Connect with us

EVENIMENT

Vreme călduroasă cu precipitaţii reduse, în prima lună de toamnă

Publicat


vremea

Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind călduroasă, cel puţin în primele două decade, iar precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform prognozei pe luna septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mult mai răcoroase.

“Din datele înregistrate în perioada 1961-2018 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius”, arată prognoza ANM.

De asemenea, valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 de metri), temperaturile medii vor fi cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1500 metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la Vf. Omu pot ajunge chiar sub 3 grade Celsius.

Potrivit meteorologilor, de-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

“La 26 staţii meteorologice temperatura maximă absolută a lunii a fost cuprinsă în intervalul 39 – 43,5 grade Celsius, 19 dintre aceste maxime au fost înregistrate în perioada 7 – 9 septembrie 1946, două în 1952, pe 1 septembrie şi numai câte una în 1962, respectiv 1968”, precizează specialiştii ANM.

Temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data de 8 septembrie 1946.

Potrivit ANM, maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în data de 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută din această lună, aceasta scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 grade Celsius. Analiza ANM arată că temperatura minimă absolută a lunii septembrie este minus 15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

Specialiştii meteo susţin că luna septembrie este o lună mai puţin instabilă, chiar şi faţă de august, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei, a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, în luna septembrie faţă de cele din lunile de vară, când instabilitatea este mai accentuată.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2018, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 de litri/metru pătrat pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei.

Cantităţi sub 30 de litri/mp sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării, între 50 şi 75 litri/mp se înregistrează în Subcarpaţi, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Dealurile Vestice, Maramureş şi Bucovina, dar şi în partea centrală a Câmpiei Române; peste 75 litri/mp se înregistrează în zona montană, iar în Munţii Rodnei, Munţii Semenic şi în Masivul Retezat, acestea pot depăşi 100 de litri/mp.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 litri/mp la Piatra Neamţ, în anul 1912. În cazul cantităţii maxime absolută lunară de precipitaţii căzute în 24 de ore, la staţiile meteorologice, acesta este 161,4 litri/mp şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005.AGERPRES

EVENIMENT

Aproape 1.500 de cazuri de îmbolnăviri, dintre care 33 de decese, în America, asociate cu folosirea ţigărilor electronice

Publicat

Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) a anunţat joi că 1.479 de cazuri de boli pulmonare asociate cu folosirea ţigărilor electronice au fost înregistrate la nivelul întregii ţări, relatează Xinhua.

În total, 33 de decese au fost confirmate în 24 de state americane, vârsta medie a victimelor fiind de 44 de ani, potrivit CDC.

Printre cei 849 de pacienţi care au oferit informaţii despre substanţele utilizate în ţigările electronice cu trei luni înainte de debutul simptomelor, aproximativ 78% au raportat utilizarea de produse care conţineau THC (tetrahidrocanabinol), agentul psihoactiv din canabis, în timp ce 10% au raportat utilizarea exclusivă de produse care conţineau nicotină, a precizat CDC.

“Este extrem de complicat şi de dificil. Este fatal sau potenţial fatal pentru jumătate dintre cazurile care necesită terapie intensivă”, a declarat Anne Schuchat, director adjunct al CDC, în cadrul unei audieri miercuri în Congresul SUA.

Schuchat a spus că sezonul gripal care se apropie complică eforturile de a diagnostica cazurile asociate cu folosirea ţigărilor electronice (practică denumită “vaping”). De asemenea, pacienţii care au contractat boala pulmonară legată de vaping ar putea fi mai vulnerabili la gripă şi la alte boli respiratorii, făcând mai dificil sezonul gripal din această iarnă.

Numărul tot mai mare de decese asociate cu vaping-ul a alarmat ţara. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA elaborează o politică prin care produsele pentru ţigări electronice neautorizate şi care au alte arome în afară de tutun să nu se mai poată găsi pe piaţă.

CDC a recomandat oamenilor să se abţină de la utilizarea tuturor ţigărilor electronice, deoarece nu sunt încă cunoscute cauzele specifice care au condus la bolile pulmonare.AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Studiu: Aproximativ 400 de cazuri noi de cancere pediatrice sunt diagnosticate anual în România

Publicat

maternitate

Aproximativ 400 de cazuri noi de cancere pediatrice sunt diagnosticate şi tratate anual în România, ceea ce înseamnă o incidenţă anuală de 10 cazuri la suta de mii de copii, arată un studiu prezentat joi de Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică.

Conform acestui studiu, în perioada 2010 – 2017 s-au înregistrat 3.708 cazuri de cancer la copii, cea mai mare frecvenţă fiind la grupa de vârstă 0 – 4 ani, iar cele mai puţine cazuri – la adolescenţi (15 – 19 ani).

Cele mai frecvente tumori ce afectează copiii sunt leucemiile (31%), urmate fiind de limfoame (16%), tumorile sistemului nervos central (14%) şi de tumori osoase şi ţesuturi moi (7%), arată studiul.

Rata medie de supravieţuire la copiii din România diagnosticaţi cu cancer este de 69,1%, cu 10% mai mică decât media Europei de Vest, dar în concordanţă cu media regiunii Europei de Est – 70% (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia).

Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică a prezentat, alături de Asociaţia Dăruieşte Aripi, rezultatele studiului cu privire la supravieţuirea copiilor cu cancer din România.

Rezultatele reprezintă analiza datelor adunate la nivel naţional privind cazurile de cancer la copii şi tineri diagnosticaţi în perioada 2010 – 2013, demers posibil ca urmare a înfiinţării Registrului Naţional al Cancerelor la Copil în România. AGERPRES

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Aeroportul Intenaţional Mihail Kogălniceanu din Constanța, va avea o cursă charter directă cu Antalya, din vara viitoare

Publicat

Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, a anunţat vineri, la Constanţa, că în vara viitoare o agenţie de turism românească va inaugura o linie charter directă cu staţiunea turcească Antalya, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu.

“Surpriza acestei conferinţe de presă, găzduită de Camera de Comerţ Industrie şi Navigaţie (CCINA) Constanţa o constituie iniţiativa pusă în practică de Agenţia Paralela 45, de a deschide pentru prima dată o linie charter directă cu Antalya, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu. Pe de altă parte, vreau să vă spun că încercăm să promovăm Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi către ţările din Golful Persic, mai ales că vestitele companii de aviaţie din acea zonă sunt interesate de piaţa occidentală şi de zborurile transatlantice, creând zone în Europa de unde preiau pasageri. Nu cred că vom avea parte în Bucureşti de aşa ceva, dar Constanţa, în opinia mea, se pretează pentru astfel de zboruri mai ales că, după cum ştim, aici a aterizat şi Airforce One”, a declarat Mihai Daraban.

La rândul său Alin Burcea, directorul agenţiei de turism, a declarat că în prezent este o tendinţă la nivel naţional privind operarea acestor linii charter internaţionale, de către turoperatorii români, de pe majoritatea aeroporturilor din ţară.

“Dacă acum 15 ani erau operate cursele charter numai de pe aeroporturile din Bucureşti, în momentul de faţă se zboară de zece aeroporturi cum ar fi: Arad, Bacău, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Cluj, Timişoara, Baia Mare, Oradea, Suceava, de acum şi din Constanţa şi pentru noi este extraordinar. Evident, sejururile în Antalaya sau alte destinaţii externe sunt mult mai atractive pentru turişti dacă pot să zboare cu avionul din oraşul de reşedinţă şi de aceea am venit aici, la Constanţa, acum”, a declarat Alin Burcea.

Potrivit agenţiei de turism, zborurile vor fi asigurate de compania Corendon Air şi vor începe anul viitor pe 14 iunie, având frecvenţă săptămânală. Plecarea din Constanţa va fi la ora 10,45, ultima cursă, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, fiind planificată pentru data de 6 septembrie. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Cheltuielile pentru protecţia mediului au totalizat anul trecut 14,7 miliarde lei

Publicat

Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au fost anul trecut de aproximativ 14,7 miliarde lei, reprezentând circa 1,6% din PIB, informează Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul deşeurilor la producătorii specializaţi, acestea reprezentând 77,5% din totalul cheltuielilor pe domeniul deşeurilor, în timp ce investiţiile cele mai mari pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul gestionării apelor uzate la administraţia publică, acestea reprezentând 78,0% din totalul investiţiilor pe domeniul gestionării apelor uzate.

La nivel naţional, ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 47,4% (1,657 miliarde lei) în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmate de cele ale investiţiilor administraţiei publice (41,1%, respectiv 1,435 miliarde lei) şi de investiţiile producătorilor specializaţi (11,5 %, respectiv 400,9 milioane lei).

Din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi în domeniul “producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” s-au înregistrat 31,6%, în timp ce în sectorul “industria extractivă” s-au realizat 22,6%, iar sectorul ” industria prelucrătoare” a cheltuit 19,7%.

Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate la managementul deşeurilor (44,1% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru alte domenii de mediu (18,7%) şi de cheltuielile pentru gestionarea apelor reziduale şi de protecţia aerului cu câte 16,3%. AGERPRES

Citește mai departe