EVENIMENT
Vreme călduroasă cu precipitaţii reduse, în prima lună de toamnă
Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind călduroasă, cel puţin în primele două decade, iar precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform prognozei pe luna septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mult mai răcoroase.
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2018 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius”, arată prognoza ANM.
De asemenea, valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 de metri), temperaturile medii vor fi cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1500 metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la Vf. Omu pot ajunge chiar sub 3 grade Celsius.
Potrivit meteorologilor, de-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.
„La 26 staţii meteorologice temperatura maximă absolută a lunii a fost cuprinsă în intervalul 39 – 43,5 grade Celsius, 19 dintre aceste maxime au fost înregistrate în perioada 7 – 9 septembrie 1946, două în 1952, pe 1 septembrie şi numai câte una în 1962, respectiv 1968”, precizează specialiştii ANM.
Temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data de 8 septembrie 1946.
Potrivit ANM, maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în data de 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius.
În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută din această lună, aceasta scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 grade Celsius. Analiza ANM arată că temperatura minimă absolută a lunii septembrie este minus 15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.
Specialiştii meteo susţin că luna septembrie este o lună mai puţin instabilă, chiar şi faţă de august, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei, a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, în luna septembrie faţă de cele din lunile de vară, când instabilitatea este mai accentuată.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2018, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 de litri/metru pătrat pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei.
Cantităţi sub 30 de litri/mp sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării, între 50 şi 75 litri/mp se înregistrează în Subcarpaţi, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Dealurile Vestice, Maramureş şi Bucovina, dar şi în partea centrală a Câmpiei Române; peste 75 litri/mp se înregistrează în zona montană, iar în Munţii Rodnei, Munţii Semenic şi în Masivul Retezat, acestea pot depăşi 100 de litri/mp.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 litri/mp la Piatra Neamţ, în anul 1912. În cazul cantităţii maxime absolută lunară de precipitaţii căzute în 24 de ore, la staţiile meteorologice, acesta este 161,4 litri/mp şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005.AGERPRES
EVENIMENT
Amenajarea unor hidrocentrale de mică putere, în Munții Apuseni. Proiect de peste 32 de milioane de euro
Amenajarea unor hidrocentrale de mică putere, în Munții Apuseni. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba a anunțat, pe 20 noiembrie, depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Centrale hidroelectrice de mică putere – Valea Mare, comuna Bistra, județul Alba”.
Titularul proiectului este firma Casito Transimpex SRL, iar valoarea investiției este estimată la peste 161,5 milioane de lei, cu…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Pompierii din cadrul Detașamentelor Dej, respectiv 1 Cluj-Napoca, intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu care a distrus o casă situată în localitatea Pălatca.
Incendiul s-a manifestat generalizat atât la acoperișul casei, cât și la interior, pe o suprafață de aproximativ 75 de metri pătrați.
Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
Până la sosirea forțelor ISU Cluj, un bărbat care încerca…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Proiectul Autostrada A7, Lot 1 Dumbrava-Mizil: Perseverența și eficiența, două noțiuni de bază ale constructorului RETTER
Finalizare montaj tabliere
Construit într-un ritm intens, alert și susținut, Lotul 1 al Autostrăzii A7 Dumbrava-Mizil cu o lungime de 21 km se apropie în câteva zile de final.
Astăzi, 23 noiembrie, s-a atins o etapă extrem de importantă pentru constructorul RETTER: montajul tuturor tablierelor din cadrul proiectului a fost finalizat cu succes, milestone atins printr-o coordonare eficientă a tuturor resurselor și implicarea exemplară a echipei.
Ultima grindă de pe A7 Lot 1!
Progres și detalii tehnice
Lotul include un total de 15 de poduri și pasaje, din care se evidențiază două structuri de o complexitate tehnică ridicată, un pasaj superior în lungime de 550 m peste DJ101F și CF804, respectiv un pod peste A3 cu o lungime de 370 m.
Cele 15 structuri cumulează un număr total de 501 grinzi, dintre care:
- 478 grinzi de beton, prefabricate, precomprimate, cu diverse lungimi, simplu rezemate continuizate cu placa monolit;
- 23 grinzi metalice, parte din structuri mixte oțel-beton, cu lungimi de până la 145 de metri, pentru care s-a utilizat un total de peste 5000 tone de oțel.
Acest progres marchează o realizare remarcabilă în contextul unui proiect complex, cu un buget de peste 1,5 miliarde lei, care a necesitat o sincronizare atentă a resurselor și a echipelor de lucru.
Eficiența și colaborarea au asigurat un progres constant al proiectului iar, în mare parte, succesul este datorat:
- Suplimentării resurselor pe toate planurile, incluzând echipamente de montaj performante printre care macarale de tonaj ridicat de 650 to sau macarale cu care s-a efectuat montajul in tandem pentru un plus de eficienta, precum și personal calificat.
- Muncii în echipă, care a asigurat un flux de lucru continuu, reducând timpii de așteptare și optimizând procesele, cu o coordonare impecabila de catre sefii de echipa.
- Perseverenței, fiecare provocare tehnică fiind abordată rapid și eficient.
Structurile realizate, precum podurile peste Cricovul Sărat (grinzi metalice) și cel peste DN1D (grinzi metalice) dar, mai ales, structura 3, pun în evidență utilizarea tehnologiilor moderne de construcție.
Structura metalică a celui mai mare pod de pe pe lotul 1, podul care trece atât peste drumul județean 101 F, cât și peste calea ferată, având o lungime impresionantă de 550 de metri și o lățime totală de 42,4 metri, a reprezentat o lucrare amplă și dificilă, fiind o reală provocare din punct de vedere tehnic pentru constructorul RETTER.
Este vorba despre un pasaj cu 14 deschideri compus din 8 grinzi metalice tip VTR® (ger. VerbundTrägerRost – rețea de grinzi compusă), fiecare grinda avand o lungime de 140 de metri liniari, la care se adauga alte 20 de grinzi din beton precomprimat pe deschiderile laterale. Sistemul modular VTR®, al cărui concept a fost dezvoltat la München de partenerii RETTER – SSF Germania si SSF RO, reprezintă o inovatie tehnica fiind aplicată cu succes de RETTER Projectmanagement în cadrul proiectelor de infrastructură mare de pe Autostrazile din Romania (ex. Autostrazile Sebes-Turda Lot 2, A7 Lot 1)
În concluzie, finalizarea montajului tuturor tablierelor demonstrează dedicarea echipei RETTER și dorința de a livra un proiect de înaltă calitate, esențial pentru infrastructura României. Lotul 1 al Autostrăzii A7 reprezintă un model de eficiență și implicare, punând bazele conectivității rapide și sigure între Ploiești și Buzău. Următoarele etape se concentrează pe finisaje și verificări, asigurând respectarea termenelor și standardelor de calitate.
EVENIMENT
FOTO: ACCIDENT rutier la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit, pe strada Alexandru Ioan Cuza
Un accident rutier s-a produs sâmbătă după-amiaza, în jurul orei 16:45, în municipiul Alba Iulia. Două mașini s-au lovit, pe strada Alexandru Ioan Cuza.
Potrivit ISU Alba, Detașamentul de pomoieri Alba Iulia intervine pentru asigurarea măsurilor specifice și prim ajutor medical la un accident rutier în municipiu Alba Iulia, strada A.I. Cuza, zona Ambient.
În accident au fost implicate două autoturisme, marca Audi și…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Amenajarea unor hidrocentrale de mică putere, în Munții Apuseni. Proiect de peste 32 de milioane de euro
VIDEO. Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
Proiectul Autostrada A7, Lot 1 Dumbrava-Mizil: Perseverența și eficiența, două noțiuni de bază ale constructorului RETTER
FOTO: ACCIDENT rutier la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit, pe strada Alexandru Ioan Cuza
Florin Piersic, mesaj emoționant la aflarea veștii morții lui Gabriel Cotabiță: „Vei continua să trăiești în inima mea”
VIDEO: Viscol pe DN 67C – Transalpina. În zona Rânca, drumarii acționează permanent cu utilajele
Efectele ninsorilor şi viscolului în Alba: 1.500 de locuitori nu au încă curent electric, din cauza avariilor la rețea
