Ultima lună calendaristică de iarnă păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie, valorile termice urmând să fie la fel de scăzute şi gerurile la fel de aspre, potrivit caracterizării climatice a lunii februarie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

"Deşi ne apropiem de echinocţiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o uşoară creştere, totuşi advecţiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul şi nord- vestul continentului European şi staţionarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului şi gerurile să fie la fel de aspre. Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive în zone din sudul ţării, respectiv în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea şi în zonele de câmpie din vestul ţării, şi variază, în general, între 0 şi 2 grade Celsius", se arată în prognoza de specialitate.

Izolat, în zona sudică a litoralului şi pe suprafeţe reduse din sud-vestul ţării, valorile medii de temperatură depăşesc două grade Celsius. În Transilvania şi Moldova, acestea se situează între -2 şi 0 grade Celsius, coborând, în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până spre -4 grade Celsius. Pe culmile joase ale Carpaţilor precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între -6 şi -4 grade Celsius.

De asemenea, la altitudini de peste 1.500 de metri, în Carpaţi Orientali, dar şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile scad până la -8 grade Celsius şi izolat, sub această limită.

Statistica ANM arată că temperatura minimă absolută a lunii februarie, în România, este -38 Grade Celsius şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929, la staţia meteorologică Vf. Omu. Tot în acelaşi an, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care amintim: -35 grade Celsius la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni, în anul 1929) şi -33,8 grade Celsius la Predeal.

Conform specialiştilor, la Bucureşti, minima absolută este de -30,2 grade Celsius, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută este -29 de grade, respectiv -24,2 grade Celsius, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 februarie 1929.

"Valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii: 1929, 1954, 1985, 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării", se menţionează în analiza ANM.

Pe de altă parte, temperatura maximă absolută a lunii februarie în România este de 26 de grade Celsius consemnată la Medgidia, în 27 februarie 1995 şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016. La Bucureşti, maxima absolută este de 25,7 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura maximă absolută este 24,7 şi 24,1 grade Celsius, ambele valori fiind înregistrate în data de 16 februarie 2016.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime mari, peste 19 grade Celsius, neobişnuite pentru luna februarie, au fost: 1990, 1994, 1995, 2016.

"Februarie 2020 se află pe locul 6 în topul celor mai calde luni februarie, din perioada 1961- 2020", potrivit specialiştilor ANM.

La capitolul precipitaţii, regimul acestora pentru luna februarie este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei precum şi Podişului Transilvaniei.

În extremitatea estică a Deltei Dunării şi izolat, în centrul Transilvaniei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii scad sub 20 mm. Mergând spre vest se constată că acestea cresc astfel că în cea mai mare parte a Munteniei, în Câmpia şi Dealurile de Vest sunt cuprinse între 30-40 mm. Valori lunare mai mari de 40 mm, se regăsesc în masivele din Carpaţii Meridionali, în nordul Orientalilor sau în Maramureş, dar mai ales în Munţii Apuseni şi în Munţii Banatului.

Datele centralizate de ANM relevă faptul că, în februarie, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944.

În Capitală, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în anul 2018, valorile fiind 84,8 mm, respectiv 98,6 mm.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost consemnate în anii: 1953, 1954, 1999.

În ceea ce priveşte cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, aceasta este de 116,4 mm şi a fost consemnată la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60,9 mm, în 10 februarie 1984, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. Tot în aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, valorile fiind 58,2 mm, respectiv 55,8 mm.

În anii 1984 şi 2015 au fost înregistrate maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute in 24 de ore, la mai multe staţii meteorologice.

Meteorologii subliniază că luna februarie a anului trecut se află pe locul 10 în topul celor mai secetoase luni februarie din perioada 1961-2020, la egalitate cu anul 1962. AGERPRES