Un accident rutier a avut loc în urmă cu puțin timp pe DN1 E60, din directia Gilau spre Cluj-Napoca. Coliziune puternică între trei autoturisme, din care a rezultat rănirea a două minore.

Din primele informații, un conducator auto de 23 de ani, din Cluj-Napoca, care se deplasa pe DN1 E60, din directia Gilau spre Cluj-Napoca, nu s-ar fi asigurat corespunzător la schimbarea benzii de circulație, intrand în coliziune fata-spate cu un autoturism condus de o femeie de 47 de ani din comuna Apahida, care în urma impactului, a fost proiectat într-un alt autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din Cluj-Napoca.

Potrivit ISU Cluj, în urma evenimentului, doua minore de 14 ani, din Apahida, pasagere in autoturismul condus de femeie, au fost transportate la o unitate medicala in vederea acordarii de ingrijiri medicale.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Sursa foto: Info trafic jud Cluj

E.ON Energie şi MOL România vor monta în acest an 40 de staţii de încărcare rapidă a maşinilor electrice, în cadrul proiectului NEXT-E, potrivit unui comunicat al E.ON, remis, vineri, AGERPRES.

E.ON Energie România a pus în funcţiune, în această săptămână, o nouă staţie de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice, la Constanţa, fiind astfel continuate lucrările pentru implementarea infrastructurii de transport electric pe ruta Constanţa – Bucureşti – Timişoara.

Până acum, E.ON Energie România a montat 17 staţii: Iaşi, Tg. Frumos (judeţul Iaşi), Cristeşti (judeţul Iasi), Roman (judeţul Neamţ), Piatra Neamţ, Taşca (judeţul Neamţ), Gheorgheni (judeţul Harghita), Sovata (judeţul Mureş), Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Adjud (judeţul Vrancea), Bucureşti (3 staţii), Râmnicu Vâlcea şi Constanţa.

Staţia de încărcare de la Constanţa are o putere maximă de 77 kW. Astfel, timpul mediu de încărcare a unei maşini electrice va fi de aproximativ 40 de minute pentru 80% din baterie. În locaţie este instalată o staţie de tip fast charge 1×50 kW (curent continuu conectori CCS sau CHAdeMO) + 1×22 kW (curent alternativ conector Type 2), ce beneficiază de două locuri de parcare.

Iniţiativa face parte din proiectul NEXT-E, cofinanţat din fonduri europene prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF) prin care E.ON Energie România şi-a propus să instaleze 19 unităţi de încărcare rapidă a autovehiculelor, alte 21 urmând să fie instalate de către MOL, unul dintre partenerii din acest proiect.

Până în prezent, prin intermediul staţiilor NEXT-E instalate de E.ON Energie Romania, posesorii de autovehicule electrice sau hibrid au utilizat aproximativ 30.000 de kWh de energie electrică şi au parcurs peste 200.000 de km. Cele mai multe încărcări s-au făcut la staţiile din Roman, Suceava şi Iaşi.

Reţeaua pan-europeană NEXT-E va include 6 ţări diferite, iar 40 de staţii de încărcare electrică din totalul de 252 din proiectul NEXT-E vor fi instalate în România şi amplasate pe rutele: Suceava-Bacău-Călăraşi, Constanţa-Bucureşti-Timişoara şi Iaşi-Târgu Mureş-Alba Iulia.

În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanţare prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF). Consorţiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanţare CEF acordată unui proiect privind vehiculele electrice.

În cadrul acestuia, vor fi instalate până în anul 2020, un număr de 222 de staţii de încărcare rapidă multi-standard (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultra-rapidă (150-350 kW) de-a lungul principalelor coridoare europene de transport şi a reţelei trans-europene de transport (TEN-T).

Consorţiul este format din companiile din cadrul Grupului E.ON, Grupului MOL (filialele din cele şase ţări participante), Hrvatska elektroprivreda din Croaţia, PETROL (în Slovenia şi Croaţia), precum şi Nissan şi BMW.

Reţeaua dezvoltată de acest consorţiu are ca scop crearea unei infrastructuri în Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croaţia şi România. AGERPRES

Poliţiştii au indisponibilizat, în urma unei acţiuni desfăşurate pe perioada a trei zile, peste 8.000 de tone de azotat de amoniu pentru care nu se respectau condiţiile de păstrare, depozitare, transport şi utilizare.

“Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IGPR a declanşat, la nivel naţional, o acţiune pentru prevenirea evenimentelor generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementează deţinerea, comercializarea, importul, depozitarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a precursorilor de explozivi”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, vineri, AGERPRES.

Obiectivele principale ale acţiunii constau în realizarea şi punerea în practică a unui set de măsuri şi activităţi prin care să se prevină apariţia unor evenimente negative.

În perioada 12 – 14 august, s-au efectuat 51 de controale la agenţi economici ce efectuează operaţiuni cu azotat de amoniu.

Poliţiştii au constatat 11 infracţiuni de nerespectare a regimului protecţiei mediului şi au indisponibilizat 8.453,52 tone azotat de amoniu, precum şi 300 litri de deşeuri.

Pe data de 13 august, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa au efectuat un control în depozitul unei societăţi comerciale din Portul Constanţa Sud Agigea, ce avea ca obiect de activitate manipulare, depozitare şi activităţi de servicii anexe transporturilor pe apă.

“În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au descoperit 4.908,82 tone azotat de amoniu, ambalate în bigbag-uri, de 1.000 de kg fiecare, depozitate în magazii, fără ca operatorul economic să fie autorizat pentru activitatea de depozitare a azotului de amoniu, conform autorizaţiei de mediu emise în acest sens”, se arată în comunicat.

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetările vor fi continuate de către poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Constanţa.

Azotatul de amoniu este o substanţă chimică utilizată majoritar în agricultură, sub formă de îngrăşământ granulat, folosit pentru fertilizarea în câmp deschis a culturilor agricole.

Azotatul de amoniu se descompune la încălzire, la temperaturi de aproximativ 150-170 grade Celsius, în apă şi oxid de azot, iar la temperaturi de peste 200 grade Celsius, în special dacă este contaminat cu substanţe organice, reacţia de descompunere devine explozivă. AGERPRES

Un bărbat de 60 de ani se află în stare gravă,  în urma unui grav accident rutier produs vineri după-amiaza, în municipiul Brașov. Bărbatul a fost lovit, în timp ce traversa strada, de un autoturism condus de un tânăr de 28 de ani.

Potrivit IPJ Brașov, un bărbat de 28 ani care conducea un autoturism pe strada G. Barițiu din municipiul Brașov a surprins și accidentat un pieton, care era angajat în traversarea străzii.

Potrivit ISU Brașov, la locul accidentului a intervenit un echipaj SMURD de terapie intensivă cu medic.  Echipajele medicale au găsit victima, un bărbat de 60 de ani, în stare de inconștiență.

Victima a fost transporat la spital în comă, cu traumatism cranio cerebral si multiple traumatisme de membru inferior.

Conform polițiștilor, conducatorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ.

Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cauzele si împrejurările în care a avut loc accidentul rutier.