Părăsirea timpurie a şcolii afectează, în ţara noastră, peste 46.000 de copii anual, potrivit raportului “Child Rights Now” România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

Raportul face parte din iniţiativa globală “Child Rights Now!”, care are ca scop evidenţierea progresului înregistrat privind drepturile copiilor din lumea întreagă la 30 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Raportul pentru România a fost pregătit de organizaţiile membre ale iniţiativei globale: Fundaţia Terre des hommes – Elveţia, Salvaţi Copiii România, SOS Satele Copiilor România şi World Vision România.

“Discrepanţele privind rata participării la educaţie a diferitelor grupe de vârstă, precum şi rezultatele mult mai slabe ale indicatorilor în cazul copiilor de etnie romă şi incidenţa crescută a abandonului şcolar în general reprezintă motive importante de îngrijorare privind respectarea dreptului la educaţie în România. La nivelul şcolii primare, gimnaziale şi liceale, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual. În rândul celor care rămân în procesul educaţional rezultatele educaţiei sunt foarte slabe. Doar aproximativ 61% dintre elevii de 15 ani reuşesc să obţină cunoştinţe de bază în ce priveşte citirea şi înţelegerea unui text, precum şi de matematică, rezultat care plasează România pe locul 3 în coada clasamentului între cele 28 de state membre UE”, se arată în raport.

Conform acestuia, rata copiilor de vârstă şcolară neînscrişi la şcoală este de 6% la nivelul întregii populaţii, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă şi la 29% pentru copiii cu dizabilităţi. Copiii care provin din familii cu venituri mici sunt de asemenea supuşi riscurilor.

De asemenea, raportul relevă că nu toate şcolile sunt “un mediu sigur” pentru copil. “30% dintre şcolile din România şi 62% în mediul rural au toaletele în exterior. 3.892 de şcoli nu au autorizaţie pentru incendiu. Cel puţin 170 de şcoli funcţionează în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în special în comunităţile dezavantajate copiii sunt expuşi riscului de exploatare sexuală, trafic de persoane şi exploatare prin muncă.

“Multe dintre abuzuri au loc cu participarea părinţilor sau a persoanelor care îi îngrijesc, (…) un număr mult mai mare de copii sunt supuşi violenţei în mod regulat chiar în familie (prin aplicarea pedepselor corporale ca formă de disciplină), la şcoală (conflicte cu alţi copii şi bullying) sau online”, se precizează în raport.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, se face referire la un sondaj la nivel naţional conform căruia 61% dintre copii au spus că au fost disciplinaţi prin lovire sau pălmuire cel puţin o dată. Referitor la violenţa în şcoli, un sondaj la nivel naţional cu copii de gimnaziu şi liceu arată că unul din trei copii a spus că a fost agresat de un altul, iar unul din şase a afirmat că a fost bătut de un alt copil.

Raportul arată că, deşi oraşele din România au ajuns în mare măsură la standardele din ţările dezvoltate în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi servicii de canalizare, zonele rurale au rămas în urmă pe majoritatea palierelor. Aproximativ 68% din populaţie e conectată la servicii publice de furnizare a apei curente, rata de acces fiind însă de 97% în zonele urbane şi de doar 33,5% în mediul rural. În ce priveşte managementul apelor uzate, diferenţa este încă şi mai pregnantă. Puţin peste jumătate din populaţie era racordată la astfel de servicii în 2017, din care 88% din populaţia oraşelor şi doar 8,2% din cei care locuiesc la ţară.

În 2017 aproape o treime dintre copiii României trăiau sub pragul naţional al sărăciei. Acest indicator, echivalent cu rata sărăciei relative (respectiv rata riscului de sărăcie în statisticile UE), era de 32,2% pentru copiii cu vârste între 0 şi 18 ani, faţă de 23,6% la nivelul întregii populaţii, mai relevă raportul. AGERPRES

Autoritatea Electorală Permanentă informează că Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri ale persoanelor efectuate în cadrul primăriilor.

După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerile prezidenţiale din data de 24 noiembrie este următoarea:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 18.217.411 cetăţeni;

– numărul total al alegătorilor care au dreptul de vot interzis este de 19.186 de cetăţeni;

– numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 715.064 de persoane;

– numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro este de 35.917 cetăţeni;

– numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro este de 33.802 cetăţeni.

AEP precizează că alegătorii care au domiciliul în România şi au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă, cât şi pentru votul la o secţie de votare, în număr de 63.362, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. AGERPRES

Un tânăr din județul Bihor a fost reținut de polițiști, după ce ar fi înșelat zeci de persoane, cărora le-a oferit servicii fictive în domeniul furnizării de energie electrică. Încasa sume între 100 și 400 de lei de la clienți, însă firma sa nu era autorizată în domeniu.

Potrivit IPJ Bihor, tânărul reținut are 22 de ani și este din comuna Sâniob, județul Bihor.

În perioada iulie – noiembrie, ar fi indus în eroare 30 de persoane din județul Bihor, pe care le-ar fi determinat să încheie contracte de mentenanță și prestări servicii în domeniul furnizării de electricitate cu o societate comercială cu sediul în localitatea bihoreană Sfârnaș, al cărei administrator și asociat unic este. Tânărul nu avea însă calificarea necesară, iar societatea respectivă nu era autorizată să efectueze astfel de lucrări.

Acesta ar fi încasat sume cuprinse între 100 și 400 de lei, de la cei 30 de bihoreni, inducându-i în eroare cu privire la calitatea sa de a încheia respectivele contracte și obligativitatea încheierii acestora.

Tânărul va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, în vederea dispunerii măsurilor legale.

O elevă de clasa a IV-a de la Şcoala 150 din Bucureşti a iniţiat un proiect de colectare selectivă a deşeurilor, intitulat “Planeta este casa noastră”.

“Este vorba despre o elevă a noastră de la clasa a IV-a, care a iniţiat acest proiect (…). Totul a pornit de la o emisiune, un documentar pe care ea l-a văzut şi a rămas foarte impresionată. A văzut cum animalele mor din cauza plasticului care este peste tot în natură. Şi atunci s-a gândit la o acţiune de reciclare diferenţiată – hârtie, plastic. A cumpărat din bani strânşi cu ajutorul colegilor ei nişte pubele specifice, dar cu nişte dimensiuni destul de reduse, astfel încât să nu ocupe mult loc în clasă. Au început să recicleze”, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul adjunct al unităţii de învăţământ, Adelina Vîlcu.

Iniţiatoarea proiectului afirmă că este datoria oamenilor, inclusiv a copiilor, ca prin acţiunile lor să contribuie la salvarea planetei.

“Am văzut în nişte documentare cum în toată lumea animalele mor din cauza deşeurilor de plastic aruncate de noi, oamenii. Astfel că m-am gândit că tot noi, oamenii, putem să reparăm acest lucru, având grijă cum folosim şi reciclăm produsele de plastic. De asemenea, am aflat la şcoală cum se produce hârtia şi că putem salva copacii de la tăiere, dacă reciclăm hârtia. Aşa s-a născut ideea mea de a începe în clasa noastră să reciclăm selectiv, să arătăm că ne pasă şi că noi, copiii, dorim să ne implicăm în salvarea planetei”, a spus eleva.

Potrivit directorului adjunct al Şcolii 150, proiectul urmează să fie extins la nivelul întregii instituţii în semestrul a doilea al acestui an şcolar.

“Noi aici, la un nivel micro, ne facem datoria şi încercăm şi vedeţi că şi elevii noştri sunt entuziasmaţi, dar ce se întâmplă dincolo de gardul şcolii, nu ştiu dacă în continuare se preiau diferenţiat deşeurile acestea. Deocamdată nu este extins şi la alte clase pentru că le-am cerut copiilor să îmi facă un calcul pe săptămână, pe lună, cam cât reuşesc să recicleze, astfel încât undeva către sfârşitul semestrului doi vor avea o masa rotunda în care ei vor trage nişte concluzii, după care îl vom extinde în toată şcoala şi mai departe. Să vedem cu ce idei putem să venim noi ca şcoală şi, de asemenea, comunitatea locală”, a afirmat Adelina Vîlcu.

Ea a adăugat că a fost impresionată de iniţiativa elevei.

“Eu personal am fost impresionată, stând de vorbă cu eleva, de faptul că totul a pornit de la un reportaj în care a văzut cum animalele oceanice, păsările mor din cauza acestui plastic. (…) Uite că spiritul civic poate fi dezvoltat la copiii noştri şi cred că asta lipseşte în şcoala românească – atitudinea civică este tot ce contează”, a mai spus Adelina Vîlcu. AGERPRES