Connect with us

ACTUALITATE

Vodafone România şi UPC România au finalizat procesul de achiziţie

Publicat



vodafone

Vodafone România şi UPC România au finalizat procesul de achiziţie, după aprobarea Comisiei Europene privind preluarea de către Vodafone Grup a operaţiunilor Liberty Global în România, Germania, Cehia şi Ungaria, într-o tranzacţie de 18,4 miliarde de euro.

“Finalizarea tranzacţiei reprezintă o nouă călătorie atât pentru Vodafone România, cât şi pentru UPC, deoarece de acum înainte cele două companii nu mai sunt competitoare. Acum echipele reunite pot lucra împreună pentru a dezvolta cele mai bune soluţii şi servicii pentru clienţii din România. Această achiziţie, una dintre cele mai importante din industria de telecomunicaţii din România, va reuni cele două echipe care vor lucra pentru a dezvolta produse de top pentru oameni, companii şi alţi actori sociali şi economici”, se precizează într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Murielle Lorilloux, CEO UPC şi Vodafone România, a precizat, în context, că achiziţia generează o oportunitate de a deveni un competitor şi mai puternic pe piaţa locală de telecomunicaţii.

“Această achiziţie transformatoare creează un partener important pentru servicii de telecomunicaţii convergente şi aduce, totodată, mai multă valoare clienţilor noştri, facilitând un parcurs ascendent pentru economia digitală a României. De asemenea, acest lucru generează o oportunitate de a deveni un competitor şi mai puternic pe piaţa locală de telecomunicaţii. Angajatii UPC şi Vodafone au o istorie de premiere de neegalat în ţara noastră şi chiar în Europa. Sunt încrezătoare că experienţa şi profesionalismul celor două echipe vor conduce la noi premiere şi inovaţie în ceea ce priveşte produsele de care vor beneficia utilizatorii români”, a declarat Murielle Lorilloux.

Vodafone are o istorie de 22 de ani in Romania. Printre premierele Vodafone Romania pe piaţa locală se numără primul serviciu de call center (1997), prima fundaţie corporativă (1998), lansarea serviciului de SMS, a celui de date şi fax în 1998, primul sistem de recunoaştere automată a discursului (2014), prima reţea NB-IoT (2018) şi prima reţea 5G (2019).

UPC România este de peste 25 de ani pe piaţa locală. Premierele UPC în România includ lansarea televiziunii digitale, DVR (2008), HD (2009), 3D (2011) şi a internetului de mare viteză (2013).

Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone Group are divizii în 24 de ţări, 42 de reţele mobile partenere şi operaţiuni de broadband fix în 19 ţări. La 30 iunie 2019, Vodafone Group avea 640 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 21 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix şi 14 milioane de clienţi ai serviciilor TV, incluzând toţi clienţii Vodafone din entităţile create în urma unor fuziuni şi asocieri.

Comisia Europeană a aprobat, în 18 iulie, tranzacţia în urma căreia operatorul britanic de telefonie mobilă Vodafone Group Plc va prelua operaţiunile de cablu ale Liberty Global Plc din Cehia, Germania, Ungaria şi România. Tranzacţia ar urma să facă din Vodafone cel mai mare furnizor de servicii broadband, cablu şi telefonie mobilă din Europa cu 54 de milioane de consumatori şi o acoperire de 110 milioane case şi companii. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Un nou termen în dosarul ”Colectiv”, în care este judecat Cristian Popescu-Piedone

Publicat

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone este aşteptat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti pentru a participa la dezbaterile în dosarul ”Colectiv” în care a fost condamnat în primă instanţă la opt ani şi 6 luni închisoare.

La primul termen din 18 septembrie, Cristian Popescu-Piedone nu s-a prezentat la proces, el aflându-se la acea dată în izolare.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Astronauţii se vor confrunta la suprafaţa Lunii cu un nivel de radiaţii de 200 de ori mai ridicat decât pe Terra

Publicat

ecipsa una

Astronauţii care vor explora suprafaţa Lunii vor fi expuşi unui nivel de radiaţii de aproximativ 60 de microsieverţi pe oră, de cinci până la 10 ori mai mare decât nivelul de expunere al pasagerilor dintr-un zbor transatlantic sau de aproximativ 200 de ori mai mare decât nivelul de radiaţii de la nivelul mării.

“Cu alte cuvinte, o şedere pe termen mediu sau lung pe Lună îi va expune pe astronauţi la doze mari de radiaţii”, conform coautorului acestui studiu, Thomas Berger, fizician specializat în radiaţii de la Institutul de Medicină Aerospaţială din cadrul Centrului Aerospaţial German din Koln.

Nivelul de radiaţii este mare, într-adevăr, însă nu suficient de mare pentru a stopa ambiţiile de revenire a astronauţilor pe suprafaţa selenară, notează Space.com.

Oamenii de ştiinţă cunosc de mai mult timp că nivelul radiaţiilor este relativ ridicat pe Lună, corp cosmic care nu are o atmosferă şi un câmp magnetic care să îi protejeze suprafaţa de radiaţiile solare. Însă nivelul exact de radiaţii la care sunt expuşi astronauţii pe Lună nu era până acum cunoscut.

Spre exemplu, dozimetrele (aparate pentru măsurarea radiaţiilor, n.r.) duse pe Lună de astronauţi în era misiunilor Apollo (1969 – 1972) au înregistrat expunerea cumulativă la radiaţii pentru întreaga misiune şi nu nivelurile de radiaţii existente la suprafaţa satelitului natural al Pământului. Noul studiu ne oferă acest detaliu important.

Nivelurile de radiaţii au fost detectate cu ajutorul instrumentului LND (Lunar Lander Neutron and Dosimetry), construit de germani şi folosit în cadrul misiunii selenare chineze Chang’e 4. Misiunea Chang’e 4 a scris istorie în ianuarie 2019, devenind prima misiune care a aselenizat controlat pe aşa-numita faţă nevăzută a Lunii.

Misiunea Chang’e 4 este formată din roverul Yutu-2 (“Iepurele de Jad 2”) şi dintr-un modul de aselenizare, ambele încă în stare de funcţionare.

Instrumentul LND face parte din bagajul de instrumente instalate la bordul modulului de aselenizare, iar poziţia sa parţial ferită ne oferă “un bun indiciu cu privire la nivelul de radiaţii care se înregistrează în interiorul unui costum de astronaut’, conform lui Berger.

Particulele ionizate, aşa cum sunt radiaţiile cosmice galactice (GCR), care sunt accelerate la viteze extreme în supernove îndepărtate, reprezintă aproximativ 75% din nivelul total de radiaţii de 60 microsieverţi pe oră măsurat de LND pe Lună.

Astfel, expunerea la GCR pe Lună este de aproximativ 2,6 ori mai ridicată decât cea la care sunt supuşi astronauţii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), conform studiului publicat în cel mai recent număr al revistei Science Advances.

Staţia spaţială, deşi se află pe orbita Pământului la aproximativ 400 de kilometri altitudine, este încă protejată de câmpul magnetic terestru.

NASA a anunţat că va trimite din nou astronauţi pe Lună în 2024, în cadrul programului Artemis, care are drept obiectiv înfiinţarea unei baze permanente sau semipermanente pe satelitul natural al Pământului, până la sfârşitul acestui deceniu. Experienţa dobândită în cadrul programului Artemis va fi folosită şi pentru a trimite apoi un echipaj uman pe Marte, misiune pe care NASA o anunţă la orizontul anilor 2030.

Nivelul anunţat al radiaţiilor de pe Lună, deşi relativ ridicat, nu va pune în primejdie programul Artemis, conform regulilor privind expunerea la radiaţii ce au fost stabilite de NASA.

Aceste reguli stipulează că niciun astronaut nu trebuie să fie expus, de-a lungul carierei, la o doză de radiaţii care să-i mărească riscul de mortalitate de cancer cu peste 3%. Nivelul real al acestei doze variază în funcţie de genul astronautului şi de vârsta de la care a început să fie expus la radiaţii, printre alţi factori.

Femeile şi astronauţii tineri sunt expuşi celui mai mare risc. Spre exemplu, o femeie care îşi începe cariera de astronaut la 25 de ani are o limită de expunere pe perioada carierei de 1 milion de microsieverţi, pe când un bărbat care pleacă în misiune la vârsta de 55 de ani poate fi expus unui nivel de radiaţii de patru ori mai mare.

Însă într-un mediu de expunere la 60 de microsieverţi pe oră, o femeie astronaut în vârstă de 25 de ani îşi poate petrece aproape 700 de zile terestre explorând suprafaţa Lunii, înainte de a atinge nivelul considerat maxim de expunere pentru întreaga carieră.

În plus, NASA are în vedere şi alte măsuri pentru limitarea expunerii la radiaţii a astronauţilor care vor explora Luna. “În misiunile mai lungi, pe Lună, astronauţii vor trebui să se protejeze de radiaţii acoperindu-şi habitatul cu un strat gros de sol şi roci selenare”, conform celuilalt coautor al acestui studiu, Robert Wimmer-Schweingruber, de la Universitatea Christian-Albrecht din Kiel, Germania.

“Această măsură poate reduce riscul de cancer şi de alte boli asociate expunerii la radiaţii pentru perioade îndelungate de timp, în cadrul misiunilor selenare”, a mai precizat Wimmer-Schweingruber, a cărui echipă a construit, de altfel, instrumentul LND.

Astfel de măsuri vor proteja astronauţii şi de unele evenimente solare potenţial periculoase, aşa cum sunt exploziile de tip SPE (solar particle events). În perioada de timp acoperită de noul studiu, instrumentul LND nu a înregistrat niciun astfel de eveniment solar, însă viitorii exploratori selenari ar putea să se confrunte şi cu un astfel de scenariu, mai notează Space.com. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Organizația Mondială a Sănătății: Un milion de decese provocate de COVID-19, ”un prag foarte trist, însă virusul poate fi stopat”

Publicat

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că un milion de decese provocate de COVID-19 reprezintă “un prag foarte trist”, după ce multe victime au suferit “o moarte extrem de dificilă, în singurătate”, iar familiile lor nu au putut să-şi ia la revedere, relatează Reuters.

Numărul deceselor la nivel global a depăşit marţi un milion, potrivit unui bilanţ Reuters, o statistică sumbră a unei pandemii care a devastat economia mondială, a suprasolicitat sistemele de sănătate şi a schimbat modul în care trăiesc oamenii.

“Atât de mulţi oameni au pierdut atât de mulţi oameni şi nu au avut şansa de a-şi lua rămas bun. Mulţi oameni care au murit singuri … Este o moarte teribil de dificilă şi în singurătate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva. “Singurul lucru pozitiv la acest virus este că poate fi stopat”, a mai spus ea. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Au fost distribuite 70.000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor între 6 luni şi 3 ani

Publicat

vaccin

Ministerul Sănătăţii a anunţat marţi că a finalizat distribuirea unui număr de 70.000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 3 ani la care este recomandată vaccinarea.

Ministerul Sănătăţii reaminteşte că a achiziţionat 3 milioane de doze de vaccin gripal pentru sezonul 2020-2021, o cantitate “dublă” faţă de anul trecut, în vederea imunizării unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire.

“Repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se face în mai multe etape, la fel ca în anii trecuţi. În data de 14 septembrie 2020, Ministerul Sănătăţii a început campania de vaccinare prin distribuţia primelor 330.000 doze către direcţiile de sănătate publică în vederea începerii imunizărilor. Restul dozelor de vaccin vor fi distribuite la jumătatea lunii octombrie şi în luna noiembrie pentru continuarea vaccinării antigripale gratuite a populaţiei la risc”, informează un comunicat de presă al MS.

În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii sunt imunizate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

“Din categoriile de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire, în această perioadă, specialiştii au recomandat vaccinarea, cu prioritate, a copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani, în special a celor care sunt la prima imunizare de acest fel şi care necesită 2 doze, la interval de 30 de zile, gravide, persoane, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială, personal sanitar”, afirmă MS.

Campania Ministerului Sănătăţii se va derula “ca în fiecare an” prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei care nu intră în categoria de risc ridicat de îmbolnăvire să achiziţioneze vaccinul în vederea imunizării, având în vedere situaţia epidemiologică.

De asemenea, Ministerul Sănătății solicită unităţilor farmaceutice să se aprovizioneze din timp cu vaccin gripal.

“Respectarea regulilor de igienă reprezintă o regulă esenţială pentru prevenirea îmbolnăvirilor”, mai afirmă Ministerul Sănătății. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate