Connect with us

ACTUALITATE

Ziua Mondială a Sănătății: Doar 8,4% dintre români țin un regim alimentar adecvat şi numai 11,6% fac sport

Publicat



Doar 8,4% dintre românii de peste 15 ani au un regim alimentar şi doar 11,6% fac săptămânal sport, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis, marţi, AGERPRES.

Miercuri, 7 aprilie, este Ziua Mondială a Sănătăţii, prilej cu care INS publică informaţii pe această temă.

Astfel, din totalul populaţiei României de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1% urmează un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii.

Ponderea populaţiei de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populaţiei de sex masculin (6,8%).

În cazul populaţiei din mediul rural se remarcă o pondere mai ridicată, faţă de cea din mediul urban, a regimului legat de consumul de sare (72,8 faţă de 69,9% în mediul urban), iar în cazul populaţiei din mediul urban se remarcă un regim sporit al numărului de calorii consumate (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural) şi a consumului de zahăr (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural).

Din totalul populaţiei rezidente (începând cu vârsta de 6 luni) 99,4% au consumat fructe, 26,5% din persoane menţionând un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic într-o proporţie mai mare decât persoanele de sex masculin (23,1%).

În mediul urban, populaţia consumă zilnic fructe în proporţie de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populaţie consumă fructe zilnic.

Copiii şi tinerii cu vârsta până la 24 ani consumă în medie 1,9 porţii de fructe zilnic, în timp ce persoanele în vârstă de 75 de ani şi peste consumă mai puţine fructe zilnic (1,7 porţii/zi).

Ca şi în cazul cazul consumului de fructe, aproape toată populaţia rezidentă consumă legume (99,5%), 18,4 consumă legume cel puţin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Ponderea populaţiei de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populaţiei masculine cu 8,8 puncte procentuale.

Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.

În ceea ce priveşte activitatea fizică, mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populaţia rezidentă de 5 ani şi peste a desfăşurat-o, pentru cel puţin 10 minute pe zi, într-o săptămână obişnuită. Mai mult de o treime din populaţia de sex feminin în vârstă de 5 ani şi peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 şi 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decât populaţia de sex masculin.

Populaţia de sex masculin alege într-o proporţie mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanţe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin faţă de 8,2 dintre persoanele de sex feminin).

Numărul mediu de zile de mers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obişnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani şi tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani şi peste.

Deplasările pe care oamenii obişnuiesc să le efectueze săptămânal cu bicicleta, rolele, skateboard-ul etc. sunt efectuate de 17,6% din populaţia rezidentă de 6 ani şi peste. Populaţia de sex masculin a desfăşurat într-o proporţie mai mare deplasări cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skateboard-ului (24,5%) cu 13,4 puncte procentuale mai mult decât în cazul populaţiei de sex feminin.

Ponderea populaţiei din mediul rural care se deplasează cu bicicleta, rolele sau skateboard-ul în diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale faţă de ponderea populaţiei rezidente în mediul urban.

Din totalul populaţiei de 5 ani şi peste doar 11,6 % au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează astfel de activităţi sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) şi tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste.

Persoanele care au făcut sport, fitness sau diverse activităţi fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activităţi, în medie, 34 de minute.

Decalajul pentru România faţă de nivelul mediu al speranţei de viaţă la naştere al celor 27 de ţări (78,2 ani) era în anul 2018 de 5,9 ani. Ţara noastră se află în grupul ţărilor cu cele mai mici valori a speranţei de viaţă la naştere din UE-27 (75,9 ani) în anul 2018, valori mai mici înregistrându-se în Letonia, Lituania şi Bulgaria. Între ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franţa şi Cipru (82,9 ani).

Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbaţii. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe.

În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,6 ani pentru femei.

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009).

La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care aceasta este de 59,6 ani. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sedentarismul creşte riscul de deces din cauza COVID-19 (studiu)

Publicat

Lipsa exerciţiilor fizice este asociată cu un risc crescut, în caz de COVID-19, de a face o formă mai severă şi de a muri, potrivit unui studiu realizat pe circa 50.000 de pacienţi şi dat publicităţii miercuri, informează AFP.

Persoanele care au fost inactive fizic cel puţin doi ani înaintea pandemiei sunt mai susceptibile de a fi spitalizate, de a necesita terapie intensivă şi de a muri din cauza COVID-19 decât pacienţii care au urmat în mod constant recomandările de activitate fizică, potrivit acestei cercetări, publicate în British Journal of Sports Medicine.

Ca factor de risc pentru o formă gravă de boală, inactivitatea fizică este depăşită doar de vârsta înaintată şi de un istoric de transplant de organe, potrivit cercetătorilor.

De fapt, prin comparaţie cu alţi factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau cancerul, “inactivitatea fizică a fost cel mai important factor de risc în toate rezultatele”, au subliniat aceştia.

Factorii de risc cei mai asociaţi cu o formă severă de COVID-19 sunt vârsta înaintată, sexul masculin şi anumite patologii preexistente, cum ar fi diabetul, obezitatea şi bolile cardiovasculare.

Însă factorul inactivitate fizică nu fusese încă explorat. Pentru a studia impactul său potenţial asupra severităţii infecţiei, spitalizării, perioadei petrecute la terapie intensivă şi decesului, cercetătorii au comparat evoluţia a 48.440 de adulţi infectaţi cu COVID-19 în perioada ianuarie-octombrie 2020 în Statele Unite.

Vârsta medie a pacienţilor a fost de 47 de ani şi aproape două treimi dintre aceştia au fost femei (62%). În medie, indicele lor de masă corporală (IMC) a fost de 31, imediat peste pragul de obezitate.

Aproximativ jumătate nu aveau boli anterioare, cum ar fi diabetul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală cardiovasculară sau renală şi cancerul. Circa 20% prezentau unul dintre aceşti factori de risc şi aproape o treime (32%), doi sau mai mulţi.

Toţi îşi declaraseră nivelul de activitate fizică regulată de cel puţin trei ori între martie 2018 şi martie 2020 în timpul vizitelor la clinicile ambulatorii.

Dintre aceştia, 15% s-au descris ca fiind inactivi (între 0 şi 10 minute de activitate fizică pe săptămână); 7% au dat asigurări că respectă sistematic directivele sanitare (cel puţin 150 de minute pe săptămână). Restul au raportat că au făcut mişcare într-o oarecare măsură (între 11 şi 149 minute pe săptămână).

Aproximativ 9% din total au fost spitalizaţi, iar 2% au murit.

După ce au luat în considerare diferenţele datorate vârstei, etniei şi comorbidităţilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că pacienţii sedentari cu COVID-19 au fost de două ori mai predispuşi să fie spitalizaţi decât cei care s-au declarat cei mai activi.

De asemenea, aceştia au fost cu 73% mai predispuşi să aibă nevoie de terapie intensivă şi de 2,5 ori mai predispuşi să moară din cauza infecţiei.

Pacienţii care nu au avut niciun fel de activitate fizică au fost, de asemenea, mai predispuşi să fie spitalizaţi şi să moară din cauza infecţiei decât cei care obişnuiau să facă mişcare într-o oarecare măsură.

Cu toate acestea, studiul nu oferă dovezi ale unei legături directe între lipsa exerciţiilor fizice şi rezultatele obţinute. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost demis. Pleacă și secretarul de stat Andreea Moldovan

Publicat

Premierul Florin Cîțu anunță că miercuri i-a înaintat președintelui Klaus Iohannis documentele de revocare din funcția de ministru al Sănătății a lui Vlad Voiculescu.

Potrivit lui Cîțu, interimatul funcției va fi asigurat de către Dan Barna, până la numirea unui nou ministru la conducerea ministerului Sănătății.

„Totodată, am decis demiterea din funcția de secretar de stat la ministerul Sănătății a doamnei Andreea Moldovan, iar decizia va fi publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de astăzi”, anunță premierul.

Ordinul de ministru al Sănătății care introduce noi criterii pentru carantinarea localităților, respectiv nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și de gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI, semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, a fost publicat marți în Monitorul Oficial.

Documentul introduce un punctaj pe baza unei grile. Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori pot intra în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Pentru încetarea carantinei este prevăzut un singur criteriu, respectiv rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

Premierul Florin Cîțu nu și-ar fi dat acordul pe ordin, conform unor surse guvernamentale.

Vicepremierul Dan Barna spunea, în schimb, că ordinul este firesc, tehnic și necesar.

MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Persoanele sub 60 de ani din Germania vaccinate cu AstraZeneca vor primi la rapel un alt ser

Publicat

Persoanele cu vârsta sub 60 de ani vaccinate în Germania împotriva COVID-19 cu o primă doză de la AstraZeneca vor primi la rapel un alt vaccin, au decis marţi seara ministerele regionale ale Sănătăţii şi cel federal, relatează AFP.

Germania a decis pe 30 martie să restricţioneze utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani, din cauza cazurilor rare de tromboză raportate în Europa.

Persoanele din această grupă de vârstă care au primit o primă doză de vaccin de la AstraZeneca înainte de această dată vor beneficia la rapel de serurile BioNTech/Pfizer sau Moderna, disponibile în Germania, au decis oficialii din domeniul sănătăţii la sfârşitul unei reuniuni, potrivit agenţiei de ştiri DPA.

“Soluţia găsită oferă o bună protecţie”, a declarat pentru DPA preşedintele Conferinţei miniştrilor Sănătăţii şi responsabil pentru Bavaria, Klaus Holetschek.

Miniştrii au urmat astfel recomandarea emisă săptămâna trecută de Comisia pentru vaccinuri (STIKO).

Germania a decis, la fel ca multe alte ţări, să rezerve utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele mai în vârstă, deoarece s-au observat cazuri extrem de rare de tromboze la subiecţii mai tineri.

Până la data de 2 aprilie, au fost raportate 42 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală după vaccinarea cu AstraZeneca. În 35 de cazuri, a fost vorba despre femei cu vârste între 20 şi 63 de ani, iar 8 persoane au murit.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, circa 2,2 milioane de persoane cu vârsta sub 60 de ani au primit o prima doză de la AstraZeneca în ultimele săptămâni. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Voiculescu: Bucureștiul nu se carantinează de Paști

Publicat

vlad voiculescu

Bucureștiul nu se carantinează de Paști, a scris ministerul Sănătății Vlad Voiculescu pe Facebook, ca reacție la apariția noilor criterii pentru carantinarea localităților, publicate în Monitorul Oficial.

„Bucureștiul NU se carantinează de Paști. S-au publicat noile criterii de carantinare a localităților. Nu trăim într-o nouă realitate, doar s-au clarificat/actualizat criteriile care pot duce către o recomandare de carantinare a unei localități.

Nivelul de testare Covid19 devine unul dintre factorii principali, alături de rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI. Se definește de asemenea carantinarea zonală.

Ca și până acum, decizia de carantinare se ia pe baza mai multor factori, și nu automat.

Și nu, noile criterii nu duc la carantinarea Capitalei de Paște la fel cum nu duceau nici cele vechi. Niciuna dintre deciziile deja anunțate ale guvernului nu se schimbă”, a scris Voiculescu.

Ministerul Sănătății a elaborat un ordin prin care introduce noi criterii pentru carantinarea localităților, respectiv nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și de gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul, semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, a fost publicat marți în Monitorul Oficial.

Documentul introduce un punctaj pe baza unei grile. Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori pot intra în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Pentru încetarea carantinei este prevăzut un singur criteriu, respectiv rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

Premierul Florin Cîțu nu și-a dat acordul pe ordin. „Nimeni nu știa ca urmează sa se publice acest ordin și că se publica în aceasta formă, respectiv nu a existat un acord în acest sens”, au precizat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe