ECONOMIE
Wizz Air lansează patru noi rute între Iaşi și orașe din Spania și Italia
Wizz Air a operat sâmbătă primul zbor de la Barcelona la Iaşi, care va fi urmat de alte trei noi curse între Iaşi şi Bari, Torino şi Verona, începând cu 2 şi 3 august.
„Suntem încântaţi că ne extindem reţeaua de rute din Iaşi pentru a le oferi clienţilor noştri oportunităţi de călătorie rapide şi sigure spre noi destinaţii populare din Spania şi Italia. Considerăm că acest lucru va contribui la consolidarea legăturilor culturale şi economice dintre Iaşi, Italia şi Spania, şi le va permite românilor să îşi viziteze familiile şi prietenii mai uşor şi mai des, datorită tarifelor noastre atractive. În timp ce suntem întotdeauna dornici să răspundem aşteptărilor pasagerilor şi să adăugăm noi destinaţii în reţeaua noastră, luăm, de asemenea, toate acţiunile necesare pentru confortul şi starea lor de bine. Prin urmare, am implementat măsuri de protecţie care le vor asigura cele mai bune condiţii sanitare posibile”, a declarat George Michalopoulos, Chief Commercial Officer pentru Wizz Air România.
La rândul său, directorul general al Aeroportului Iaşi, Cătălin Bulgariu, a precizat că numărul pasagerilor care tranzitează aeroportul va creşte, la fel şi numărul curselor care sunt operate de aici, întrucât se află într-o permanentă negociere cu operatorii aerieni în vederea introducerii de noi destinaţii.
„Evenimentul de astăzi este o dovadă clară a faptului că Aeroportul Iaşi este un partener stabil şi de încredere pentru compania Wizz Air, care operează de pe aeroportul nostru zboruri pe 20 de rute. Totodată, aducerea celei de-a treia aeronave în baza de la Iaşi arată că serviciile oferite de aeroportul nostru sunt în conformitate cu cerinţele operatorilor, noi fiind într-un continuu proces de extindere şi modernizare. Astfel, îmi exprim încrederea că odată ce vom depăşi pandemia de Sars-Cov2, numărul pasagerilor care tranzitează aeroportul va creşte, la fel şi numărul curselor care sunt operate de aici, dat fiind că suntem într-o permanentă negociere cu operatorii pe subiectul introducerii de noi destinaţii”, a afirmat Bulgariu.
De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a apreciat că Aeroportul Iaşi este un obiectiv strategic în procesul de dezvoltare economică, turistică, culturală şi educaţională a oraşului.
„Acesta este motivul pentru care am susţinut în mod constant toate proiectele de investiţii desfăşurate la aerogara din inima Moldovei şi am promovat regia în ţară şi peste hotare, în cadrul tuturor evenimentelor la care am luat parte. Faptul că locuitorii din Regiunea de Nord-Est sunt conectaţi de astăzi cu patru noi destinaţii solicitate de aceştia în repetate rânduri, mă bucură şi am încredere că portofoliul destinaţiilor operate de pe Aeroportul Iaşi va creşte concomitent cu lucrările de extindere şi modernizare demarate aici”, a susţinut Popa.
Compania aeriană a anunţat recent o serie de măsuri de igienă crescute, pentru a asigura sănătatea şi siguranţa clienţilor şi ale echipajului, informează un comunicat al Wizz Air. Ca parte a acestor noi protocoale, pe tot parcursul zborului, atât echipajul de cabină, cât şi pasagerii sunt obligaţi să poarte măşti, echipajul de cabină având şi mănuşi. Pasagerii fără măşti nu se pot îmbarca, dar le pot achiziţiona prin intermediul pachetului igienic (1 recipient cu gel dezinfectant, două perechi de mănuşi, două măşti, şase şerveţele dezinfectante).
Aeronavele Wizz Air sunt supuse periodic unui proces de nebulizare performant cu o soluţie antivirală şi, ca urmare a programului de curăţare zilnic strict al Wizz, toate aeronavele sunt dezinfectate peste noapte cu aceeaşi soluţie antivirală. Revistele de la bord au fost scoase din aeronavă, iar pentru toate achiziţiile de la bord se recomandă plata contactless.
Pasagerii sunt rugaţi să urmeze măsurile de distanţare fizică introduse de autorităţile locale de sănătate şi sunt încurajaţi să efectueze toate achiziţiile premergătoare zborului online (de exemplu: bagaje de cală, WIZZ Priority etc.) pentru a minimiza orice posibil contact fizic la aeroport.
De asemenea, Wizz Air le recomandă pasagerilor să adauge WIZZ Flex la rezervare, ca măsură suplimentară de protecţie. Astfel, pasagerii îşi pot anula zborul cu până la 3 ore înainte de plecare fără nicio taxă şi pot recupera 100% din tariful achitat iniţial imediat, sub formă de credit, şi pot schimba datele sau chiar rutele de oricâte ori doresc.
Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, operează o flotă de 126 de aeronave Airbus A320 şi A321. O echipă de profesionişti în aviaţie asigură servicii superioare şi tarife foarte scăzute, ceea ce face ca Wizz Air să fie alegerea preferată a 40 de milioane de pasageri în anul financiar F20, care s-a încheiat pe 31 martie 2020. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
Prima de Paște: Câți bani vor primi angajații români. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii. Sondaj realizat pe 120 de companii
Temu și Shein luate la control de ANPC: Ce verifică inspectorii. Recomandări pentru clienții celor două siteuri de cumpărături
Gradație de merit 2024. Modificări la calendarul concursului pentru profesori. Anunțul ministrului Educației
VIDEO Lumina soarelui, motivul de fericire al Ioanei Palcău, femeia de 104 ani din Alba Iulia: ”Dumnezeu mi-a dat Raiul pe Pământ”
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
