Teoria potrivit căreia un „an câinesc” reprezintă echivalentul a şapte ani umani este un mit, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea California din Los Angeles, informează ziarul Alba24.ro.

De asemenea, cercetătorii americani afirmă că exemplarele canine de doi ani sunt deja animale de vârstă mijlocie, deşi câinii au tendinţa de a îmbătrâni mai încet decât oamenii în a doua jumătate a vieţii lor.

Atunci când ajung la vârsta de trei ani, câinii s-ar apropia de fapt de echivalentul unei persoane care are 50 de ani, potrivit acestui studiu.

Pentru a analiza modul în care câinii îmbătrânesc, cercetătorii americani au studiat metilarea ADN-ului în cadrul unui grup de 104 de câini din rasa labrador, cu vârste cuprinse între patru săptămâni şi 16 ani.

ADN-ul conţine markeri care se modifică de-a lungul timpului odată cu maturizarea celulelor, fapt care le-a permis oamenilor de ştiinţă să identifice vârstele biologice ale animalelor.

După ce au analizat rezultatele oferite de aceste teste realizate pe câini, cercetătorii le-au comparat cu cele provenite dintr-un studiu realizat pe 300 de oameni.

La vârsta de doi ani, ADN-ul câinilor labrador era echivalent cu cel al oamenilor aflaţi în jurul vârstei de 40 de ani, nu în jurul vârstei de 14 ani, aşa cum sugera până acum o formulă tradiţională de calcul a „anilor câineşti”.

Totuşi, procesul de îmbătrânire încetineşte după acea vârstă în cazul câinilor, iar experţii americani au descoperit că exemplarele de labrador în vârstă de 10 ani aveau o vârstă biologică echivalentă cu aceea a unui om de 68 de ani.

Această descoperire consolidează o formulă mai veche de calcul a vârstelor câinilor, dezvoltată pe baza presupunerii că majoritatea exemplarelor canine trăiesc în general până la vârsta de 10 ani, în timp ce oamenii trăiesc în general până în jurul vârstei de 70 de ani.

„Speranţa de viaţă estimată a câinilor din specia labrador retriever, 12 ani, este astfel transpusă în mod corect în speranţa generală de viaţă a oamenilor, 70 de ani”, au declarat autorii studiului.

În schimb, în cazul puilor de câini, cercetătorii au observat că există similarităţi între aceste patrupede şi oameni, deoarece metilarea ADN-ului exemplarelor în vârstă de opt săptămâni s-a dovedit a fi comparabilă cu procesul similar înregistrat în cazul bebeluşilor umani în vârstă de nouă luni.

Sursă: Digi24.ro

Când suferi de diabet, de bază rămâne, fără îndoială, tratamentul recomandat de medic. Totuși, unele plante medicinale conțin principii active hipoglicemiante, care pot fi de ajutor și în această afecțiune, pe termen lung sau scurt, informează ziarul Alba24.ro.

ATENȚIE! Pentru că ceaiurile din plante au efecte hipoglicemiante, este necesar ca, în timpul tratamentului, să ții legătura cu medicul specialist care va ajusta medicația specifică, în funcție de evoluția glicemiei.

Una dintre constantele sangvine cele mai importante este glicemia, respectiv concentrația zahărului din sânge, admițându-se, în general, valori între 70 și 120 mg la 100 ml de sânge, considerate normale. Diabetul reprezintă o stare de hiperglicemie și, pentru această afecțiune metabolică, anumite plante medicinale contribuie la echilibrarea metabolismului.

Plantele au efect remineralizant și vitaminizant, având o acțiune de tonificare generală a organismului. Desigur, ceaiurile se beau neîndulcite, de regulă înainte de mesele principale.

AFINUL (VACCINIUM MYRTILLI) – Frunzele de afin, recoltate înainte de maturarea fructelor, conțin mirtilină, care poate ajuta la normalizarea nivelului de zahăr din sânge. Supranumit „insulina vegetală“, afinul (atât fructele, cât și frunzele) are acțiune hipoglicemiantă. Mai mult decât atât, ceaiul din frunze de afin a reprezentat unul dintre tratamentele de top pentru persoanele care sufereau de tulburări ale zahărului din sânge, înainte de descoperirea insulinei.

Mod de administrare: infuzie, o lingură de frunze de afin la cană, se beau două căni pe zi.

Contraindicații: ceaiul din frunze de afin nu este recomandat pentru utilizare prelungită, întrucât conținutul ridicat de taninuri poate dăuna ficatului.

ANGHINAREA (FOLIUM CYNARAE) – Frunzele uscate ale acestei plante conțin un minim de 0,8% acid clorogenic, un acid organic ce capătă culoarea verde, în urma oxidării, și care poate reduce glicemia cu 10-20%, dar o şi stabilizează pe termen lung, asigurând o bună funcționare a pancreasului. O eficiență deosebită se obține prin asocierea acestei plante cu pulberea din frunzele de gurmar (Gymnema sylvestre), un tandem de real ajutor în tratarea diabetului de tip 2.

Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se beau două-trei căni pe zi.

Contraindicații: ceaiul de anghinare crește fluxul biliar, astfel că predispune la apariția calculilor (pietre la bilă). Din acest motiv, se recomandă o cură de 20 de zile, cu o pauză egală cu durata curei.

FRUNZELE DE DUD (FOLIUM MORI) – Ceaiul din frunze de dud poate reduce nivelurile periculoase ale zahărului din sânge prin capacitatea sa de purificare a sângelui. Conținutul bogat în clorofilă, care poate fi absorbită de organism și are structura chimică asemănătoare hemoglobinei, asigură transportul oxigenului către organe, în timp ce îndepărtează deșeurile din sânge și astfel accelerează curățarea reziduurilor corpului. Poate reduce nivelul de zahăr din sânge, prin bogăția sa de aminoacizi, fibre, vitamine, minerale și o varietate de substanțe active (alcaloizi și polizaharide). Ceaiul din frunze de dud poate inhiba activitatea alfa-glucosidazei, astfel întârziind descompunerea amidonului în glucoză și fructoză.

Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se beau două căni pe zi.

Contraindicații: frunzele de dud conțin acizi grași, de aceea consumul excesiv poate produce iritații gastrointestinale.

PULBEREA DE GURMAR (GYMNEMA SYLVESTRE) – Frunzele de Gymnema sylvestre, o plantă cățărătoare mai puțin cunoscută la noi, dar celebră în alte zone ca fiind „distrugătoare de zahăr“, conține o substanță care, temporar, interferează cu două funcții în organism: nevoia pentru dulce și absorbția de zaharuri în intestin. Planta conține acid gimnemic, un nutriment care s-a dovedit eficient în a suprima pofta de dulce. De fapt, acidul gimnemic este, din punct de vedere structural, similar cu glucoza. Aceasta înseamnă că, atunci când consumi ceai de gurmar, receptorii se umplu de gust dulce. Apoi, acest lucru previne atașarea glucozei în aceiaşi receptori şi taie pofta pentru zahăr şi dulciuri.

Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se bea câte o cană, înainte de mesele principale.

Contraindicații: planta poate crește tensiunea arterială sistolică.

sursa: femeia.ro, realitatea.net

Stadionul Naţional din Tokyo, simbolul principal al JO 2020, a fost inaugurat duminică în prezenţa premierului Japoniei Shinzo Abe, la trei ani după începerea lucrărilor şi cu şapte luni înainte de debutul întrecerilor olimpice, relatează EFE.

Cu o capacitate de 68.000 locuri, stadionul a costat 1,29 miliarde euro şi este opera arhitectului japonez Kengo Kuma, care s-a inspirat din tehnicile tradiţionale, prin acordarea unui rol important lemnului. Arena a fost construită pe spaţiul ocupat înainte de stadionul utilizat pentru găzduirea JO 1964. Aici vor avea loc ceremoniile de deschidere şi închidere a Jocurilor Olimpice 2020, întrecerile de la atletism şi câteva meciuri de fotbal.

Construcţia arenei a debutat în decembrie 2016, cu un an mai târziu decât planificarea iniţială, din cauza design-ului original, conceput de arhitectul anglo-irakian Zaha Hadid, la care s-a renunţat din cauza costurilor excesive

185 de mari ventilatoare şi opt vaporizatoare au fost integrate în stadion pentru a face suportabilă ambianţa, în condiţiile în care temperaturile pot depăşi 40 grade Celsius în perioada olimpiadei (24 iulie – 9 august).

În timpul ceremoniei oficiale, premierul Shinzo Abe a salutat designul deosebit al stadionului, în deplină armonie cu mediul înconjurător.

Cel mai rapid om din lume, jamaicanul Usain Bolt va avea onoarea de a fi primul care va alerga pe pista stadionului pe 21 decembrie, cu prilejul unei ştafete demonstrative, prima probă sportivă organizată în incintă.

Prima competiţie oficială va fi găzduită pe 1 ianuarie, finala ediţiei 99 a Cupei Împăratului la fotbal.
AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Debitul Dunării pe sectorul românesc, la intrarea în ţară, va fi oscilant în următoarea săptămână, până la cel mult 4.000 mc/s, cu 1.200 mc/s sub media multianuală a lunii decembrie, arată estimările Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Conform prognozei de specialitate, pe secţiunea Baziaş, fluviul Dunărea va fi în scădere pe parcursul zilei de duminică, 15 decembrie, la valoarea de 3.900 mc/s, staţionar la acelaşi cuantum în următoarele patru zile, apoi în creştere uşoară până pe 22 decembrie, la valoarea de 4.000 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii decembrie (5.200 mc/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele Dunării vor fi în scădere, mai puţin în a doua parte a intervalului, când pe sectorul Gruia – Turnu Măgurele vor fi în creştere uşoară.

În ceea ce priveşte situaţia hidrologică pe râuri, prognoza de medie durată a INHGA arată că, în intervalul 16 decembrie, ora 7:00 – 22 decembrie, ora 7:00, debitele vor fi relativ staţionare.

Doar în prima zi a intervalului de prognoză se va înregistra o uşoară creştere a debitelor prin propagare pe râurile din bazinele inferioare ale Someşului, Crasnei şi bazinele mijlocii ale Buzăului, Bistriţei şi Prutului.

De asemenea, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, izolat pod de gheaţă) existente pe râurile din Transilvania, Moldova şi nordul Munteniei vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare, putând determina în evoluţia lor variaţii de niveluri şi debite, notează INHGA. AGERPRES