EVENIMENT
Vine GERUL! Sunt așteptate precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare. Prognoza meteo pentru 10 – 23 ianuarie

Vremea va continua să se răcească la nivelul întregii ţări. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor sub formă de ploaie, lapoviţă, dar şi ninsoare va ridicată pe parcursul următoarelor două săptămâni, în majoritatea regiunilor, arată prognoza de specialitate publicată, luni, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Vă prezentăm prognoza meteo pe regiuni, în intervalul 10 ianuarie – 23 ianuarie 2022
În Banat, vremea va intra într-un proces de răcire în prima jumătate a săptămânii, astfel că, de la o medie a temperaturilor maxime de 2 – 4 grade în prima zi a intervalului de prognoză, se va ajunge la valori negative, de la -2 la 0 grade, în 12 şi 13 ianuarie, când şi minimele la nivelul regiunii vor scădea la un ecart între -9 şi -7 grade.
După acest interval sunt estimate temperaturi ce se vor situa în jurul mediilor multianuale, respectiv o medie a temperaturilor maxime de 3 – 4 grade şi minime, în general între -5 şi -2 grade.
Temporar, vor fi precipitaţii în primele zile ale intervalului, când izolat se pot acumula şi cantităţi de apă mai însemnate. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi relativ ridicată şi după data de 17 ianuarie.
În Crişana, în primele două zile ale intervalului, media temperaturilor maxime va fi de 1 – 3 grade, iar cea a valorilor minime se va situa în jurul a -3 grade. Ulterior, în zilele de 12 şi 13 ianuarie, vremea va deveni rece, geroasă pe timpul nopţilor, cu maxime termice negative, de -2 grade, şi minime local sub -8 până la -10 grade.
După aceste zile se va reveni la un regim termic, în general apropiat de normal, cu o medie regională a maximelor de 1 – 3 grade şi minime, în medie ce vor oscila între -5 şi -2 grade. Pe parcursul primei săptămâni de prognoză, doar pe arii restrânse vor mai fi precipitaţii slabe, iar pentru a doua săptămână, mai ales după 17 ianuarie, probabilitatea de apariţie a acestora va fi în creştere.
În Transilvania, vremea se va răci treptat în primele zile ale intervalului, iar de la o medie regională a temperaturilor maxime de 4 grade, în prima zi, se va ajunge la -3 grade în 12 şi 13 ianuarie, când şi nopţile vor fi geroase, cu minime cuprinse între -12 şi -10 grade.
Pentru perioada 14 – 23 ianuarie sunt estimate valori termice apropiate de media multianuală, media maximelor urmând să înregistreze valori de 0 – 2 grade şi minime, cuprinse în general, între -8 şi -3 grade. Pe parcursul primei săptămâni de prognoză, doar pe arii restrânse vor mai fi precipitaţii slabe. Pentru a doua săptămână, în speciale după data de 17 ianuarie, probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai ridicată.
În Maramureş, în prima zi a intervalului, se vor înregistra valori termice apropiate de normalul climatologic al perioadei, respectiv la nivelul regiunii, maxime de 3 grade şi minime de la -6 la -5 grade. Ulterior, vremea va deveni rece, geroasă în timpul nopţilor şi dimineţilor, îndeosebi pe 12 şi 13 ianuarie, când se va ajunge la valori diurne negative, la o medie de -3 grade, şi minime între -12 şi -10 grade.
După acest interval sunt estimate temperaturi ce se vor situa în jurul mediilor multianuale caracteristice lunii ianuarie, respectiv o medie a temperaturilor maxime de până la un grad şi minime, în general de la -6 la -2 grade. După 13 ianuarie, temporar, vor fi precipitaţii, probabilitatea fiind mai ridicată în 14 ianuarie şi după 17 ianuarie.
În zona Moldovei, vremea va intra într-un proces de răcire ce se va generaliza la nivelul întregii regiuni, astfel că pe 11 şi 12 ianuarie, media maximelor va ajunge la -4 grade, iar în noaptea de miercuri spre joi (12/13 ianuarie) vor fi minime local sub -10 grade. În 13 şi 14 ianuarie, temperatura aerului va marca o creştere semnificativă, până la medii ale maximelor de 3 – 6 grade şi ale minimelor în jurul a zero grade, ce vor caracteriza o vreme mai caldă pentru această dată.
Pentru restul intervalului sunt estimate temperaturi maxime, în medie de 3 – 4 grade, şi minime între -4 şi -3 grade, o nouă răcire fiind posibilă după 22 ianuarie. Pe parcursul celor două săptămâni, precipitaţiile vor fi în general slabe cantitativ, iar probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai mare pe 10, 11 şi 14 ianuarie şi spre sfârşitul intervalului.
În Dobrogea, vremea va deveni rece în perioada 11 – 13 ianuarie, când la nivelul regiunii vor fi temperaturi maxime de la -2 la 0 grade, iar cele mai scăzute minime vor fi în noaptea de miercuri spre joi (12/13 ianuarie), până la o medie de -7 grade.
După data de 14 ianuarie se va încălzi, iar până la finalul intervalului media temperaturilor maxime va oscila între 4 şi 7 grade, în timp ce minimele se vor situa, în general, între -3 grade şi un grad. Pe parcursul celor două săptămâni, precipitaţiile vor fi în general slabe cantitativ, iar probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai mare 10 şi 11 ianuarie şi spre sfârşitul intervalului.
În Muntenia, vremea va intra într-un proces de răcire ce se va generaliza în toată regiunea în zilele de 11, 12 şi 13 ianuarie, când media temperaturilor maxime va fi de 0 – 2 grade, iar cele mai scăzute minime se vor înregistra în noaptea de miercuri spre joi (12/13 ianuarie), la valori între -10 şi -8 grade îndeosebi în zona subcarpatică. Pentru perioada 14 – 23 ianuarie sunt estimate temperaturi maxime, în medie, de 5 – 7 grade, şi minime de la -4 la -2 grade, valori mai scăzute fiind posibile după data de 22 ianuarie.
Pe durata celor două săptămâni de prognoză, precipitaţiile vor fi în general slabe cantitativ, iar probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai mare pe 10 şi 11 ianuarie, precum şi spre sfârşitul intervalului.
În Oltenia, vremea se va răci semnificativ, astfel că, în zilele de 11, 12 şi 13 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi de 0 – 2 grade. Cele mai scăzute minime se vor înregistra în noaptea de miercuri spre joi (12/13 ianuarie), la valori locale de sub -10 grade, îndeosebi în zona subcarpatică. Pentru perioada 14 – 23 ianuarie sunt estimate temperaturi maxime, în medie de 5 – 7 grade, şi minime de până la -4 grade, cu valori posibil mai scăzute după 22 ianuarie. În 10 şi 11 ianuarie, temporar, se vor semnala precipitaţii, iar izolat cantităţile de apă vor fi însemnate. Precipitaţiile vor fi în general slabe cantitativ, iar probabilitatea de apariţie a acestora va fi în creştere după 17 ianuarie.
Cum va fi vremea la munte
La munte, la începutul primei săptămâni, vremea va fi într-un proces de răcire, astfel că, de la o medie a temperaturilor maxime între -2 şi 0 grade, în prima zi, se va ajunge la -8 grade, în 12 ianuarie. Ulterior, temperatura va creşte uşor, iar până spre 23 ianuarie, media maximelor se va situa între -5 şi -2 grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi pentru temperaturile minime, ce vor prezenta o medie de -6 grade, în primele două nopţi, apoi se va înregistra o scădere semnificativă în 12 şi 13 ianuarie, la valori cuprinse între -15 şi -12 grade. Pentru restul intervalului sunt estimate valori termice ce vor oscila între -10 şi -8 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată, în zilele de 10 şi 11 ianuarie şi după 14 ianuarie. AGERPRES
Citește Romania24.ro pe Google News
ECONOMIE
Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an

Estimările referitoare la ritmul de creștere economică al României în acest an nu au suferit modificări din partea Băncii Mondiale, dar acestea au fost revizuite ușor în scădere pentru anul următor, conform raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat marți de instituția financiară internațională.
Conform noilor estimări, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat de Banca Mondială în luna ianuarie 2023.
Ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, când Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,9% a economiei româneşti, mai mică totuşi faţă de avansul de 4,2% previzionat în ianuarie.
De asemenea, în primele sale estimări pentru anul 2025, Banca Mondială mizează în cazul României pe o creştere de 4,1%.
La nivel regional, Banca Mondială prognozează că Europa Centrală şi Asia va înregistra o creştere accelerată de 1,4% în 2023, după un avans de 1,2% în 2022, dar avertizează că perspectiva rămâne una deosebit de incertă din cauza invaziei ruseşti în Ucraina şi repercusiunilor sale.
Creşterea regională ar urma să revină la 2,7% pe an în 2024-25, stimulată de cererea externă şi internă solidă, în contextul diminuării şocurilor negative.
Cu toate acestea, riscurile la nivel regional rămân orientate în jos şi includ posibilitatea unei invazii mai intense sau mai prelungite a Rusiei în Ucraina, o inflaţie mai mare şi politici monetare mai stricte precum şi stresul din sectorul financiar.
Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an
O încetinire peste aşteptări în zona euro ar diminua şi mai mult cererea externă pentru Europa Centrală şi Balcanii de Vest.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Agerpres
EVENIMENT
Peste 5.000 de pompieri au asigurat protecția populației în timpul minivacanței de 1 iunie și Rusalii

În timpul minivacanței prilejuite de Ziua Copilului și Sărbătoarea Rusaliilor Ortodoxe, aproape 5.000 de pompieri au desfășurat zilnic misiuni de protecție a populației la nivel național.
„În primele cinci zile ale lunii iunie, peste 7.357 de situaţii de urgenţă au fost gestionate de echipajele operative, mare parte dintre acestea constând în cazuri pentru acordarea primului ajutor calificat, (peste 80% din numărul total de intervenţii, ceea ce înseamnă peste 6.000 de astfel de situaţii)”, informează un comunicat al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) transmis, marţi, AGERPRES.
Pompierii au intervenit pentru stingerea a 265 de incendii, în 32 cazuri pentru descarcerarea victimelor în urma accidentelor rutiere, precum şi în alte 1.054 de misiuni de protejare a comunităţilor.
De asemenea, în perioada de referinţă, la nivel naţional, aproape 6.000 de persoane au fost asistate medical de către echipajele SMURD, iar alte 44 au fost salvate din incendii sau alte situaţii deosebite.
„Echipajele de salvatori au intervenit în sprijinul autorităţilor locale şi al cetăţenilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor înregistrate în zonele aflate sub incidenţa codurilor de vreme severă, în contextul fenomenelor hidrometeorologice, prognozate în toată această perioadă”, arată sursa citată.
Peste 5.000 de pompieri au asigurat protecția populației în timpul minivacanței de 1 iunie și Rusalii. Au fost efectuate 243 de controale de prevenire la nivel naţional
Pentru protecţia populaţiei din judeţele aflate sub incidenţa acestora, au fost transmise 58 de mesaje de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT.
„În urma acţiunilor desfăşurate în perioada 1-5 iunie, colegii noştri au efectuat 243 de controale de prevenire la nivel naţional, iar pentru neregulile identificate în teren au fost aplicate 860 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 722 de avertismente şi 138 de amenzi, în cuantum de peste 800.000 lei”, precizează IGSU.
Pe timpul controalelor desfăşurate, pentru încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu (depăşirea numărului maxim de utilizatori cu mai mult de 10%), pentru un obiectiv din judeţul Argeş a fost aplicată o amendă în valoare de 100.000 lei (ca sancţiune principală) şi sancţiunea complementară de oprire a funcţionării şi utilizării spaţiului. Agerpres

Cutremurul s-a produs la 24 kilometri Est de Arad, 50 de kilometri Nord-Est de Timișoara, 74 kilometri Sud-Est de Bekescsaba și 93 kilometri Nord de Reșița.
Potrivit IGSU, până la acest moment nu s-au înregistrat apeluri la 112.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 29 mai – 4 iunie, au fost înregistrate 35 de cazuri confirmate cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2, dintre care 33 sunt considerate variante de interes.
Potrivit INSP, până în prezent au fost confirmate confirmate 200 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 563 cazuri cu BQ.1, 277 cazuri cu sub-varianta XBB şi 382 cu sub-varianta XBB.1.5 a Omicron.
Până la data de 4 iunie 2023 au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC). Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).
Potrivit INSP, până pe 4 iunie au fost raportate la CNSCBT un număr de 19.893 de secvenţieri.
Cele 35 secvenţieri din săptămâna 29 mai – 4 iunie au fost raportate de INCDMM „Cantacuzino”. Agerpres