Guvernul Greciei a anunțat, joi, primele două măsuri pentru a fluidiza accesul turiștilor în țară, după ce în urmă cu o zi a anunțat că a lăsat deschis doar punctul de frontieră Kulata – Promachonas, iar în zonă s-au format cozi de mașini pe o distanță de aproape 5 kilometri.

Astfel, a fost creat unui flux separat pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, se încearcă reducerea timpului de așteptare prin stabilirea de controale comune la vamă cu autoritățile bulgare.

MAE arată în comunicatul de presă că ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situaţia cu care se confruntă cetăţenii români aflaţi în tranzit către Grecia, făcând apel la identificarea unor soluţii pentru reducerea timpului de aşteptare şi evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră şi sugerând deschiderea şi altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic. El a menţionat ponderea importantă a turiştilor români în Grecia şi necesitatea asigurării condiţiilor optime pentru ca aceştia să poată ajunge în cele mai bune condiţii la locul de petrecere a vacanţei.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins de urgenţă demersuri pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât şi pe lângă Ambasada Greciei la Bucureşti, solicitând autorităţilor elene identificarea rapidă a unor soluţii care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas.

Partea elenă a transmis că are în atenţie situaţia creată la frontieră şi că acţionează pentru identificarea de soluţii pentru fluidizarea circulaţiei, inclusiv prin stabilirea de controale comune cu autorităţile bulgare. O primă măsură deja luată este crearea unui flux separat pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE.

Totodată, MAE precizează că, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, un reprezentant al Consulatului General al României la Salonic se află la punctul de trecere a frontierei Kulata – Promachonas pentru a acorda asistenţă cetăţenilor români.

“Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească îndeaproape evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de trecere al frontierei menţionat şi va rămâne în dialog constant cu autorităţile elene pentru a identificarea soluţiilor necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirea unor astfel de situaţii în perioada următoare”, arată MAE.

Ministerul român arată că în cursul zilei de miercuri a fost emisă o atenţionare de călătorie prin care cetăţenii români au fost informaţi asupra limitării accesului pe cale rutieră în Grecia printr-un singur punct de frontieră, respectiv Kulata-Promachonas, precum şi asupra faptului că toate persoanele care intră pe teritoriul Republicii Elene (pe cale aeriană, rutieră sau maritimă) sunt obligate să completeze, cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea călătoriei, un formular electronic (Passenger Locator Form), prin intermediul căruia să poată fi asigurată evidenţa electronică a celor care călătoresc în această ţară.

Totodată, având în vedere debutul sezonului turistic, precum şi situaţia excepţională generată de pandemia COVID-19, MAE accentuează importanţa informării temeinice, anterior deplasării în străinătate şi a verificării cu atenţie a informaţiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menţionează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106774035) şi Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088), apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă (+306978996222) şi al Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

Foto: Răzvan Gavrilescu – Facebook

Cincisprezece persoane, printre care trei poliţişti, funcționari și oameni de afaceri, au fost trimise în judecată de DIICOT. Aceștia au participat aproape zilnic la petreceri şi spectacole erotice, în timpul cărora consumau droguri şi substanţe psihoactive într-un club clandestin amenajat într-un depozit de mărfuri alimentare din Bacău, unde erau aduse prostituate minore.

Patronul clubului respectiv, Marius Scutaru, este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de punere la dispoziţie a unui local pentru consumul ilicit de droguri, trafic de droguri, cumpărare de influenţă, complicitate la săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, folosirea prostituţiei infantile în formă continuată, act sexual cu un minor, proxenetism, pornografie infantilă şi sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată, printre alţii, I. C. – inspector protecţie civilă, acuzat de folosire a prostituţiei infantile; Gabriel Răzvan Aursulesi – agent de poliţie, acuzat de folosire a prostituţiei infantile, în formă continuată; Adrian Bogdan Huiban – agent de poliţie, acuzat de efectuare fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive; Vasilică Bujor – agent de poliţie, acuzat de abuz în serviciu; B.A.M. – tehnician dentar, acuzat de trafic şi deţinere de droguri, folosire a prostituţiei infantile.

De asemenea, în acest caz mai este implicat şi un inginer zootehnist, care furniza acestui grup ketamină, substanţă cu utilizare curentă în medicina veterinară.

Conform DIICOT, faptele ilegale s-au consumat într-o clădire cu destinaţie de depozit, situat pe o stradă din municipiul Bacău.

“În interiorul acestui spaţiu, pe parcursul unei perioade care a durat mai bine de patru ani, Marius Scutaru a angrenat societatea constituită în jurul său – de altfel deosebit de eterogenă prin asocierea unor oameni de afaceri, cu funcţionari publici purtători ai autorităţii de stat, persoane cu trecut infracţional sau elevi ai liceelor băcăuane – în practica curentă a abuzului de alcool, droguri şi substanţe psihoactive, prostituţie şi spectacole cu caracter erotic”, menţionează sursa citată.

“Comportamentul la limita moralităţii şi în conflict acut cu legislaţia penală s-a propagat şi în afara incintei depozitului, membrii anturajului implicându-se într-o serie de manopere ce vizau rezolvarea unor probleme legale, prin metode aflate în afara oricăror cadre şi determinări instituţionale. A rezultat un număr considerabil de infracţiuni, împrejurare care a condus la punerea sub acuzare a 30 de persoane. Până la data emiterii rechizitoriului, acţiunea penală declanşată în privinţa unui număr de 11 inculpaţi a fost soluţionată prin încheierea unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei”, spune DIICOT.

În urma investigaţiilor efectuate în cauză s-a constatat că, la o adresă situată în municipiul Bacău, în incinta unei clădiri cu destinaţie de depozit pentru mărfuri alimentare, Marius Scutaru a amenajat un spaţiu în cadrul căruia organiza cu o frecvenţă aproape zilnică petreceri care au avut printre participanţi persoane de sex feminine minore şi care prilejuiau, în mod constant, consumul de droguri.

Astfel, în timpul petrecerilor organizate de către Marius Scutaru, se consuma cu preponderenţă cocaină, iar ca urmare a consumului unor astfel de substanţe, fetele minore îşi pierdeau cunoştinţa, sfârşind prin a fi abuzate sexual, iar comportamentele sexuale erau de obicei filmate.

Marius Scutaru a amenajat spaţiul cu instalaţie de sonorizare, mixer, ecran LCD, sistem de lumini ambientale, canapele şi, până la un moment dat, bară de striptease.

Probele testimoniale administrate în timpul urmăririi penale au relevat faptul că, încă din anul 2013, inculpatul Marius Scutaru a transformat biroul aflat într-o încăpere adiacentă depozitului de mărfuri alimentare al firmei sale într-un spaţiu dedicat activităţilor recreative, în care a început să organizeze petreceri, pe parcursul cărora se consuma iniţial doar alcool.

Petrecerile se desfăşurau cu regularitate, în aproape fiecare zi lucrătoare a săptămânii, şi îi angrenau, în general, pe apropiaţii lui Marius Scutaru, administratori ai unor societăţi comerciale, persoane cu trecut infracţional şi funcţionari ai statului.

Totuşi, numărul mare de participanţi identificaţi în cursul urmăririi penale reflectă faptul că inculpatul nu utiliza criterii de eligibilitate, anturajul său neavând deloc caracterul unui grup social exclusivist.

“Pe fondul acestor premise, petrecerile desfăşurate în incinta clubului clandestin au căpătat, datorită numărul mare de participanţi, a gamei variate de comportamente care întruneau elementele ilicitului penal şi a duratei mari de timp de-a lungul căreia acestea s-au manifestat, proporţiile unui fenomen infracţional. Potrivit depoziţiilor oferite de o parte dintre participanţii la petreceri, pe parcursul anului 2014, au început să fie utilizate în mod curent substanţe cu efect psihoactiv de tip coffeshop, principalul responsabil de procurarea acestora fiind, la început, fostul agent de poliţie, inculpatul Huiban Adrian Bogdan.

Prima substanţă încadrabilă în categoria drogurilor de risc, utilizată în timpul petrecerilor şi la care au făcut referire în mod explicit participanţii, a fost ketamina, substanţă cu utilizare curentă în medicina veterinară care s-ar fi consumat începând cu anul 2015.
Astfel, petrecerile organizate de către inculpatul S. M. au devenit o ţintă de referinţă pentru mai mulţi dealeri ale căror activităţi privind comercializarea drogurilor pe raza municipiului Bacău au fost temeinic documentate”, precizează DIICOT.

Astfel, monitorizările intruzive au relevat interacţiunile dintre participanţii la petrecerile organizate în cadrul clubului clandestin din municipiul Bacău şi furnizori de droguri ale căror activităţi au făcut obiectul investigaţiilor aflate pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău.

Conform DIICOT, ketamina utilizată în timpul petrecerilor organizate de către Marius Scutaru era furnizată de un inginer zootehnist, respectiv inculpatul C.B.I.

“Astfel, în perioada mai – decembrie 2016, inculpatul C.B.I. a efectuat fără drept operaţiuni repetate (în 10 rânduri) de vânzare către inculpatul S.M. a unor flacoane conţinând ketamină, substanţă încadrată în categoria drogurilor de risc.
De asemenea, s-a constatat că, în perioada decembrie 2017 – februarie 2019, inculpatul B. A.-M., care a făcut parte dintre apropiaţii inculpatului S. M., având profesia de tehnician dentar, a procurat, a livrat şi a oferit participanţilor la petrecerile organizate în acest spaţiu substanţe încadrate în categoria drogurilor de mare risc, respectiv cocaină. Inculpatul Huiban Adrian Bogdan, cunoscut sub porecla ‘Bogdănel Gaborel’ în rândul persoanelor care făceau parte din anturajul inculpatului S. M., avea în perioada în care frecventa ‘clubul clandestin’ calitatea de lucrător de poliţie, activând în aceeaşi unitate cu inculpaţii Ardeleanu Adrian Vasile şi Aursulesi Răzvan Gabriel”, afirmă DIICOT.

Procurorii spun că prezenţa constantă a celor trei poliţişti – cărora li se mai alăturau ocazional şi alţi colegi – crea participanţilor la petreceri impresia că inculpatul Marius Scutaru beneficiază de protecţie şi, probabil, genera chiar în conştiinţa acestuia un sentiment de impunitate.

“Această împrejurare poate explica comportamentul dezinhibat şi indiferent faţă de rigorile legii, în condiţiile în care, pe parcursul petrecerilor desfăşurate la depozit, se manifestau multipli factori care atrăgeau incidenţa legii penale. Menţionăm că, la data săvârşirii faptelor, inculpatul Huiban Adrian Bogdan era suspendat din funcţie, fiind trimis în judecată în cadrul unui dosar al DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău, după ce anterior a fost arestat preventiv pentru săvârşirea unor infracţiuni de contrabandă, tâlhărie şi furt”, arată DIICOT.

Cu prilejul percheziţionării mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la locuinţa lui Marius Scutaru, au fost identificate mai multe filmări realizate cu ocazia unor petreceri în timpul cărora participanţii aspiră nazal o pulbere de culoare albă, cele două petreceri având loc în cursul lunilor august şi septembrie 2014, iar persoana responsabilă de livrarea şi oferirea spre consum a substanţei fiind poliţistul Adrian Bogdan Huiban.

Anchetatorii mai spun că, încă din perioada de început a “clubului” înfiinţat de Marius Scutaru, principala motivaţie a celor care frecventau petrecerile organizate în incinta respectivului depozit era angajarea în practici sexuale.

S-a reţinut faptul că la aceste petreceri au participat persoane de sex feminin, multe dintre acestea minore, cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, care proveneau din mediul rural, fiind racolate de la liceele din municipiul Bacău şi care îşi ofereau serviciile sexuale.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că Marius Scutaru ajunsese să joace rolul de intermediar în cadrul operaţiunilor de comerţ sexual. După caz, acesta procura servicii sexuale pentru cunoştinţele sale care îi solicitau acest lucru sau racola persoane interesate să obţină astfel de servicii în folosul persoanelor care practicau prostituţia.

Procurorii adaugă faptul că, în timpul petrecerilor, minorele participante au fost determinate să adopte comportamente sexuale explicite sau să desfăşoare diverse reprezentanţii cu caracter pornografic, fiind filmate în astfel de ipostaze.

În urma percheziţiilor efectuate la locuinţa lui Marius Scutaru, au fost obţinute cantităţi impresionante de materiale video realizate cu ocazia petrecerilor organizate în cursul anilor 2014 şi 2015 în cadrul depozitului din municipiul Bacău, imaginile video surprinzând participanţii în diverse comportamente de natură sexuală sau în timp ce consumau droguri.

Legat de acest caz, la data de 11 martie 2018, inculpatul Vasile Răducanu, zis “Vejenie”, un apropiat al lui Marius Scutaru, a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere, iar pe str. Alexandru cel Bun din municipiul Bacău a provocat un accident rutier soldat cu daune materiale.

În cursul lunii aprilie 2018, Vasile Răducanu a promis şi apoi a remis în mod efectiv suma de 500 euro poliţistului Vasile Adrian Ardeleanu, în schimbul promisiunii acestuia că îşi va exercita influenţa reală asupra lucrătorului de poliţie însărcinat cu efectuarea cercetărilor.

De asemenea, s-a reţinut faptul că inculpatul Vasilică Bujor, desemnat să soluţioneze plângerea formulată de către persoana vătămată privitoare la avarierea autoturismului personal, ca urmare a accidentului rutier produs în data de 11 martie 2018, nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale – nu a întocmit proces-verbal de constatare a multiplelor contravenţii săvârşite de către Vasile Răducanu, nu a aplicat sancţiuni contravenţionale sau pentru măsurile complementare şi tehnico-administrative prevăzute de lege. Această conduită a condus, pe de o parte, la lezarea intereselor legitime ale persoanei vătămate, pusă în imposibilitatea de a-şi repara prejudiciul, iar pe de altă parte, la crearea unui folos injust pentru Vasile Răducanu, al cărui autovehicul, necorespunzător din punct de vedere tehnic şi neasigurat pentru răspundere civilă, a rămas în continuare în circulaţie.

Pe 5 noiembrie 2018, inculpatul Marius Scutaru, care conducea un autoturism marca BMW, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe strada Constanţei, municipiul Bacău.

În condiţiile în care pasagerii celuilalt autoturism implicat în accident au apelat serviciul de urgenţă 112 şi în ciuda faptului că suferise leziuni ca urmare a impactului, Marius Scutaru a părăsit locul accidentului înainte de sosirea organelor de poliţie, în scopul de a se sustrage de la aplicarea etilotestului şi de la prelevarea de probe biologice.

Ulterior, Marius Scutaru a încercat să-l determine pe inculpatul T.R.F. să i se substituie în procedurile declanşate de organele de poliţie rutieră sosite la faţa locului. La solicitarea lui Marius Scutaru, inculpatul T.R.F s-a prezentat în faţa organelor poliţiei rutiere, pretinzând că el este conducătorul auto şi autorul accidentului.

La data de 6 noiembrie 2018, în încercarea de a scăpa de răspunderea penală, Marius Scutaru a promis ofiţerului de poliţie Adrian Vasile Ardeleanu că-i va remite o sumă de bani, în schimbul angajamentului acestuia că îşi va exercita influenţa reală asupra lucrătorului de poliţie însărcinat cu efectuarea cercetărilor privind împrejurările în care s-a produs accidentul rutier.

În cauză au fost institute măsuri asigurătorii.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bacău. AGERPRES

Administrația Națională de Meteorologie a emis, joi după-amiază, avertizări Cod portocaliu de furtună pentru mai multe localități din județele Hunedoara, Cluj și Sălaj.

Astfel, potrivit meteorologilor, până la ora 17.30 se vor semnala averse torențiale ce vor cumula 35…45 l/mp, intensificări ale vântului, frecvente descărcări electrice și grindină în județul Hunedoara, în zona de munte de peste cota 1800 m și în localitățile: Hunedoara, Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus, Ghelari, Teliucu Inferior, Vețel, Densuș, Răchitova, Sarmizegetusa, Pestișu Mic, Toplița, Cerbăl, Cârjiți, Bunila, Lelese, Bătrâna.

Până la ora ora 17.40, vor fi averse torențiale care vor cumula local 35…40 l/mp, grindină de dimensiuni mici și medii, descărcări electrice în localitățile Huedin, Poieni, Negreni, Sâncraiu, Ciucea, din județul Cluj și în localitățile Almașu, Fildu de Jos, din județul Sălaj.

De asemenea, tot în județul Cluj, până la ora 18.00 sunt semnalate intensificări puternice ale vântului, vijelie, averse torențiale care vor cumula local 35-40 l/mp, grindină de dimensiuni mici și medii, frecvente descărcări electrice, fiind vizate localitățile Turda, Câmpia Turzii, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Feleacu, Moldovenești, Călărași, Băișoara, Petreștii de Jos, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aiton, Ploscoș.

Chiar dacă în toată țara sunt înregistrate, în aceste zile, temperaturi de caniculă, la Bâlea Lac încă mai este zăpadă și chiar se poate schia.

Un video din zona în care, în plină vară, stratul de zăpadă este încă destul de gros pentru schi, a fost postat joi, 2 iulie, pe Facebook.

Imaginile inedite sunt însoțite de mesajul: “14° Bâlea Lac/ 40° temperatura resimţită în București (ora 13)”.

Lacul Bâlea este situat la o altitudine de 2.034 m, în Munții Făgăraș, la circa 77 km distanță de Sibiu, 68 km de Făgăraș și 85 km de Curtea de Argeș.

În timpul verii aici se poate ajunge cu mașina, pe Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana din apropierea cascadei Bâlea.

Imagini: Facebook/ Meteoplus