Connect with us

ECONOMIE

Zeci de unități de alimentație publică de pe Litoral sancționate de inspectorii sanitari veterinari. Valoarea amenzilor – peste 350.000 de lei

Publicat

60 de unităţi de alimentaţie publică de pe Litoral au fost amendate de inspectorii sanitari veterinari, în ultimele cinci zile, valoarea totală a amenzilor fiind de 368.000 de lei, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Medicii veterinari care activează în cadrul „Comandamentului Sezon Estival 2020,” au verificat, în intervalul 3 – 7 august, 163 de unităţi de alimentaţie publică amplasate în cele 7 zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia. Au fost verificate 54 de restaurante, 2 cafe-baruri, 2 pizzerii, 23 de unităţi tip fast – food, 4 braserii, 12 unităţi de tip bufet, 15 baruri,un snack-bar, 3 rulote, 28 de magazine alimentare, 10 laboratoare de cofetărie/patiserie, o gelaterie, un stand cu produse alimentare, 3 unităţi tip bistro, o tonetă şi o autoutilitară.

„Au fost constatate abateri de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor la 60 de unităţi, respectiv: 18 restaurante, 8 unităţi tip fast – food, 8 unităţi tip bufet, o rulota, 6 magazine alimentare, 7 baruri, 2 bistro, o braserie, 2 laboratoare cofetărie/patiserie, un mijloc de transport auto şi un stand cu produse alimentare. Neregulile au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare totală de 368.000 de lei. De asemenea, a fost emisă o Ordonanţa de suspendare temporară a activităţii pentru o unitate de tip fast food şi au fost confiscate şi retrase de la vânzare 118 kilograme de produse alimentare improprii consumului uman, produse care au fost dirijate către o unitate de neutralizare”, se precizează în comunicatul ANSVSA transmis AGERPRES.

Principalele deficienţe constatate de inspectorii sanitari veterinari în timpul acestor controale au vizat: manipularea neigienică a produselor alimentare; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar-veterinar; ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare; condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiile de producţie; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea ouălor în condiţii necorespunzătoare; depozitarea, alimentelor sub formă de materii prime sau semipreparate împreună cu produse finite care se consumă fără prelucrare termică; funcţionarea fără documente de înregistrare sanitară veterinară.

ANSVSA precizează că, prin intermediul DSVSA Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786.577007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr funcţionează în paralel cu cel al Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Avertisment: În România sunt peste 7 milioane de locuinţe neasigurate

Publicat

În România sunt peste 7 milioane de locuinţe neasigurate ceea ce înseamnă că gradul de acoperire în acest domeniu este de doar 20%, potrivit unei analize a Ziarului Financiar.

Asigurările obligatorii şi facultative de locuinţă au ajuns în primul semestru (S1) din 2021 la subscrieri de 275,9 mil. lei, cu 10,6% mai mult comparativ cu S1/2020, potrivit raportului ASF. Astfel, gradul de cuprindere a asigurărilor de locuinţă se află în continuare la un nivel scăzut, respectiv 20%.

Preţul unei poliţe PAD are un preţ standard bazat pe două tipuri de locuinţe. Pentru locuinţele de tip A, preţul este de 10 euro pe an, în timp ce pentru locuinţele de tip B tariful este de 20 de euro. Pentru poliţele facultaltive de locuinţă, preţul mediu la nivelul pieţei este de 50 de euro pe an.

Având în vedere un număr al locuinţelor de 9,15 mi­lioane în România în 2021 şi un număr de contracte al asigurărilor obligatorii de 1,8 milioane în S1/2021, mai bine de 7 milioane de locuinţe sunt neasigurate în România.

Din volumul primelor subscrise pe tot segmentul asigurărilor de locuinţă, circa 70% sunt subscrieri pe zona asigurărilor facultative de locuinţă, însemnând o valoare de 191,5 mil. lei, cu 11% mai mult faţă de S1/2020, în timp ce avansul asigurărilor obligatorii de locuinţă a fost de 9,6%, până la subscrieri de 84,3 mil. lei. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Asigurările de sănătate s-au scumpit

Publicat

Asigurările de sănătate s-au scumpit într-un singur an cu aproximativ 25%. Piaţa asigurărilor de sănătate a crescut cu doar 8% în primul semestru al anului 2021, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar.

Poliţa medie anualizată la asigurările de sănătate a ajuns la 858 lei, în creştere cu mai mult de 25% faţă de 2020, conform unor estimări din piaţa asigurărilor.

Pe de altă parte, ritmul de creştere a subscrierilor pentru asigurări de sănătate a încetinit la 8%. Concret, piaţa asigurărilor de sănătate a ajuns la finalul primului semestru (S1) din 2021 la prime brute subscrise de 285 mil. lei, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Comparativ cu primul semestru al anului 2020, când volumul primelor brute subscrise pe zona asigurărilor de sănătate înregistra o dinamică de circa 30% faţă de S1/2019, se observă că primele şase luni din 2021 au adus o creştere modestă, de doar 8%, faţă de S1/2020.

Numărul contractelor noi de asigurări de sănătate din toată piaţa a scăzut în S1/2021 cu 20,5% faţă de S1/2020, la 269.106 de poliţe.

Cei mai mari asigurători pe asigurări de sănătate în S1/2021 au fost Allianz-Ţiriac, care a preluat conducerea topului, urmat de Signal Iduna şi Groupama. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 100.000 de firme riscă să pună lacătul pe uşă. Blocajul financiar, la un nivel fără precedent în ultimii 10 ani

Publicat

Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei româneşti în pragul iernii.

Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au accentuat şi mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.

„73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerţului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei”, precizează sursa citată într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Numărul firmelor din comerţ intrate în insolvenţă, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.

În sectorul construcţiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut, arată datele citate.

În industria prelucrătoare, numărul societăţilor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au suspendat activitatea iar alte 484 au intrat în insolvenţă.

„Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor”, arată analiza Sierra Quadrant.

Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, se precizează în document.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020 iar 58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionaţi recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Pe de altă parte, tot mai mulţi investitori nu mai au încredere să dezvolte afaceri având în vedere valul 4 al pandemiei şi scăderea abruptă a consumului.

„Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii”, a afirmat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.

Potrivit analiştilor, o redeschidere a apetitului pentru afaceri ar putea apărea la începutul anului viitor dacă inflaţia se va tempera iar accesul la creditare nu va fi limitat.

„Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare”, arată analiza Sierra Quadrant.

Documentul subliniază, totodată, că iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanţi, gaze, energie, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea apetitului pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.

„Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, arată analiza.

Experţii de la Sierra Quadrant explică, în context, că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.

„Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500 de mii de locuri de muncă”, arată sursa citată.

Companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor, consideră Ovidiu Neacşu.

Sunt, însă, tot mai multe companii are au „învăţat” lecţiile acestei perioade şi au căutat soluţii de restructurare înţelegând că nu este obligatoriu ca o companie cu probleme să fie dusă în insolvenţă.

„Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, arată analiza.

Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.

Sierra Quadrant este specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu. Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de companie se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-PRO-CHEMICALS S.A. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Skoda reduce semnificativ producţia din cauza deficitului de componente

Publicat

skoda

Producătorul auto ceh Skoda, parte a grupului Volkswagen AG, a anunţat luni că a redus semnificativ luni producţia, pentru o perioadă de două săptămâni, din cauza deficitului global de cipuri şi alte componente, transmite Reuters.

În cele două săptămâni de întrerupere, Skoda vrea să finalizeze 10.000 de maşini care nu erau terminate, rămânând în funcţiune doar o linie de producţie, a anunţat un purtător de cuvânt al Volkswagen, Tomas Kotera.

Acesta a adăugat: „Skoda Auto se confruntă cu un deficit masiv de componente cheie, ceea ce a forţat compania în ultimele săptămâni să reducă semnificativ producţia”.

În 7 octombrie Skoda anunţa că din 18 octombrie „va reduce semnificativ sau chiar va opri producţia” până la finalul anului, din cauza deficitului global de cipuri, care afectează industria auto.

Duminică, Asociaţia industriei auto din Cehia a avertizat că producătorii auto cehi vor produce anul acesta cu 250.000 mai puţine maşini decât se previziona, din cauza lipsei cipurilor, astfel încât vânzările auto vor fi mai reduse cu 200 miliarde de coroane cehe (9,14 miliarde de dolari).

Sectorul auto este esenţial pentru economia cehă, având 180.000 de angajaţi şi reprezentând un sfert din PIB.

Skoda a anunţat recent că va lansa cel puţin trei noi modele complet electrice, care se vor adăuga celor două modele electrice actuale. Noile modele ar urma să fie poziţionate imediat sub SUV-ul electric Enyaq iV.

Grupul ceh nu a stabilit o dată anume până la care va face tranziţia completă de la motoarele cu combustie internă, dar şi-a propus ca în anul 2030 între 50% şi 70% din flota sa în Europa să aibă o propulsie electrică. Comparativ, în prezent mai puţin de 5% din automobilele vândute de Skoda sunt modele electrice.

Skoda, cel mai mare exportator din Cehia, a livrat 1,005 milioane de automobile la nivel mondial în 2020, o scădere de 19% comparativ cu 2019 în contextul pandemiei de coronavirus, dar chiar şi aşa a reuşit să livreze peste un milion de automobile pentru al şaptelea an consecutiv. AGERPRES

Citește mai departe