Connect with us

ECONOMIE

Voucherele de vacanţă au scumpit cazările cu 55% în acest an, faţă de 2017

Publicat



Preţurile la cazare în hotelurile şi pensiunile din România au crescut cu 9% în acest an, faţă de 2018, şi cu 55% faţă de anul 2017, ca urmare a utilizării voucherelor de vacanţă, potrivit unui comunicat al portalului de rezervări Travelminit.ro, remis, marţi, AGERPRES.

“Tichetele de vacanţă au influenţat preţul hotelurilor în 2019, Travelminit raportând o creştere de preţ de 55% faţă de 2017 şi de 9% faţă de 2018 pentru o noapte pentru două persoane, iar pentru o familie creşterea este de 44% faţă de 2017 şi de 9% faţă de 2018”, se arată în comunicat.

Printre cele mai scumpe destinaţii din România în 2019 se regăseşte Capitala, cu un preţ de aproximativ 300 de euro pe sejur, fiind urmată de litoralul românesc şi Delta Dunării cu o medie de 287 de euro pe sejur.

De asemenea, staţiunile balneoclimaterice se află în topul celor mai scumpe destinaţii din România, cu un preţ de 240 de euro pe sejur, mediu trei nopţi. Activităţile specifice fiecărei zone au crescut preţurile sejururilor, unele pachete incluzând şi activităţi populare cum ar fi excursii cu barca în Delta Dunării sau tratamente balneo.

În topul celor mai scumpe tipuri de cazări se află apartamentele, care pot acomoda un număr mai mare de persoane, cu o medie de 227 de euro pe trei nopţi (76 euro pe noapte), pe locul doi situându-se hotelurile cu un preţ de aproximativ 204 euro pe trei nopţi (68 euro pe noapte). Pensiunile şi cabanele pot fi rezervate cu un cost de aproximativ 146 euro pe trei nopţi (76 de euro pe noapte).

Specificul călătoriilor de toamnă este că acestea se desfăşoară majoritar pe perioada weekendului sau a weekendului prelungit, joi – duminică, iar numărul mediu de nopţi rezervate de un cuplu, o familie sau un grup de turişti este de 2-3 nopţi. Principalele destinaţii din România spre care se îndreaptă românii sunt Valea Prahovei, Transfăgărăşanul, staţiunile balneoclimaterice din Covasna şi Harghita, dar şi oraşe precum Cluj, Timişoara, Iaşi şi Sibiu.

În perioada dintre lunile septembrie – decembrie, turiştii îşi rezervă sejurul cu aproximativ o lună înainte.

Platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro a înregistrat în primele 9 luni ale anului 2019 de trei ori mai multe rezervări decât în aceeaşi perioadă a anului 2017 şi de două ori mai multe nopţi rezervate.

Aproape jumătate din numărul total al rezervărilor sunt făcute pentru perioade de 2-4 zile de vacanţă şi un sfert din acestea sunt pentru rezervări de o singură noapte. O rezervare din 10 se face pentru vacanţe mai lungi, de 5-7 zile.

“Rezervările hoteliere în România clar au fost puternic influenţate de posibilitatea folosirii voucherelor de vacanţă. Nu numai că românii au rezervat într-un număr mai mare, dar optează pentru hoteluri mai bune şi servicii suplimentare. Aşa se face că Travelminit.ro şi-a dublat valoarea rezervărilor în ultimii doi ani. Dacă în 2018 valoarea totală a rezervărilor pe Travelminit.ro era de 6 milioane euro, în 2019 rezervările până în luna septembrie totalizează deja peste 12 milioane de euro, urmând să ajungă la 15 milioane de euro până la finalul anului”, a declarat Rigo Ferenc, CEO şi fondator Travelminit.ro.

Oferta Travelminit.ro conţine 3.500 de proprietăţi din Romania, printre care hoteluri, pensiuni, apartamente, case de oaspeţi, cabane şi campinguri din toate regiunile ţării.

Platforma estimează 13 milioane de vizitatori pentru anul 2019 şi o valoare totală a rezervărilor de 14 milioane de euro. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Controale la firmele cu fonduri europene dar care au încasat şi şomaj tehnic

Publicat

bani lei

Firmele care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic sunt verificate, dar se vor face controale şi la PFA-uri sau la întreprinderi familiale, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

“În cea mai mare parte mi-au fost confirmate aşteptările. Sunt, însă, şi destule situaţii din altă categorie. Sper să reuşesc să scot odată şi odată din amorţire Inspecţia Muncii să iasă pe teren şi să facă aceste verificări. Sunt şi companii care au intrat în panică şi urmează să fie verificată situaţia celor care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic.

Există mai multe verificări care se fac în continuu. Se fac verificări nu numai la firme, ci şi la PFA-uri, la întreprinderi familiale. Avem mai multe culoare pe care le verificăm. Folosesc foarte mult şi semnalele de la oameni care îmi scriu, fără exagerare, câteva sute de mesaje pe zi, despre anumite probleme inclusiv pe această speţă. Săptămânal, am o situaţie, dar repet în cea mai mare parte aşteptările mi-au fost confirmate.

Dacă ne uităm la ce aveam de ales, între un sistem ultra complex de verificare, am preferat să folosesc o cale de muncă. În cea mai mare parte sunt oameni corecţi, dar mai avem şi probleme”, a spus Alexandru, la Europa FM.

Conform datelor centralizate de Inspecţia Muncii şi publicate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate luni, la nivel naţional se înregistrau 403.459 de contracte de muncă ca fiind încetate.

Dintre cele 403.459 contracte de muncă înregistrate ca încetate, un număr de 71.603 sunt din categoria Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 71.300 din Industria prelucrătoare şi 59.583 din Construcţii.

De asemenea, numărul contractelor de muncă suspendate înregistrate, vineri, în evidenţele Inspecţiei Muncii, era de 586.462. Dintre acestea, 150.225 sunt din Industria prelucrătoare, 96.322 sunt din domeniul Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, şi 100.069 din domeniul Hoteluri şi Restaurante. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 1,5 milioane hectare de culturi agricole, calamitate de secetă

Publicat

În România avem 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe,
“suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

“Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programele de sprijin pentru IMM-uri ar putea fi derulate din a doua parte a lunii iunie

Publicat

bani

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a afirmat că programele de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii vor începe să fie derulate probabil din a doua parte a lunii iunie.

“La Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri avem în continuare programul de microindustrializare, care se adresează IMM-urilor, şi aici vorbim de microgranturi de până la 450.000 lei pentru investiţii, pentru echipamente tehnologice. Avem programul de comerţ şi servicii – şi aici vorbim de granturi de până în 250.000 lei pentru firme care au în coduri CAEN activitatea de comerţ şi de servicii. Evident, programul Start-Up Nation, pe care îl ştiţi, un program pe care vrem să îl rebranduim, să îl refacem şi care să fie orientat către antreprenoriat, către eficienţa antreprenorială, tehnologie, digitalizare. Cam acestea sunt programele pe care la nivelul Ministerului Economiei vrem să le derulăm probabil din a doua parte a lunii iunie”, a menţionat ministrul Economiei, în videoconferinţa “VorbIMM despre vouchere şi micro-granturi pentru IMM-uri”, organizată de CNIPMMR.

Acesta a subliniat că, în urma negocierii cu Comisia Europeană, “avem o anvelopă de 1 miliard de euro” care va fi alocată întreprinderilor mici şi mijlocii.

“În interiorul acestei anvelope de un miliard de euro, gândim, şi s-a discutat cu Comisia Europeană, trei moduri de repartizare a acestor sume: unul ar fi voucherul de consum pentru a încuraja consumul intern, vouchere care vor merge către românii care au avut de suferit în această pandemie. O altă linie de finanţare ar fi granturile de capital de lucru pentru a sprijini companiile, întreprinderile mici şi mijlocii pentru a-şi relua activitatea. Banii aceştia se pot cheltui pentru refacerea stocurilor, pentru capital de lucru, pentru plata inclusiv a echipamentelor de protecţie necesare continuării activităţii în următoarea stare de alertă în această epidemie, iar o ultimă parte de linie de finanţare ar fi evident granturile pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care doresc să-şi extindă activitatea şi să achiziţioneze linii tehnologice, să poată face producţie. Pe scurt, aşa sintetizat, cam acestea sunt liniile spre care vrem să aducem acest miliard de euro”, a explicat ministrul Economiei. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate