ECONOMIE
Zece mii de fermieri, în pericol să nu-şi poată încasa despăgubirile de secetă
Zece mii de fermieri din România sunt în pericol să nu-şi poată încasa despăgubirile de secetă cuvenite. Acest lucru se întâmplă din cauza unor funcţionari din Direcţiile Agricole Judeţene, care nu au trecut procentul de culturi agricole calamitate pe procesele verbale de constatare, atrage atenţia Asociaţia Forţa Fermierilor (AAF).
„Asociaţia Forţa Fermierilor protestează public împotriva modului scandalos în care unii funcţionari din Direcţiile Agricole Judeţene şi-au desfăşurat activitatea în cadrul comisiilor locale de constatare a suprafeţelor calamitate.
Din cauză că, pe multe procese-verbale de constatare nu a fost trecut procentul de culturi agricole calamitate, fermierii respectivi sunt, la acest moment, excluşi de la plata despăgubirilor pentru culturile de toamnă, conform ordonanţei de urgenţă adoptate ieri, joi, 17 noiembrie, de Guvernul României şi publicată aseară în Monitorul Oficial”, se arată într-un comunicat al AAF remis vineri AGERPRES.
Numeroşi membri ai Asociaţiei Forţa Fermierilor, din judeţele Brăila, Iaşi, Vaslui şi Constanţa, dar şi din alte zone, au semnalat că sunt în această situaţie.
Din estimările AFF, la nivel naţional este vorba de o suprafaţă de peste 100.000 de hectare şi circa 10.000 de fermieri afectaţi, în cazul cărora, funcţionarii Direcţiilor Agricole Judeţene respective nu au trecut în procesele-verbale de constatare procentul de afectare al culturilor.
Deoarece doar procesele-verbale care au procentul menţionat înscris sunt în prezent luate în calcul la plata despăgubirilor prin ordonanţa de urgenţă recent adoptată, fermierii care sunt în situaţia descrisă de mai sus, deşi au tot dreptul să beneficieze de despăgubiri pentru culturile de toamnă (grâu, orz, triticale, rapiţă), sunt excluşi în acest moment de la plata ajutorului de stat cuvenit, explică Asociaţia.
Zece mii de fermieri, în pericol să nu-şi poată încasa despăgubirile de secetă. Care sunt deciziile cerute de Asociația Forța Fermierilor
În aceste condiţii, ţinând cont de situaţia extrem gravă creată la nivel naţional şi de punerea în pericol a activităţii unui număr important de fermieri români, Asociaţia Forţa Fermierilor solicită conducerii Ministerului Agriculturii să implementeze şi să comunice, în regim de urgenţă, următoarele decizii: identificarea exactă a tuturor cazurilor, la nivel naţional, de fermieri care au fost excluşi de la plata despăgubirilor de secetă pentru că nu au trecut procentul de afectare al culturilor în procesul-verbal de constatare a calamităţii; identificarea tuturor funcţionarilor Direcţiilor Agricole Judeţene care se fac vinovaţi de această bătaie de joc la adresa fermierilor şi sancţionarea lor exemplară; identificarea unei soluţii, la nivel ministerial şi guvernamental, pentru ca aceşti fermieri, excluşi pentru moment de la plata despăgubirilor, deşi au tot dreptul, să beneficieze de ajutorul de stat pentru culturile de toamnă calamitate.
Asociaţia Forţa Fermierilor este o organizaţie profesională legal constituită şi care reprezintă interesele tuturor categoriilor de producători agroalimentari din România, indiferent de mărime, sector sau regiune. AFF se luptă pentru drepturile şi interesele legitime a peste 20.000 de membri înscrişi direct sau care fac parte din organizaţii afiliate la Asociaţia Forţa Fermierilor. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
CFR Cluj-Sepsi OSK, 2-1. Avem doi oameni în PLUS, ce facem cu ei
Săptămâna Patimilor: După FLORII începe Săptămâna Mare- zile de post negru, rugăciune și abstinență. Ce nu ai voie să faci
Reacția lui Voicu Paul după ce a plecat din PNL la PSD Alba Iulia: ”Sunt un traseist”. Cum își motivează decizia
Muncitor la Schitul de la Găbut, bătut cu bestialitate pentru că pescuia. Agresorii, condamnați la închisoare cu executare
Fotolii de masaj pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj. Licitație pentru închirierea spațiilor
O femeie din Alba care a mers la un schimb valutar a fost cercetată penal timp de un an. Putea să scape de dosar în doar zece zile
Fostul viceprimar din Alba Iulia, Voicu Paul a plecat de la PNL la PSD. Poză de grup cu Voicu Vușcan și alți social democrați
