Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un prilej ca omenirea să-şi exprime preocuparea pentru pacea mondială. Formă elementară de interacţiune umană, salutul este un pas important spre realizarea înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi sau religii diferite.

Această zi, iniţiată în anul 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA, şi susţinută de personalităţi publice, lideri religioşi, laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, a fost sărbătorită pentru prima dată în contextul conflictului, din octombrie 1973, dintre Egipt şi Israel, ca o formă de protest nonviolent la adresa războiului, potrivit www.worldhelloday.org.

Ziua mondială a salutului. În vremea romanilor, cel mai popular salut era ”Ave, Cezar!”

Primele atestări ale salutului fac referire la formele de supunere şi datează din vremea primelor dinastii chineze, când oamenii de rând îşi acopereau ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitul împărat.

În acest obicei, îşi are originea salutul militar. În vremea romanilor, salutul "Ave Cezar!" era însoţit şi de strângerea antebraţelor, ca semn de încredere, întrucât braţul neînarmat simboliza pacea şi prietenia.

Dacă în vremea cavalerilor, domniţele erau salutate cu reverenţe adânci şi sărutul mâinii înmănuşate, în vremurile noastre, strânsul mâinii era obiceiul practicat cel mai des când doi oameni se întâlneau, chiar şi între femei.

Ziua mondială a salutului. Salutul în pandemie

În prezent, în contextul pandemiei de COVID -19, acest gest este înlocuit cu alte tipuri de salut care nu presupun contact fizic, de exemplu, prin expresii faciale, gesturi de ridicare a şepcii, de a face cu mâna, sau cel de a duce palma în direcţia inimii, un gest practicat mai ales de cei din ţările islamice.

În lume, forma de salut a fost influenţată de varietatea de culturi, având diferite semnificaţii. De exemplu, dacă japonezii se înclinau, iar britanicii spuneu doar "bună ziua" şi îşi dădeau mâna, în Tibet, foarte politicos era să scoţi limba atunci când întâlneai pe cineva pentru prima dată. Dacă, în Franţa, pe lângă strânsul mâinii, oamenii se sărutau pe ambii obraji, în Botswana îşi atingeau palmele uşor, iar în Cambodgia, îşi lipeau palmele, ţinându-le apropiate de piept, arată www.fiicurios.ro.

Potrivit etnologilor, în lume sunt vorbite peste 6.500 de limbi, astfel că oamenii se salută cu: "Konnichi wa" (japoneză), "Jambo" (swahili), "Ni hao" (chineză), "Bonjour" (franceză), "Ciao" (italiană), "Ahoj" (cehă), "Hej" (daneză), "Şalom" (ebraică), "Hallo" (germană), "Olá" (portugheză), "Zdravstvuitie" (rusă), "Al Salaam a alaykum" (arabă), "Merhaba" (turcă). Totuşi, cel mai popular cuvânt de salut este "Hello", care este şi formula universală de salut la telefon.

În ţara noastră, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică. În timp ce bucureştenii se salută cu "Bună!", ardelenii îşi spun "Servus!", iar în Cluj, Sibiu, Banat, se foloseşte "Ciau!" sau "Ceau!". Adolescenţii mai folosesc şi formulele de salut: "Salve!", "Salutare!", "Salut!", "Noroc!", "Pa!", "Te sărut!" sau "Hi", "Hello".

De asemenea, sunt folosite şi saluturi religioase precum "Doamne ajută!", "Domnul cu tine!" sau formule specifice anumitor sărbători creştine precum "Hristos a Înviat!"/ "Adevărat a Înviat!", rostite din ziua de Paşti şi până în ziua de Înălţare. În ziua Înălţării, ortodocşii se salută cu "Hristos S-a Înălţat!" şi se răspunde "Adevărat S-a Înălţat!".

Ziua mondială a salutului. Ce zice Codul bunelor maniere

Modul corect de a saluta îl învăţăm din Codul bunelor maniere. Astfel, dacă intrăm într-o încăpere salutăm primii, iar ceilalţi trebuie să ne răspundă. Dacă întâlnim pe cineva cunoscut, aflat într-un grup, îi salutăm pe toţi, iar aceştia trebuie să salute la rândul lor. În orice împrejurare, un bărbat salută întotdeauna primul o femeie, iar o femeie mai tânără salută întotdeauna prima o femeie mai în vârstă. Este politicos să răspundem oricărui salut.

Indiferent de zona de pe mapamond unde sunt utilizate, formele de salut contribuie la ameliorarea relaţiilor interumane şi aduc un plus de culoare vieţii, astfel că în fiecare an la 21 noiembrie, este subliniată importanţa comunicării în menţinerea păcii. Agerpres