Numărul sesizărilor privind posibile incidente electorale, duminică, de la deschiderea secţiilor de votare şi până la finalizarea operaţiunilor au fost de 210, în scădere cu aproape 30% faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2014, a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

“Din totalul sesizărilor înregistrate ieri, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit deja că 102 evenimente nu se confirmă. Cele mai multe posibile incidente au fost sesizate în Bucureşti şi în judeţul Dolj, respectiv câte 22”, a declarat Dajbog, luni seara, la sediul MAI.

Ea a precizat că, din totalul sesizărilor de fapte contravenţionale, cele mai multe au făcut referire la sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat (14 sesizări), comercializarea şi consumul de băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiilor de votare (13 sesizări), nerespectarea dispoziţiilor legale privind prezenţa altor persoane în cabina de vot (9 sesizări), continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia (8 sesizări) şi refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi (4 sesizări).

Până în prezent, poliţiştii au aplicat 14 avertismente scrise şi 16 amenzi în valoare de 17.200 de lei, cu 30% mai puţine sancţiuni contravenţionale faţă de 2014.

“Poliţiştii efectuează verificări cu privire la 42 de posibile infracţiuni: 12 cazuri în care alegătorii au votat fără a avea acest drept în Galaţi, Giurgiu, Caraş-Severin, Maramureş, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Vaslui, 9 infracţiuni de corupere a alegătorilor în Argeş, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, 4 infracţiuni de vot multiplu în Argeş, Constanţa, Giurgiu şi Olt, o infracţiune de fraudă la votul electronic în Braşov, 6 infracţiuni de violare a confidenţialităţii votului în Bacău, Constanţa, Dolj şi Galaţi, o infracţiune de împiedicare a liberului exerciţiu al dreptului de a alege în Sibiu, o infracţiune referitoare la nerespectarea regimului urnei de vot în Vaslui şi o infracţiune de falsificare a documentelor în Giurgiu”, a mai spus Dajbog.

Purtătorul de cuvânt al MAI a adăugat că alte posibile 7 infracţiuni circumscrise contextului electoral sunt în cercetare în Bucureşti, Brăila, Botoşani, Braşov şi Ialomiţa.

“Numărul de posibile infracţiuni, înregistrat ieri, este cu aproximativ 40% mai mic faţă de primul tur al alegerilor din 2014”, a precizat oficialul MAI.

Printre exemplele de infracţiuni se numără o situaţie din judeţul Argeş, unde un observator a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie cu privire la faptul că într-o localitate oamenii sunt transportaţi la secţiile de votare cu un microbuz. Din primele cercetări a rezultat că Primăria din localitate a încheiat un contract cu o societate, în vederea punerii la dispoziţie a două curse de transport special, destinate cetăţenilor care doresc să îşi exercite dreptul de vot şi locuiesc la o distanţă de circa 4 km de locul în care este amplasată secţia de votare. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de corupere a alegătorilor, iar cercetările continuă în vederea stabilirii situaţiei de fapt.

“Pe parcursul zilei de ieri, angajaţii MAI au asigurat climatul de ordine şi linişte publică la nivel naţional, paza şi protecţia localurilor de vot şi au verificat cu celeritate toate sesizările privind incidentele electorale. În total, în cursul zilei de ieri, au fost la datorie peste 37.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi angajaţi de la alte structuri operative ale MAI”, a informat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne.

Monica Dajbog a transmis că ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, le dă asigurări cetăţenilor că inclusiv pe data de 24 noiembrie, când va avea loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, structurile MAI vor fi la datorie şi vor trata cu aceeaşi seriozitate şi intransigenţă orice incident electoral. AGERPRES

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni suspendarea judecării dosarului “Rovinari – Turceni”, în care fostul premier Victor Ponta şi fostul senator Dan Şova au fost achitaţi în primă instanţă, fiind sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind aplicarea deciziei CCR de rejudecare a unor dosare de corupţie.

Judecătorii români vor trimite la CJUE patru întrebări, prin care doresc să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

De asemenea, magistraţii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

Până în prezent, Instanţa supremă a sesizat CJUE în mai multe dosare, cum ar fi cele ale fostului ministru al Energiei Constantin Niţă şi fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov. În alte dosare, magistraţii au decis rejudecarea de la zero, fără a mai fi sesizată CJUE.

În mai 2018, Victor Ponta, Dan Şova, Octavian Laurenţiu Graure (director economic al Complexului Energetic Turceni) şi Laurenţiu Ciurel (fost director general al SC Complexul Energetic Rovinari) au fost achitaţi. În schimb, Dumitru Cristea, fost director general al Complexului Energetic Turceni, a primit patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

Victor Ponta a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor. Procurorii susţin că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul său de avocatură, Ponta ar fi obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” peste 181.000 lei, pentru presupuse activităţi efectuate în conlucrare, dar care, în realitate, nu s-ar fi efectuat.

“Astfel, la 30 august 2007, între SCA ‘Şova şi Asociaţii’, reprezentată de Şova, şi Cabinetul Individual de Avocat ‘Ponta Victor-Viorel’, reprezentat de Ponta, s-a încheiat o convenţie de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenţia s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro pentru care va emite o factură lunară. Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007, inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta pentru octombrie 2007 (lună în care Şova s-a înţeles cu Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes)”, susţinea DNA.

Anchetatorii au reţinut că, în 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit lui Ponta la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexuri energetice încheiaseră cu SCA ”Şova şi Asociaţii” alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes).

“Convenţia de conlucrare s-a încheiat în decembrie 2008, moment în care Ponta a devenit ministru. Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ‘Şova şi Asociaţii’, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Dan Şova a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi”, menţiona DNA.

Sursa citată preciza că din probe a rezultat că prin încheierea contractului de conlucrare s-a urmărit bonificarea lui Victor Ponta pentru contractele încheiate de SCA ”Şova şi Asociaţii” cu complexurile energetice. Procurorii consideră că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă la nivelul companiilor de stat nu ar fi existat percepţia că Şova beneficiază de susţinerea lui Ponta. AGERPRES

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi funcţional în vederea depistării precoce a cancerului profesional şi a pneumoconiozelor.

Legea prevede că lucrătorii expuşi la agenţi cancerigeni sau mutageni, la pulberi minerale pneumoconiogene vor beneficia de supravegherea stării de sănătate şi după încetarea acestei activităţi profesionale.

Potrivit expunerii de motive a legii, “în cursul activităţii profesionale, lucrătorii pot fi expuşi anumitor riscuri ale căror repercusiuni asupra sănătăţii pot să apară la mulţi ani după încetarea expunerii”. Pentru a beneficia de un diagnostic precoce şi de o abordare terapeutică care să asigure un prognostic favorabil, starea de sănătate a acestor lucrători va trebui verificată periodic şi după încetarea expunerii sau a activităţii profesionale, explică iniţiatorii.

“Lucrătorii expuşi, în antecedentele profesionale, la agenţi cancerigeni sau mutageni, aşa cum sunt definiţi de legislaţia românească în vigoare, respectiv la pulberi minerale pneumoconiogene, beneficiază de supravegherea stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională menţionată şi după încetarea expunerii sau a activităţii profesionale, denumită în continuare supraveghere medicală post-expunere profesională, pe perioada necesară pentru protejarea sănătăţii. Prin lucrător expus se înţelege orice lucrător care dovedeşte expunerea profesională la agenţi cancerigeni sau mutageni şi pulberi minerale pneumoconiogene prin documente oficiale stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii”, prevede actul normativ.

Supravegherea medicală post-expunere profesională se va realiza prin cabinetele de medicina muncii şi secţiile/compartimentele de medicina muncii din structura spitalelor publice, care preiau de la structurile de medicina muncii ce au avut în supraveghere astfel de lucrători dosarele celor care şi-au încetat activitatea.

Preluarea dosarelor se face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Datele obţinute prin supravegherea medicală post-expunere profesională vor fi raportate Institutului Naţional de Sănătate Publică. La propunerea Ministerului Sănătăţii, se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, înfiinţarea şi organizarea în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică a Registrului naţional al expuşilor profesional la agenţi cancerigeni sau mutageni şi pulberi pneumoconiogene.

“Supravegherea medicală post-expunere profesională a lucrătorilor expuşi se realizează diferenţiat, în funcţie de riscul profesional avut în vedere, conform unor ghiduri de specialitate elaborate de Comisia de Medicina Muncii a Ministerului Sănătăţii, iar, în lipsa acestora, în conformitate cu ghiduri şi proceduri agreate la nivel european sau internaţional”, mai stipulează actul normativ.

Tot luni, şeful statului a semnat decretele privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 12 alin. (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice şi pentru promulgarea Legii privind modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. AGERPRES