Connect with us

EVENIMENT

Vreme deosebit de schimbătoare în martie. Zilele reci şi umede vor alterna cu cele calde şi însorite. PROGNOZA METEO LUNARĂ

Publicat

primavara

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite, însă temperatura medie lunară va înregistra un salt evident faţă de luna februarie, potrivit caracterizării climatice a lunii martie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi de asemenea din cauza retragerii dorsalei anticiclonului est-european spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerului mai cald şi mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei sau dinspre Atlantic) în zona ţării noastre. Ca o consecinţă a acestor schimbări în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident faţă de luna februarie. Excepţie fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se menţin scăzute, ajungând până la minus un grad Celsius”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii martie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării, fiind mai ridicate în Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia de Vest, între 4 şi 6 grade Celsius, şi mai reduse în Moldova, precum şi în interiorul arcului carpatic, respectiv între 2 şi 4 grade Celsius.

Pe suprafeţe reduse din vestul Banatului şi din sudul şi vestul Olteniei se vor înregistra valorile termice cele mai ridicate din ţară, de peste 6 grade Celsius. De la poalele munţilor, unde valorile se menţin în jur de zero grade, temperatura scade constant, ajungând să aibă valori cuprinse între minus 8 şi minus 6 grade Celsius, în masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Orientali.

Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii martie în România este 32,8 grade Celsius, consemnată la Odobeşti, în 30 martie 1952.

„De altfel, sfârşitul lunii martie 1952 a fost foarte cald, în aceeaşi zi de 30 martie, înregistrându-se maxime absolute pe ţară de peste 25 de grade Celsius (31,2 grade la Medgidia; 30,6 grade la Sibiu; 30,5 grade la Griviţa; 30,4 grade la Constanţa; 30,1 grade la Cernavodă şi 29,9 grade Celsius la Focşani şi Boiţa)”, notează ANM.

În Capitală, maxima absolută este de 29 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, în data de 30 martie 1947. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret s-au înregistrat 28,8 grade Celsius.

Meteorologii precizează că au existat şi ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime, la fel de neobişnuite pentru luna martie, majoritatea peste 22-24 grade Celsius, respectiv în 2019, 2001, 1994, 1991, 1990, 1977 şi 1975.

Temperatura minimă absolută a lunii martie, în România, este minus 33 de grade Celsius şi a fost înregistrată în 11 martie 2005, la staţia meteorologică Obârşia Lotrului. Tot în anul 2005, mai ales în zilele de 1 şi 2 martie, s-au înregistrat temperaturi minime absolute ale lunii martie, majoritatea sub minus 18 grade Celsius, la 24 staţii meteorologice (minus 31,7 grade Celsius la Bâlea Lac, minus 27,6 grade Celsius la Stâna de Vale, minus 26,6 grade la Sf. Gheorghe Munte).

De asemenea, temperaturi extreme foarte scăzute s-au mai înregistrat şi în alţi ani, cum ar fi în 1987, 1985 sau 1952. Anul 1987 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 95, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 3-5 martie, valorile fiind sub minus 15 grade Celsius (-30 grade Celsius la Poiana Stampei, minus 29,6 grade Celsius la Vf. Omu).

La Bucureşti, minima absolută a lunii martie este minus 21,7 grade Celsius, înregistrată pe data de 1 martie 2018, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi minima absolută la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, minus 19,7 grade Celsius, respectiv minus 15,9 grade Celsius.

„Este de remarcat că începutul lunii martie 2018, mai ales ziua de 1 martie 2018, a fost deosebit de geroasă, în această zi înregistrându-se temperaturi minime absolute pentru martie, la 10 staţii meteorologice, majoritatea situate în jumătatea de sud a ţării”, arată ANM.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna martie sunt, în general, mai abundente decât în lunile de iarnă. Acestea cresc semnificativ de la est şi sud-est către vest şi nord-vest, dar şi cu altitudinea.

Astfel, în cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăganului, Moldovei, dar şi în zone din interiorul arcului carpatic, cantităţile de precipitaţii sunt reduse, mai mici de 30 mm. Cele mai mici valori, sub 10 mm, se înregistrează în estul Deltei Dunării.

Cantităţi de precipitaţii de peste 20 mm se întâlnesc în sudul şi vestul ţării, în Transilvania şi vestul Moldovei. În Oltenia precum şi în zona de dealuri şi în cea subcarpatică, acestea ating 50 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, medii multianuale, de peste 75 mm, se înregistrează în nordul Carpaţilor Orientali, precum şi în masivele montane din Carpaţii Meridionali şi Occidentali.

Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din martie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 375,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1988. La Bucureşti, cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută este de 127,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1984. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, 113,1 mm. Menţionăm şi câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna martie, multe
dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor respective: 2013, 2006, 1993, 1988, 1984, 1962.

De asemenea, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România este de 96,9 mm şi a fost înregistrată la Predeal, în data de 23 martie 2007. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 57 mm, consemnată în 12 martie 1973, la Bucureşti – Băneasa. AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

EVENIMENT

Momente de groază în Ploiești sâmbătă seară! Pieton beat la un pas de moarte

Publicat

politia noaptea general accident.jpg e1642514125195 1000x600

Momente de groază în Ploiești, pe strada Depoului, sâmbătă seară. Un bărbat a acroșat un pieton în vârstă de 81 de ani, care traversa strada.

Cei doi bărbați au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în cazul șoferului.

În cazul pietonului, rezultatul a fost 0,08 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform Poliției Prahova.

 

Momente de groază în Ploiești sâmbătă seară! Pieton beat la un pas de moarte: a ajuns la spital

 

Pietonul a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.

Nu sunt probleme de trafic.

Citește mai departe

EVENIMENT

Ce efecte are vaccinul Pfizer modificat pentru Omicron

Publicat

O doză de rapel a versiunii actualizate a vaccinului Pfizer anti-COVID, modificat special pentru a combate varianta Omicron a coronavirusului, a generat un răspuns imunitar important.

Consilierii FDA urmează să se întâlnească marți pentru a discuta dacă vor actualiza vaccinurile COVID-19 pentru toamnă. Este probabil ca vaccinurile actualizate să fie reproiectate pentru a combate varianta Omicron a coronavirusului, spun experții citați de Reuters.

Pfizer și BioNTech au declarat că dozele de 30 și 60 de micrograme ale unui ser care vizează doar subvarianta BA.1 Omicron care a circulat iarna trecută au determinat o creștere de 13,5 și 19,6 ori a titrurilor de neutralizare împotriva acestei subvariante. O versiune a injecției care conținea atât vaccinul reproiectat, cât și vaccinul lor original, a determinat o creștere de 9,1 și 10,9 ori, au spus ei.

 

Ce efecte are vaccinul Pfizer modificat pentru Omicron: bine tolerat de participanți

 

Rezultatele au fost obținute în urma unui studiu efectuat pe 1.234 de persoane cu vârsta de 56 de ani sau mai mult. Injecțiile au fost bine tolerate de participanți, au precizat companiile.

Aceștia au precizat că primele studii de laborator sugerează că serul neutralizează subvariantele Omicron BA.4 și BA.5 care au circulat mai recent, deși într-o măsură mai mică decât în cazul BA.1, cu titruri de aproximativ 3 ori mai mici.

Companiile continuă să colecteze date despre cât de bine se comportă boosterele față de tulpinile care au circulat mai recent.

Ce efecte are vaccinul Pfizer modificat pentru Omicron: serul Moderna

Moderna a realizat, de asemenea, un vaccin reproiectat care vizează subvarianta BA.1 Omicron. Compania a declarat că vaccinul său actualizat a funcționat bine împotriva subvariantelor Omicron mai recente și că merge mai departe cu planurile de a cere aprobarea autorităților de reglementare.

Citește mai departe

EVENIMENT

DOLIU în lumea muzicii. A murit Ştefan Petreuş, membru al celebrulului duet Fraţii Petreuş din Maramureş

Publicat

289970643 582471186578353 3177310352890182988 n

A murit la vârsta de 82 de ani Ştefan Petreuş, cel care forma celebrul duet Fraţii Petreuş din Maramureş alături de fratele său.

„Cetera lui Ștefan Petreuș a tăcut pentru totdeauna. Frații Petreuș sunt din nou împreună, în ceruri, iar nouă ne-a rămas muzica lor excepțională și dragostea lor pentru folclorul maramureșean.
Frumusețea cântecului maramureșean a devenit sinonim cu numele lor. Cântecele lor au răsunat în întreaga lume și sunt parte acum din tezaurul folclorului românesc. Le suntem recunoscători pentru tot ce au făcut pentru folclor și pentru că au dus muzica noastră în lumea întreagă”, a anunțat pe Facebook preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan.

„Dumnezeu să îl odihnească în pace pe Ștefan Petreuș, alături de fratele său Ion, și să aibă grijă de sufletele lor. Condoleanțe familiei, prietenilor și tuturor celor care i-au îndrăgit”, a adăugat acesta.

 

DOLIU în lumea muzicii. A murit Ştefan Petreuş, membru al celebrulului duet Fraţii Petreuş din Maramureş: mesajul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului

 

Totodată, și Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a luat act cu multă tristețe de trecerea la Domnul a lui Ștefan Petreuș, la vârsta de 82 de ani.

„Cu înaltă și unică prețuire față de „Nemuritorii Frați Petreus”, conducerea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului transmite un mesaj de condoleanțe, mângâiere și alinare sufletească familiei precum și tuturor artiștilor mari ai Maramureșului și României, fratii Petreus fiind și rămânând un simbol și un stâlp neclintit și unic al folclorului românesc. Frații Petreuș însemnează „internaționalizarea folclorului maramureșean autentic”; datorită lor, Maramureșul a crescut în prestigiu și a fost cunoscut în lume. Amintim faptul că la data de 3 martie a anului 2020, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a conferit artistului Ştefan Petreuş, în Sala festivă „Justinian Arhiepiscopul” din incinta Centrului Eparhial, în prezenţa Permanenţei şi ostenitorilor Centrului, cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, „Crucea Voievodală Maramureşeană”, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani de viaţă, în chiar ziua decernării: „în semn de înaltă apreciere şi multă preţuire pentru păstrarea şi transmiterea la cel mai înalt nivel cutural şi artistic a folclorului naţional autentic şi a cântecului maramureşean de mare valoare; pentru activitatea artistică de o viaţă dedicată slujirii valorilor tradiţionale ale neamului românesc şi credinţei ortodoxe strămoşeşti”, se arată în comunicatul Biroului de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.

În anul 2020, Ștefan Petreuș mărturisea că a ajuns la succes datorită „ajutorului primit de la Bunul Dumnezeu, el fiind un bun creştin, cu religia învăţată la şcoala din sat, precum şi cu preotul satului, care, alături de învăţătoarea pe care a avut-o, notistă şi violonistă, a prins drag de vioară şi l-au încurajat să cânte. Preotul satului avea vioară în casă şi cânta la ea. El l-a îndemnat primul să prindă curajul de a cânta, încă de mic, din şcoala primară, vâzând în el un mare talent”. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

Hepatita misterioasă la copii. Sunt peste 900 de cazuri probabile

Publicat

33 de țări au raportat 920 de cazuri probabile de hepatită acută severă la copii până în prezent, un salt de 270 față de luna mai, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

OMS a precizat, conform Reuters, că jumătate din cazurile probabile au fost înregistrate în regiunea europeană, inclusiv 267 din Marea Britanie, în timp ce o treime din cazurile probabile au fost înregistrate în Statele Unite.

Autoritățile sanitare la nivel mondial au investigat creșterea misterioasă a cazurilor grave de hepatită – sau inflamație a ficatului – la copiii mici. Epidemia a fost raportată pentru prima dată în aprilie în Marea Britanie și, de atunci, a afectat zeci de alte țări.

 

Hepatita misterioasă la copii. Sunt peste 900 de cazuri probabile: principala ipoteză

 

Oficialii din domeniul sănătății din SUA spun că infecția cu adenovirus, un virus comun în copilărie, este principala ipoteză pentru aceste cazuri.

Cele mai recente date ale OMS sunt din 22 iunie și exclud 4 țări în care cazurile raportate nu au fost încă clasificate.

Dintre cele 422 de cazuri în care sunt disponibile informații legate de sex și vârstă, aproape jumătate au apărut la băieți, majoritatea având sub 6 ani, potrivit raportului.

Hepatita misterioasă la copii. Sunt peste 900 de cazuri probabile: 18 decese

OMS a precizat că 45 de copii cu hepatită acută au avut nevoie de transplant de ficat, iar 18 decese au fost înregistrate, majoritatea în regiunea Americilor. MEDIAFAX

Citește mai departe