Procurorii DIICOT au efectuat, joi, 30 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Vaslui şi Braşov, într-un dosar de criminalitate organizată, în care erau implicate mai multe persoane, printre care şi ofiţeri de poliţie.

„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au efectuat 30 de percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vaslui şi Braşov, într-o cauză în care se efectuează cercetări pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, tentativă la omor calificat, instigare la tentativă la omor calificat, camătă, evaziune fiscală, spălare a banilor, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, favorizarea făptuitorului, influenţarea declaraţiilor, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, distrugere, proxenetism, sustragerea ori distrugerea de probe ori înscrisuri şi şantaj”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2012, membrii unei grupări infracţionale au obţinut sume de bani din activităţi de proxenetism, ce s-au desfăşurat pe teritoriul Elveţiei, Italiei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Spaniei.

Proxenetism în Elveția, Italia, Germania, Marea Britanie și Spania

Potrivit anchetatorilor, activităţile de proxenetism au fost realizate de către doi membri ai grupării, sub coordonarea liderului acesteia, iar sumele de bani obţinute au fost transportate în România de către aceştia sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar pe numele unor persoane apropiate ale liderului.

Produsul infracţional a fost „spălat” prin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare în România şi autoturisme de lux sau reintrodus în circuitul financiar prin acţiuni de creditare a unor societăţi comerciale administrate în fapt de către liderul grupării.

În perioada în care coordona activitatea de proxenetism pe teritoriul Elveţiei, liderul grupării a intrat în conflict cu membrii unei alte grupări concurente, formată din cetăţeni de origine albaneză.

Pe data de 9 martie 2012, acesta, însoţit de alţi doi cetăţeni români, l-au atacat cu intenţia de a-l ucide pe un cetăţean albanez, pe fondul reglării unor conturi determinate de implicarea liderului grupării în activităţi de proxenetism.

În acest scop, cei trei români l-au urmărit cu un autoturism în trafic pe cetăţeanul albanez şi, în momentul în care acesta din urmă se deplasa într-o zonă necirculată, au procedat la acroşarea autovehiculului condus de victimă, ulterior coborând din maşină şi lovindu-l pe acesta cu diverse obiecte contondente şi înţepătoare.

„Cu privire la liderul grupului infracţional s-a mai reţinut şi faptul că, începând cu 2015, a desfăşurat activităţi infracţionale legate de traficul de droguri, fiind ajutat în acest sens de foşti sportivi, printre care şi poliţişti ce desfăşoară activităţi de pază în diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului Bucureşti. În aceste cluburi, suspectul a realizat adevărate ‘zone libere’ în care se desfăşurau activităţi de trafic de droguri, cu sprijinul majorităţii liderilor lumii interlope din România”, arată sursa citată.

În acest sens se reţine faptul că, până în anul 2015, activitatea de pază a cluburilor din Bucureşti a fost asigurată de o grupare aflată în coordonarea unei persoane ce a fost victima unei infracţiuni de tentativă la omor comisă, în anul 2015, pe fondul conflictelor generate de paza cluburilor din Bucureşti.

Ulterior comiterii acestei infracţiuni de tentativă la omor, paza cluburilor din Bucureşti a fost preluată de o altă grupare din care face parte şi suspectul Robert Cristian Badea, comisar de poliţie în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul Antidrog la data comiterii faptelor, cu care suspectul a iniţiat o relaţie de colaborare.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că activităţile de cămătărie s-au desfăşurat personal de către liderul grupării, dar şi cu sprijinul membrilor unei alte grupări infracţionale. Totodată, în cursul lunii martie 2020, într-o perioadă în care pe piaţa de consum exista o penurie de produse de uz sanitar – măşti de unică folosinţă, alcool sanitar sau dezinfectanţi, membrii grupării au procedat la achiziţionarea unor cantităţi mari de astfel de bunuri necesare cetăţenilor, iar ulterior la revânzarea la preţuri de speculă a acestora, fără a fi emise facturi fiscale şi eludând în acest fel plata taxelor aferente.

La data de 19 martie, în urma descinderilor efectuate la sediul uneia dintre societăţile comerciale deţinute în fapt de către liderul grupării şi la locuinţele mai multor suspecţi, au fost identificate şi ridicate în vederea cercetărilor: 13.767 măşti protecţie, 430 litri dezinfectant suprafeţe, 449 litri dezinfectant de mâini, 13,5 litri alcool sanitar, 327 ochelari de protecţie şi 11.500 mănuşi de protecţie.

„În perioada ianuarie – aprilie 2020, suspectul Gheorghe Napoleon Bonaparte, având calitatea de comisar şef de poliţie, a primit pentru sine suma de 5.000 de euro de la membrii grupării, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui procuror sau judecător, promiţând că îi va determina pe aceştia să înlocuiască măsura arestării preventive dispusă faţă de autorul tentativei la omor”, precizează DIICOT.

În urma percheziţiilor domiciliare au fost identificate şi indisponibilizate sumele de 6.050 euro, 15.950 lei şi 120 lire sterline, bijuterii din aur, o armă letală de foc tip revolver şi cinci cartuşe, trei pistoale cu aer comprimat, un pistol cu gaz şi muniţie aferentă, mai multe săbii şi macete, bâte, două spray-uri paralizante, 29 telefoane mobile, şapte laptopuri, o tabletă, 18 cartele SIM, balize GPS şi aparatură de bruiaj şi aproximativ 3.000 litri substanţă biocidă şi dezinfectantă.

La sediul DIICOT – Structura Centrală au fost conduse, în vederea audierii, 14 persoane. Agerpres