Connect with us

ACTUALITATE

Volkswagen şi Ford, aproape de semnarea unui acord de parteneriat pentru a dezvolta vehicule autonome şi electrice

Publicat


vw ford

Volkswagen şi Ford sunt aproape de semnarea unui acord de parteneriat pentru a împărţi tehnologiile pentru maşinile autonome şi electrice, extinzând alianţa lor dincolo de cooperarea în domeniul vehiculelor comerciale, au declarat vineri pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

VW va împărţi cu Ford platforma sa pentru vehiculele electrice MEB, susţin sursele.

În martie, Volkswagen a semnat un acord pentru a dezvolta o camionetă cu rivala Ford şi a informat că va continua discuţiile privind extinderea alianţei lor pentru a include serviciile de mobilitate şi conducere autonomă.

Alte surse au declarat că boardul de supervizare al Volkswagen va analiza adâncirea alianţei la şedinţa din 11 iulie.

“Discuţiile cu Ford se desfăşoară foarte bine”, a afirmat un purtător de cuvânt al VW, refuzând să dea detalii despre potenţiala alianţă dintre cei doi producători auto.

“Negocierile cu Volkswagen continuă, discuţiile sunt productive în câteva domenii. Vom face un anunţ oficial când vom avea mai multe informaţii”, a precizat un purtător de cuvânt al Ford.

Anunţul vine după ce, joi, BMW şi Daimler au încheiat un parteneriat pe termen lung pentru a dezvolta împreună tehnologii pentru conducerea automată, iar 1.200 de tehnicieni de la cei doi producători auto de maşini de lux vor fi implicaţi în acest proces.

Parteneriatul strategic se va concentra pe dezvoltarea tehnologiilor pentru sisteme de conducere asistată, conducere automată pe autostrăzi şi parcare automată. Cele două companii germane speră să folosească noile sisteme în 2024.

Volkswagen, care încearcă să treacă peste efectele scandalului emisiilor (Dieselgate), vede alianţa sa cu Ford ca având o importanţă strategică pentru a-şi echilibra interesele regionale.

Cei doi producători auto vor să-şi combine forţele în domeniul vehiculelor comerciale şi camionetelor începând din 2022 şi să dezvolte în comun vehiculelor electrice şi autonome, o decizie prin care s-ar putea economisi miliarde de dolari.

Companiile Volkswagen şi Ford sunt presate să lanseze mai multe vehicule electrice în Europa, unde normele de poluare sunt înăsprite după scandalul Dieselgate, în care a fost implicat VW.

Volkswagen şi Ford sunt deja parte a unui joint-venture, denumit IONITY, din care mai fac parte rivalii BMW şi Daimler, pentru a dezvolta o reţea de staţii de încărcare ultra-rapide în Europa. De asemenea, Ford a creat anul trecut o divizie separată, cu o valoare de patru miliarde de dolari, care să regrupeze operaţiunile sale din domeniul vehiculelor autonome şi, totodată, a demarat căutarea de investitori externi pentru această divizie.

Directorii celor două companii au vorbit recent despre potenţialele economii de costuri în urma adâncirii alianţei, iar oficialii VW au discutat despre posibilitatea de a-şi produce vehiculele la fabricile Ford, în timp ce producătorul auto american ar putea folosi platforma pentru vehicule electrice a grupului german.

Ford are ca obiectiv să cheltuiască 11 miliarde de dolari pentru a dezvolta vehicule electrice în perioada 2015- 2022. De asemenea, va cheltui 800 de milioane de dolari pentru tehnologia necesară maşinilor fără şofer.

Şi Volkswagen are ca obiectiv investiţii de 150 miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru a dezvolta vehicule electrice şi maşini fără şofer.

Producătorii auto din întreaga lume negociază alianţe pentru a împărţi costurile legate de dezvoltarea de vehicule autonome şi electrice. De exemplu, grupul nipon Honda Motor a anunţat că va investi 2,75 miliarde dolari şi va prelua o participaţie la Cruise Automation, divizia gigantului american General Motors Co care se ocupă de dezvoltarea de vehicule autonome.

Ford Motor are aproximativ 200.000 de angajaţi şi 67 de fabrici în întreaga lume. Al doilea mare producător auto din SUA, Ford, este prezent şi pe piaţa din România. AGERPRES

ACTUALITATE

STUDIU: Anii ”câineşti” sunt un mit. Ce vârstă au de fapt câinii de 3 ani și cum îmbătrânesc ei

Publicat

Teoria potrivit căreia un „an câinesc” reprezintă echivalentul a şapte ani umani este un mit, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea California din Los Angeles, informează ziarul Alba24.ro.

De asemenea, cercetătorii americani afirmă că exemplarele canine de doi ani sunt deja animale de vârstă mijlocie, deşi câinii au tendinţa de a îmbătrâni mai încet decât oamenii în a doua jumătate a vieţii lor.

Atunci când ajung la vârsta de trei ani, câinii s-ar apropia de fapt de echivalentul unei persoane care are 50 de ani, potrivit acestui studiu.

Pentru a analiza modul în care câinii îmbătrânesc, cercetătorii americani au studiat metilarea ADN-ului în cadrul unui grup de 104 de câini din rasa labrador, cu vârste cuprinse între patru săptămâni şi 16 ani.

ADN-ul conţine markeri care se modifică de-a lungul timpului odată cu maturizarea celulelor, fapt care le-a permis oamenilor de ştiinţă să identifice vârstele biologice ale animalelor.

După ce au analizat rezultatele oferite de aceste teste realizate pe câini, cercetătorii le-au comparat cu cele provenite dintr-un studiu realizat pe 300 de oameni.

La vârsta de doi ani, ADN-ul câinilor labrador era echivalent cu cel al oamenilor aflaţi în jurul vârstei de 40 de ani, nu în jurul vârstei de 14 ani, aşa cum sugera până acum o formulă tradiţională de calcul a „anilor câineşti”.

Totuşi, procesul de îmbătrânire încetineşte după acea vârstă în cazul câinilor, iar experţii americani au descoperit că exemplarele de labrador în vârstă de 10 ani aveau o vârstă biologică echivalentă cu aceea a unui om de 68 de ani.

Această descoperire consolidează o formulă mai veche de calcul a vârstelor câinilor, dezvoltată pe baza presupunerii că majoritatea exemplarelor canine trăiesc în general până la vârsta de 10 ani, în timp ce oamenii trăiesc în general până în jurul vârstei de 70 de ani.

„Speranţa de viaţă estimată a câinilor din specia labrador retriever, 12 ani, este astfel transpusă în mod corect în speranţa generală de viaţă a oamenilor, 70 de ani”, au declarat autorii studiului.

În schimb, în cazul puilor de câini, cercetătorii au observat că există similarităţi între aceste patrupede şi oameni, deoarece metilarea ADN-ului exemplarelor în vârstă de opt săptămâni s-a dovedit a fi comparabilă cu procesul similar înregistrat în cazul bebeluşilor umani în vârstă de nouă luni.

Sursă: Digi24.ro

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ceaiuri care scad glicemia și ţin diabetul sub control. Plante medicinale cu acțiune hipoglicemiantă

Publicat

Când suferi de diabet, de bază rămâne, fără îndoială, tratamentul recomandat de medic. Totuși, unele plante medicinale conțin principii active hipoglicemiante, care pot fi de ajutor și în această afecțiune, pe termen lung sau scurt, informează ziarul Alba24.ro.

ATENȚIE! Pentru că ceaiurile din plante au efecte hipoglicemiante, este necesar ca, în timpul tratamentului, să ții legătura cu medicul specialist care va ajusta medicația specifică, în funcție de evoluția glicemiei.

Una dintre constantele sangvine cele mai importante este glicemia, respectiv concentrația zahărului din sânge, admițându-se, în general, valori între 70 și 120 mg la 100 ml de sânge, considerate normale. Diabetul reprezintă o stare de hiperglicemie și, pentru această afecțiune metabolică, anumite plante medicinale contribuie la echilibrarea metabolismului.

Plantele au efect remineralizant și vitaminizant, având o acțiune de tonificare generală a organismului. Desigur, ceaiurile se beau neîndulcite, de regulă înainte de mesele principale.

AFINUL (VACCINIUM MYRTILLI) – Frunzele de afin, recoltate înainte de maturarea fructelor, conțin mirtilină, care poate ajuta la normalizarea nivelului de zahăr din sânge. Supranumit „insulina vegetală“, afinul (atât fructele, cât și frunzele) are acțiune hipoglicemiantă. Mai mult decât atât, ceaiul din frunze de afin a reprezentat unul dintre tratamentele de top pentru persoanele care sufereau de tulburări ale zahărului din sânge, înainte de descoperirea insulinei.

Mod de administrare: infuzie, o lingură de frunze de afin la cană, se beau două căni pe zi.

Contraindicații: ceaiul din frunze de afin nu este recomandat pentru utilizare prelungită, întrucât conținutul ridicat de taninuri poate dăuna ficatului.

ANGHINAREA (FOLIUM CYNARAE) – Frunzele uscate ale acestei plante conțin un minim de 0,8% acid clorogenic, un acid organic ce capătă culoarea verde, în urma oxidării, și care poate reduce glicemia cu 10-20%, dar o şi stabilizează pe termen lung, asigurând o bună funcționare a pancreasului. O eficiență deosebită se obține prin asocierea acestei plante cu pulberea din frunzele de gurmar (Gymnema sylvestre), un tandem de real ajutor în tratarea diabetului de tip 2.

Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se beau două-trei căni pe zi.

Contraindicații: ceaiul de anghinare crește fluxul biliar, astfel că predispune la apariția calculilor (pietre la bilă). Din acest motiv, se recomandă o cură de 20 de zile, cu o pauză egală cu durata curei.

FRUNZELE DE DUD (FOLIUM MORI) – Ceaiul din frunze de dud poate reduce nivelurile periculoase ale zahărului din sânge prin capacitatea sa de purificare a sângelui. Conținutul bogat în clorofilă, care poate fi absorbită de organism și are structura chimică asemănătoare hemoglobinei, asigură transportul oxigenului către organe, în timp ce îndepărtează deșeurile din sânge și astfel accelerează curățarea reziduurilor corpului. Poate reduce nivelul de zahăr din sânge, prin bogăția sa de aminoacizi, fibre, vitamine, minerale și o varietate de substanțe active (alcaloizi și polizaharide). Ceaiul din frunze de dud poate inhiba activitatea alfa-glucosidazei, astfel întârziind descompunerea amidonului în glucoză și fructoză.

Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se beau două căni pe zi.

Contraindicații: frunzele de dud conțin acizi grași, de aceea consumul excesiv poate produce iritații gastrointestinale.

PULBEREA DE GURMAR (GYMNEMA SYLVESTRE) – Frunzele de Gymnema sylvestre, o plantă cățărătoare mai puțin cunoscută la noi, dar celebră în alte zone ca fiind „distrugătoare de zahăr“, conține o substanță care, temporar, interferează cu două funcții în organism: nevoia pentru dulce și absorbția de zaharuri în intestin. Planta conține acid gimnemic, un nutriment care s-a dovedit eficient în a suprima pofta de dulce. De fapt, acidul gimnemic este, din punct de vedere structural, similar cu glucoza. Aceasta înseamnă că, atunci când consumi ceai de gurmar, receptorii se umplu de gust dulce. Apoi, acest lucru previne atașarea glucozei în aceiaşi receptori şi taie pofta pentru zahăr şi dulciuri.

Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se bea câte o cană, înainte de mesele principale.

Contraindicații: planta poate crește tensiunea arterială sistolică.

sursa: femeia.ro, realitatea.net

Citește mai departe

ACTUALITATE

Stadionul Naţional din Tokyo a fost inaugurat duminică, cu şapte luni înainte de JO 2020

Publicat

sursa foto: GettyImages

Stadionul Naţional din Tokyo, simbolul principal al JO 2020, a fost inaugurat duminică în prezenţa premierului Japoniei Shinzo Abe, la trei ani după începerea lucrărilor şi cu şapte luni înainte de debutul întrecerilor olimpice, relatează EFE.

Cu o capacitate de 68.000 locuri, stadionul a costat 1,29 miliarde euro şi este opera arhitectului japonez Kengo Kuma, care s-a inspirat din tehnicile tradiţionale, prin acordarea unui rol important lemnului. Arena a fost construită pe spaţiul ocupat înainte de stadionul utilizat pentru găzduirea JO 1964. Aici vor avea loc ceremoniile de deschidere şi închidere a Jocurilor Olimpice 2020, întrecerile de la atletism şi câteva meciuri de fotbal.

Construcţia arenei a debutat în decembrie 2016, cu un an mai târziu decât planificarea iniţială, din cauza design-ului original, conceput de arhitectul anglo-irakian Zaha Hadid, la care s-a renunţat din cauza costurilor excesive

185 de mari ventilatoare şi opt vaporizatoare au fost integrate în stadion pentru a face suportabilă ambianţa, în condiţiile în care temperaturile pot depăşi 40 grade Celsius în perioada olimpiadei (24 iulie – 9 august).

În timpul ceremoniei oficiale, premierul Shinzo Abe a salutat designul deosebit al stadionului, în deplină armonie cu mediul înconjurător.

Cel mai rapid om din lume, jamaicanul Usain Bolt va avea onoarea de a fi primul care va alerga pe pista stadionului pe 21 decembrie, cu prilejul unei ştafete demonstrative, prima probă sportivă organizată în incintă.

Prima competiţie oficială va fi găzduită pe 1 ianuarie, finala ediţiei 99 a Cupei Împăratului la fotbal.
AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Debitul Dunării va fi sub media multianuală a lunii decembrie, în următoarea săptămână. Pe râuri, situaţia va fi relativ staţionară

Publicat

fluviul dunarea

Debitul Dunării pe sectorul românesc, la intrarea în ţară, va fi oscilant în următoarea săptămână, până la cel mult 4.000 mc/s, cu 1.200 mc/s sub media multianuală a lunii decembrie, arată estimările Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Conform prognozei de specialitate, pe secţiunea Baziaş, fluviul Dunărea va fi în scădere pe parcursul zilei de duminică, 15 decembrie, la valoarea de 3.900 mc/s, staţionar la acelaşi cuantum în următoarele patru zile, apoi în creştere uşoară până pe 22 decembrie, la valoarea de 4.000 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii decembrie (5.200 mc/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele Dunării vor fi în scădere, mai puţin în a doua parte a intervalului, când pe sectorul Gruia – Turnu Măgurele vor fi în creştere uşoară.

În ceea ce priveşte situaţia hidrologică pe râuri, prognoza de medie durată a INHGA arată că, în intervalul 16 decembrie, ora 7:00 – 22 decembrie, ora 7:00, debitele vor fi relativ staţionare.

Doar în prima zi a intervalului de prognoză se va înregistra o uşoară creştere a debitelor prin propagare pe râurile din bazinele inferioare ale Someşului, Crasnei şi bazinele mijlocii ale Buzăului, Bistriţei şi Prutului.

De asemenea, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, izolat pod de gheaţă) existente pe râurile din Transilvania, Moldova şi nordul Munteniei vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare, putând determina în evoluţia lor variaţii de niveluri şi debite, notează INHGA. AGERPRES

Citește mai departe