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Carmen Brăgaru publică articolul „Renașterea Miorcanilor”. Rețin: 1. „De curând, în prezența autorităților locale și județene, Conacul Pillăteștilor din Miorcani și-a redeschis porțile. Domeniul, cumpărat de botoșăneanul Nicolae Pillat (bunicul poetului) pe la 1850 de la un membru al familiei Suțu, a fost moștenit...

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe