Connect with us

ACTUALITATE

14 februarie – Ziua îndrăgostiţilor – Valentine’s Day

Publicat



În fiecare an, la 14 februarie, este sărbătorită Ziua îndrăgostiţilor sau Valentine’s Day, când îndrăgostiţii din întreaga lume îşi dăruiesc bomboane de ciocolată, flori şi cadouri în numele dragostei.

Începuturile acestei zilei se pierd în negura vremurilor. Biserica Catolică recunoaşte cel puţin trei sfinţi diferiţi care poartă numele Valentin sau Valentinus, toţi martiri. Una dintre legende spune că Valentin era preot în Roma, în perioada secolului al III-lea. Atunci când împăratul Claudius II a hotărât că bărbaţii tineri pot fi soldaţi mult mai buni decât cei cu soţii şi familii, a interzis pentru primii căsătoria. Preotul Valentin, realizând injusteţea acestei legi, l-a înfruntat pe Claudius şi a continuat să-i căsătorească, în secret, pe tinerii îndrăgostiţi. Când acţiunile sale au fost descoperite, împăratul roman a dat ordin ca preotul să fie ucis, notează https://www.history.com/.

Mulţi susţin că acest preot era Sf. Valentin din Terni, un episcop, adevăratul patron al acestei sărbători. Şi el fusese decapitat la ordinul aceluiaşi împărat, în afara zidurilor Romei. Alte legende sugerează faptul că Valentin a fost ucis pentru încercările sale de a-i ajuta pe creştini să fugă din închisorile romane, unde erau adeseori bătuţi şi torturaţi. Potrivit uneia dintre legende, un deţinut, pe nume Valentin, îndrăgostit de fata administratorului închisorii, i-a trimis acesteia prima scrisoare de dragoste (prima “valentină”), înainte de a muri, pe care a semnat-o “De la Valentinul tău”, o expresie care este folosită şi astăzi.

Abia la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele şi să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii păgâne a Lupercaliilor, un festival ce marca venirea primăverii, cu ritualuri de fertilitate şi găsirea perechii. Sfântul Valentin, cunoscut ca Sfântul Valentin al Romei, a existat ca persoană, fiind comemorat la 14 februarie, în calendarul romano-catolic. Martirul a fost înmormântat într-un cimitir de pe Via Flaminia, în zona de nord a Romei.

Recital extraordinar de poezie şi muzică “Rime şi acorduri îndrăgostite”, susţinut de actriţa Irina Movilă şi violoncelistul Andrei Cavassi, în cadrul evenimentelor desfăşurate la Casa Artelor “Dinu Lipatti” cu prilejul Zilei Îndrăgostiţilor (2019).

Poetul englez medieval Geoffrey Chaucer a fost prima persoană care a marcat Ziua Îndrăgostiţilor, ca fiind ziua celebrării iubirii, în poezia sa “Parliament of Foules” din 1475, între versurile sale aflându-se şi următoarele: “For this was sent on Seynt Valentyne’s day / Whan every foul cometh ther to choose his mate”. În termeni moderni, versurile ar spune: “Aceasta a fost de ziua Sfântului Valentin, când fiecare pasăre vine acolo să-şi aleagă perechea”. Aceste rânduri reflectau credinţa larg răspândită în Evul Mediu că păsările îşi alegeau perechea la mijlocul lunii februarie. Această credinţă s-a suprapus peste Ziua Sfântului Valentin, care a devenit “sfântul patron al îndrăgostiţilor”, potrivit https://www.scrapbook.com/.

Saluturile cu ocazia acestei zile erau populare în Evul Mediu, însă mesajele scrise au început să apară abia după 1400. Cel mai vechi mesaj scris de Sf. Valentin, care există încă, a fost o poezie scrisă în 1415 de Charles, duce de Orleans, soţiei sale, în timp ce era închis în Turnul Londrei, în urma capturării sale în bătălia de la Agincourt. Mesajul scris face parte acum din colecţia de manuscrise a Bibliotecii Britanice din Londra, Marea Britanie. Câţiva ani mai târziu, se pare că regele Henry al V-lea a angajat un scriitor pe nume John Lydgate pentru a compune o “valentină” către Catherine de Valois, notează https://www.greetingcard.org/.

În Marea Britanie, această zi a început să fie populară prin secolul al XVII-lea. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, era ceva obişnuit ca prietenii şi îndrăgostiţii din toate clasele sociale să schimbe mici mărturii de afecţiune sau note scrise de mână, iar până la 1900 felicitările tipărite au început să înlocuiască scrisorile scrise în urma îmbunătăţirilor aduse tehnologiei de imprimare. Felicitările gata făcute erau o modalitate uşoară pentru oameni de a-şi exprima emoţiile într-un moment în care exprimarea directă a sentimentelor proprii era descurajată. Tarifele poştale mai ieftine au contribuit, de asemenea, la creşterea popularităţii trimiterii de felicitări de Ziua Îndrăgostiţilor.

Decoraţiuni în formă de inimă şi flori sunt pregătite pentru Valentine’s Day, la o florărie din Swieqi, Malta (11 februarie 2021).

Probabil că americanii au început să schimbe “valentine” făcute manual la începutul anilor 1700. În anii 1840, Esther A. Howland (1828-1904) a început să vândă primele “valentine” produse în serie din America. Femeia de afaceri, cunoscută şi sub numele de “Mama Îndrăgostiţilor”, a realizat creaţii elaborate cu dantelă reală, panglici şi poze colorate. Potrivit Greeting Card Association, doar în SUA, astăzi, sunt trimise aproximativ 190 de milioane de felicitări de Ziua Îndrăgostiţilor, această zi fiind a doua cea mai mare sărbătoare a anului, după Crăciun.

Ziua Îndrăgostiţilor a fost adoptată în mai multe ţări europene, între care şi România, în ţări de pe continentul asiatic, precum China şi Coreea de Sud, în America de Sud şi Africa, Australia. În alte ţări, Valentine’s Day este văzută ca ziua în care membrii familiei îşi arată dragostea unul faţă de celălalt, dar şi faţă de prieteni. Unele tradiţii includ şi cadouri pentru copii, iar altele dovezi de apreciere între prieteni. În acelaşi timp, multe alte ţări au propria lor sărbătoare dedicată iubirii. În acest sens, amintim Dragobetele, care este sărbătorit de români la 24 februarie, şi care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, fiind patronul dragostei şi al bunei dispoziţii. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

VIDEO. Moment de bucurie filmat. Buzăul a învins Parisul în finala „Cel mai bun brand de oraș din Europa”

Publicat

Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a anunțat că orașul a câștigat în noaptea de miercuri spre joi titlul de „Cel mai bun brand de oraș din Europa”, după ce a învins în finală Parisul.

„Titlul de <Cel mai bun brand de oraș din Europa> a revenit azi noapte Buzăului, în cea mai importantă competiție de branduri din lume <Transform Awards>, ținută la Londra! Am învins în finală Parisul, ceea ce este incredibil!”, a scris pe Facebook joi dimineață Constantin Toma.

„Este un premiu pentru toți buzoienii și vă mulțumesc din tot sufletul pentru echipa formidabilă pe care o facem împreună. Hai să facem Buzăul Mare!”, a mai scris primarul.

Gala „Transform Awards” este organizată de publicația internațională Transform magazine, una dintre cele mai mari publicații care se ocupă de studiul și promovarea brandurilor la nivel mondial, a mai anunțat pe Facebook edilul din Buzău. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Interes scăzut pentru examenul de Bacalaureat

Publicat

Doar 77% dintre elevii care au terminat liceul anul acesta s-au înscris pentru examenul de Bacalaureat, interesul fiind mult mai scăzut decât anul trecut, atât în procente, cât și în valoare absolută, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului Educației, anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat doar 114.163 de absolvenți de clase terminale din promoția curentă. Lor li se adaugă 19.520 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat din promoții anterioare. Interesul este, însă, scăzut.

„Raportat la totalul promoției curente (…) procentul este de 77%. (…) Mic. Anul trecut a fost tot an de pandemie și procentul celor înscriși raportat la promoția curentă a fost de 83%”, a spus ministrul, la TVR.

În plus, potrivit lui Cîmpeanu, anul trecut, nu doar procentual numărul elevilor înscriși la examenul de Bacalaureat a fost mai mare, ci și în valoare absolută. Și numărul elevilor din promoții anterioare a fost mai mare anul trecut – peste 31.000, față de anul acesta – doar 19.520.

Întrebat cine sunt, în mod special, elevii care nu s-au mai înscris pentru a susține Bacalaureatul, Sorin Cîmpeanu a spus că a solicitat o analiză în acest sens.

„Am solicitat să facem o analiză pentru că rezultatul este foarte important. Cu siguranță cei care nu s-au înscris fie nu au dorit să se înscrie, au renunțat la educație, (…) după cum sunt și alții care au dorit susțină examenul de Bacalaureat, dar chiar dacă am flexibilizat încheierea mediilor (…) nu au reușit să își încheie situațiile școlare”, a mai spus Cîmeanu,

El a menționat că ar vrea să creadă că nu au fost cadre didactice care să nu fi dat note de trecere elevilor, tocmai pentru ca aceștia să nu intre în examenul de Bacalaureat. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Legea împotriva homofobiei. Italia este un “stat laic”, răspunde Draghi la criticile Vaticanului

Publicat

Şeful guvernului italian Mario Draghi a subliniat că Italia este un “stat laic” şi că parlamentul său este suveran, replicând astfel oficial criticilor formulate de Vatican la adresa unui proiect de lege vizând lupta împotriva homofobiei, relatează France Presse.

“Suntem un stat laic, nu un stat confesional”, a declarat Mario Draghi în faţa Senatului, salutat cu aplauze. “Parlamentul este, desigur, liber să dezbată şi să legifereze”, a adăugat el.

Într-o “notă verbală” diplomatică foarte neobişnuită transmisă Italiei, Vaticanul s-a opus formulărilor dintr-un proiect de lege italian consacrat luptei împotriva homofobiei.

Nota afirmă de fapt că unele părţi ale textului contravin unui Concordat în vigoare între Italia şi Sfântul Scaun, pentru că ele “reduc libertatea Bisericii catolice” în materie de organizare şi exercitare a cultului, precum şi “deplina libertate” de exprimare şi de gândire consimţită în rândul credincioşilor şi al asociaţiilor catolice.

Proiectul de lege italian urmăreşte să pedepsească acţiunile de discriminare şi de incitare la violenţă împotriva homosexualilor, lesbienelor, persoanelor transgender şi a celor cu dizabilităţi.

Documentul nu scuteşte şcolile catolice italiene de obligaţia de a participa la activităţi pentru ziua naţională împotriva homofobiei care va fi stabilită la 17 mai.

“Sistemul nostru juridic conţine toate garanţiile pentru ca legile să respecte întotdeauna principiile constituţionale şi angajamentele internaţionale, inclusiv Concordatul cu Biserica”, a asigurat Mario Draghi în faţa senatorilor.

“Laicitatea nu înseamnă indiferenţa statului faţă de fenomenul religios, laicitatea înseamnă protejarea pluralismului şi a diversităţii culturale”, a apreciat el.

Textul cu privire la “măsurile de prevenire şi luptă împotriva discriminărilor şi a violenţei pe motive de sex, gen, orientare sexuală, identitate de gen şi handicap”, propus de deputatul Partidului Democrat (centru-stânga) Alessandro Zan, a fost aprobat de Camera Deputaţilor în noiembrie. El este în prezent dezbătut în Senat.

Italia şi Vaticanul îşi normalizaseră relaţiile prin acordurile de la Latran în 1929, după 60 de ani de criză. Acestea cuprind un Concordat care a fost revizuit în 1984 pentru a pune capăt în special statutului particular al religiei catolice, care nu mai este religie de stat în Italia.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Barna împărtăşeşte nemulţumirea premierului Florin Cîţu legată de “lentoarea” reformelor în Parlament

Publicat

barna

Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a declarat că împărtăşeşte nemulţumirea premierului Florin Cîţu legată de “lentoarea” reformelor în Parlament, menţionând că dacă situaţia nu se va schimba, va fi necesară adoptarea unor ordonanţe de urgenţă în toamnă.

“Împărtăşesc nemulţumirea premierului legată de lentoarea reformelor în Parlament, pentru că într-adevăr sunt foarte multe reforme pe care le-am promis – partidele din coaliţie, într-o măsură mai mică sau mai mare – dar care se regăsesc în programul de guvernare şi care nu s-au întâmplat. Adică vorbim de: primari în două tururi, vorbim de SIIJ, de legile justiţiei, de pensiile speciale, de legea off shore, de legea educaţiei sanitare. Adică sunt multe lucruri care au rămas în urmă şi înţeleg nemulţumirea premierului, o împărtăşesc şi eu. Până acum s-a dat vina că e perioadă electorală, e delicat, mă rog… Cred că nişte asumări dinspre zona guvernamentală vor deveni necesare undeva în toamnă, dacă lucrurile nu se schimbă”, a precizat vicepremierul, pentru Digi 24.

Barna a adăugat că ritmul reformelor asumate este văzut în mod diferit de către partenerii din coaliţie şi a oferit în acest sens exemplul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Din toamnă, dacă în Parlament lucrurile nu se schimbă şi vedem că avem aceste legi în continuare blocate, vor fi necesare ordonanţe de urgenţă. (…) Ritmul acestor reforme este văzut diferit de partenerii din coaliţie. Or, asta face să avem aceste… eu le numesc restanţe, despre care am vorbit. Adică, desfiinţarea SIIJ, care era cumva un lucru agreat de toată lumea din coaliţie, s-a blocat din nou în Parlament în nişte amendamente. Acum am solicitat avizul Comisiei de la Veneţia. Va veni în 2-3 iulie şi chiar aseară, în şedinţa coaliţiei, am agreat împreună cu partenerii de coaliţie ca imediat după avizul Comisiei de la Veneţia, în două săptămâni, să facem sesiune extraordinară a Parlamentului şi să desfiinţăm SIIJ. (…) Toată lumea e de acord (cu desfiinţarea SIIJ, la nivelul partenerilor de coaliţie, n.r.), dar felul în care se desfiinţează e văzut diferit”, a afirmat vicepremierul. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate