Ar putea fi „o descoperire majoră” în cercetarea originii maladiei COVID-19: cercetătorii de la Institutul Pasteur din Paris au identificat în nordul Laosului virusuri înrudite cu SARS-CoV-2 la populaţii de lilieci, care sunt capabile să infecteze oamenii, informează AFP.

Concluziile acestui studiu, care pot fi consultate în regim de gratuitate începând de miercuri pe platforma ştiinţifică Research Square, vor trebui să fie evaluate de alţi cercetători înainte de a fi publicate într-o revistă medicală.

Pentru a înţelege mai bine evoluţia SARS-CoV-2 şi originile sale, care fac de mai multe luni subiectul unor speculaţii intense, cercetători de la Institutul Pasteur din Paris, Institutul Pasteur din Laos şi Universitatea Naţională din Laos au participat între sfârşitul anului 2020 şi începutul anului 2021 la o misiune pe teren în nordul acestei ţări pentru a preleva eşantioane de la diverse specii de lilieci care trăiesc în peşteri calcaroase.

„Ideea de start era aceea de a încerca să identificăm originea acestei epidemii”, a explicat Marc Eloit, directorul laboratorului de cercetare a noilor patogeni din cadrul Institutului Pasteur din Paris, ale cărui echipe au analizat diverse eşantioane prelevate. „Din diverse motive, care devin tot mai numeroase, suspectăm că anumiţi lilieci insectivori ar putea fi un rezervor al virusului”, a adăugat cercetătorul francez.

Prelevările au avut loc într-o regiune care face parte dintr-un imens relief carstic, constând în formaţiuni geologice constituite din calcar şi care înglobează totodată nordul Vietnamului şi sudul Chinei.

„Laosul împarte acest teritoriu comun cu sudul Chinei, cu o abundenţă de cavităţi în care trăiesc lilieci, de unde şi ideea noastră de a merge acolo. Pentru că ceea ce se petrece acolo este reprezentativ pentru acest ecosistem”, a adăugat Marc Eloit.

Concluziile analizelor realizate de Institutul Pasteur: secvenţele de virusuri găsite la lilieci sunt aproape identice cu cele ale virusului SARS-CoV-2, iar cercetătorii au putut să demonstreze capacitatea acelor secvenţe de a permite virusului să pătrundă în celulele umane.

Cu toate acestea, virusurile studiate erau lipsite de „factorul furină” prezent în SARS-CoV-2, o funcţie care face să devină activă proteina Spike, permiţându-i virusului să pătrundă mai uşor în celulele umane şi a cărei existenţă condiţionează intensitatea patogenă a virusului.

Fără intermediar?

Mai multe ipoteze ar putea explica această verigă lipsă, afirmă Marc Eloit. „Poate că un virus non-patogen a circulat mai întâi la om înainte de a suferi o mutaţie. Sau poate că un virus foarte apropiat de virusurile identificate deţine acel factor furină, dar noi nu l-am găsit încă”, a adăugat expertul francez.

Un alt semn de întrebare: Cum a ajuns virusul din lilieci, găsit în acele peşteri, până la Wuhan, în China, punctul cunoscut de start al pandemiei, situat la o distanţă de 2.000 de kilometri? Deocamdată nu există un răspuns.

Însă, indiferent de aceste întrebări, noul studiu „este o descoperire majoră în ceea ce priveşte identificarea originii SARS-CoV-2”, a adăugat Marc Eloit.

Principala concluzie a cercetării este aceea că există într-adevăr virusuri foarte apropiate de SARS-CoV-2 la lilieci care sunt capabile să îi infecteze pe oameni fără să treacă printr-un animal intermediar, precum pangolinul.

La sfârşitul lunii august, experţi de la OMS, autorii unui raport despre originea maladiei COVID-19, avertizau că cercetările ce vizează acest subiect se aflau „într-un punct mort”.

Ei au făcut parte dintr-o echipă de 17 experţi internaţionali mandataţi de OMS şi 17 experţi chinezi, al căror raport a fost publicat pe 29 martie, după o anchetă realizată în luna ianuarie în oraşul Wuhan.

Fără să aducă un răspuns tranşant, acel raport conţinea patru scenarii mai mult sau mai puţin probabile. Scenariul care a fost considerat cel mai plauzibil vorbea despre transmiterea virusului la oameni prin intermediul unui animal infectat de un liliac.

Urmau alte trei ipoteze care vizau transmiterea directă fără animal intermediar, transmiterea prin alimente – mai ales prin carne congelată – şi o scăpare accidentală a virusului dintr-un laborator, însă toate aceste scenarii au fost considerate „extrem de improbabile”.

De atunci, „nicio dată ştiinţifică” care ar susţine „ipoteza unei scăpări a virusului dintr-un laborator nu a fost nici publicată, nici transmisă către OMS”, au adăugat oamenii de ştiinţă. AGERPRES